1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Deşi între cererea turistică şi consumul turistic există o mare asemănare, aceste două concepte nu pot fi suprapuse total. Astfel, definiţiile oficiale relevă conţinutul diferit al celor două categorii:

  • cererea turistică este formată din „ansamblul persoanelor care îşi manifestă dorinţa de a deplasa, periodic şi temporar, în afara reşedinţei proprii, pentru alte motive decât prestarea unor activităţi remunerate la locul destinaţiei";
  • consumul turistic este format din „cheltuielile efectuate de cererea turistică pentru achiziţionarea unor noi servicii şi bunuri legate de motivaţia turistică";

Cererea turistică reprezintă, aşadar, totalitatea cerinţelor manifestate sau nemanifestate încă, pentru apropierea de produsele turistice, pe când consumul turistic este forma de materializare a cererii.

Apar, astfel, două modalităţi de exprimare a cererii turistice:

  • cerere turistică manifestată - acea cerere care s-a manifestat (exteriorizat) într-o anumită perioadă de timp, întâlnită şi sub denumirea de cerere turistică reală;
  • cerere turistică nemanifestată (neconcretizată), dar care există potenţial în concepţia unui consumator şi care ar putea fi evaluată şi cuantificată pe baza unui studiu al evoluţiei cerinţelor; aceasta se poate întâlni şi sub denumirea de cerere turistică prezumată.

Cererea turistică reală şi cererea turistică prezumată formează cererea turistică potenţială.

Deosebirea dintre cererea turistică şi consum turistc poate fi evidenţiată şi din punct de vedere al locului şi momentului formării acestora. Cererea turistică se formează la locul de reşedinţă al turistului, unde se conturează bazinul cererii, definit prin caracteristicile economice, sociale, politice, etnice ale turismului căruia îi aparţine. Consumul turistic, în schimb, se realizează în cadrul bazinului ofertei turistice, în mai multe etepe, desfăşurate în timp şi spaţiu:

  • înainte de deplasarea spre locul de destinaţie turistică, dar legat de acesta (de exemplu, procurarea echipamentului de campare, a celui sportiv etc.);
  • în timpul deplasării spre locul de destinaţie (de exemplu, transportul);
  • la locul de destinaţie (cazare, masă, agrement etc). Principalele particularităţi ale cererii turistice sunt:
    1. cererea turistică este foarte elastică şi supusă permanent unor fluctuaţii, aflându- se sub incidenţa unei multitudini de factori, de naturi diferite (economici, demografici, psihologici, politici, conjucturali etc);
    2. cererea turistică se caracterizează printr-un grad mare de complexitate şi eterogeneritate, studierea ei presupunând segmentarea pieţei după o serie de criterii, precum: vârsta, categoria socio-profesională, obiceiurile de consum etc.;
    3. cererea turistică presupune un grad mare de mobilitate a turistului, ca urmare a caracterului rigid al ofertei;
    4. cererea turistică are un puternic caracter sezonier, ca urmare a distribuţiei inegale şi caracterului nestocabil al ofertei turistice, dar şi datorită dependenţei circulaţiei turistice de condiţiile naturale.

Toate aceste particularităţi imprimă pieţei turistice caracterul de piaţă „opacă", adică greu de cuantificat şi de influenţat.

La rândul său, consumul turistic prezintă şi el o serie de caracteristici, printre care amintim, în primul rând, coincidenţa în timp şi spaţiu a consumului turistic şi producţiei turistice.

Volumul consumului turistic este determinat de nivelul preţurilor efective şi de venitul disponibil al consumatorilor. Posibilitatea consumului turistic de a se modifica structural, deci de a-şi adapta proporţia multiplelor sale componente în funcţie de modificarea variabilelor preţ şi venit, conferă volumului global al consumului turistic o notă de stabilitate. La rândul lor, variabilele preţ şi venit se află sub influenţa unei multitudini de factori, ce pot acţiona în acelaşi timp şi în acelaşi sens asupra ambelor, sau decalat în timp şi numai asupra uneia dintre ele.

Ca şi cererea turistică, consumul turistic manifestă o puternică concentrare în timp şi spaţiu, dar şi în motivaţie; în ceea ce priveşte motivaţia, la un moment dat, poate predomina ca motiv odihna, recrearea, sau poate domina interesul pentru afaceri, sănătate etc.

Loading...