Cotarea este o operaţie de determinare a cursului unui titlu in cadrul sedintei bursiere prin confruntarea libera a ordinelor de vanzare si de cumparare adresate pe titlul respectiv. Operatia are un caracter complex si are rolul de a stabili acel curs care si nu poata fi contesta de nici un client. Gasirea acestui compromis devine si mai dificila in momentul in care un cererea sau oferta pentru un titlu este puternic dezechilibrata.
Metodele de cotare nu au cunoscut o dezvoltare spectaculoasa chiar in ciuda patrunderii in ultimii ani a tehnicii de calcul. Imaginea clasica a unei sedinte de cotare este cea a unei adunari a intermediarilor, care discuta intre ei, cu voce tare si gesturi vizibile pana in momentul in care au ajuns la un consens. Aceasta modalitate are anumite limite impuse de volumul mare de titluri ce nu pot fi negociate prin discutii directe.
Alaturi de aceasta metoda cele mai cunoscute sunt:
- cotarea prin strigare ce consta in reunirea reprezentantilor societatilor de intermediere, care confrunta verbal ordinele de vanzare cu cele de cumparare primite pana cand se atinge echilibrul. Pentru a evita neintelegerile ce se pot ivi datorita zgomotului mare, ordinele verbale sunt insotite de miscari ale bratelor si degetelor care indica sensul operatiunii (vanzare sau cumparare) precum si volumul de titluri negociat. Un reprezentant, numit coteur, inscrie pe o tabla, succesiv, cursurile in jurul carora au loc discutiile si le sterge in momentul in care se stabileste un pret de echilibru.
- cotarea prin opozitie consta in gruparea intr-un caiet deschis special pentru fiecare titlu, a diferitelor cursuri limitate pentru care exista ordine de vanzare sau de cumparare. Acest mecanism implica doua categorii de persoane: coteurul, care detine caietul respectiv si specialistul caruia i se incredinteaza cotarea respectivului titlu. Caietul este stabilit in fiecare dimineata de coteur pe baza unor fise de opozitie comunicate de agentii de schimb. Specialistului ii revine sarcina de executare a ordinelor in mod efectiv.
- cotarea prin fiset este un procedeu prin care se centralizeaza, pentru fiecare titlu, toate ordinele de vanzare/cumparare, intr-un fiset plasat la o societate de intermediere. Un functionar al societatii de intermediere face cunoscute la inceputul sedintei de cotare toate ordinele stranse in fiset adaugand pe acelea care nu au fost executate anterior si sunt inca valabile.
- cotarea prin urna seamana cu precedenta cu deosebirea ca exista o singura societate care centralizeaza ordinele de vanzare/cumparare. Aceasta modalitate se aplica, in cazuri exceptionale, atunci cand piata unui titlu ridica probleme deosebite.
- cotarea prin calculator se preteaza in marile burse insa recomanda personal calificat si spatiu de negociere.
Cursul bursier se formeaza prin confruntarea directa a cererii cu oferta prin intermediul societatilor de bursa si a unor persoane calificate in astfel de tranzactii - agentii de bursa. In cadrul sedintei de negocieri, agentii de bursa concentreaza ordinele de vanzare si cele de cumparare, le pun fata in fata, iar din aceasta confruntare rezulta un pret care exprima realitatea pietei, respectiv echilibrul dintre cerere si oferta. Pe pietele intermitente, unde negocierile se realizeaza intr-o perioada delimitata in cursul zilei, cursul se stabileste prin fixing - in fiecare zi se stabileste un curs oficial la o anumita ora. Ordinele privind o anumita valoare cotata sunt centralizate, apoi sunt ordonate dupa sensul operatiei vanzare sau cumparare si dupa limita de curs permisa.