1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Conceptul de turism durabil se referă la o activitate global - benefică, ce presupune respectul faţă de mediul înconjurător şi faţă de generaţiile viitoare.

Turismul durabil reprezintă forma de turism care, în opoziţie cu turismul de masă, favorizează gestionarea, pe termen lung, a ansamblului resurselor, astfel ca nevoile economice şi sociale ale oamenilor să poată fi satisfăcute, menţinând integritatea culturii, procesele ecologice esenţiale şi biodiversitatea[1].

Termenul de turism durabil utilizat de O.M.T. este conceput ca fiind o manieră de a gestiona „toate resursele ce permit satisfacerea nevoilor economice, estetice şi sociale şi prezervarea integrităţii culturale, a ecosistemelor, a biodiversităţii şi a sistemelor care susţin viaţa". Acest concept acoperă şi noţiunile de responsabilitate, echilibru şi etică, iar demersul turismului durabil se sprijină pe ideea că efectele nedorite, generate de activitatea turistică, sunt susceptibile de a afecta, pe termen lung (şi chiar pe termen mediu) cererea turistică şi profiturile obţinute din turism.

Noţiunea de turism durabil, aşa cum este prezentată în publicaţia OMT intitulată „Turismul în anul 2010" se referă la faptul că această formă de turism „dezvoltă ideea satisfacerii nevoilor turiştilor actuali şi a industriei turistice şi, în acelaşi timp, a protejării mediului şi a oportunităţilor pentru viitor. Astfel, se are în vedere satisfacerea tuturor nevoilor economice, sociale, estetice etc. ale „actorilor" din turism, menţinându-se integritatea culturală, ecologică, diversitatea biologică şi toate sistemele ce susţin viaţa .

Conceptul de turism durabil încearcă să împace obiectivele economice ale dezvoltării turistice cu menţinerea bazei de resurse indispensabile pentru existenţa sa. Este vorba, mai exact, de un turism ce asigură o dezvoltare economică durabilă, pe termen lung, respectuoasă atât cu resursele de mediu şi cu cele socioculturale, dar şi respectoasă faţă de oameni (vizitatori, salariaţi ai sectorului turism, populaţiile din zonele de primire turistică).

Noţiunea de dezvoltare durabilă, aplicată turismului, conduce la formularea anumitor reguli, referitoare la caracterul echitabil, viabil şi durabil al proiectelor turistice :

  • Caracterul echitabil

Dezvoltarea turistică este considerată a fi durabilă, în condiţiile în care repartizarea încasărilor din turism este echilibrată, între diferitele categorii sociale implicate. Aceasta presupune, de exemplu, o bună gestionare a fenomenului turistic la nivel local, în condiţiile în care locuitorii permanenţi ai zonelor de primire turistică să fie implicaţi şi să aibă responsabilităţi reale în cadrul programelor de dezvoltare turistică. În acest sens, de rezultatele economice obţinute din turism trebuie să beneficieze cea mai mare parte a populaţiei locale. Astfel, activitatea de turism trebuie să fie tratată şi condusă ca pe o activitate ce participă la dinamica de ansamblu a comunităţii umane respective, ceea ce presupune, de exemplu, ca această activitate să se sprijine şi/sau să stimuleze apariţia şi/sau dezvoltarea altor activităţi economice, precum artizanatul sau agricultura etc.

  • Caracterul viabil

Adeseori se afirmă că economia şi mediul se află în opoziţie. Cu toate acestea, turismul reprezintă, probabil, acel domeniu al economiei în cadrul căruia, compatibilitatea cu mediul este cea mai accesibilă. De altfel, este recunoscut faptul că, principalele atu-uri ale activităţilor turistice sunt reprezentate de calitatea peisajului, puritatea apelor, a aerului şi a ecosistemelor, în general, motiv pentru care este necesară acordarea unei atenţii deosebite prezervării acestor resurse. Iar resursele naturale respective nu sunt veşnice şi sunt necesare atât pentru desfăşurarea activităţilor turistice, cât şi pentru viaţa şi nevoile vitale ale populaţiilor rezidente din zonele de destinaţie turistică.

Un turism durabil trebuie, deci, să gestioneze, în mod raţional, aceste resurse naturale.

  • Caracterul durabil

Capacitatea de primire turistică trebuie să aibă în vedere şi dimensiunea umană a activităţii, atunci când se intenţionează implementarea unui proiect turistic într-o comunitate. Un turism cu adevărat durabil se poate instala doar în conformitate cu prevederile Cartei europene a turismului durabil, pornind de la nevoile populaţiei permanente din zonă.

De altfel, Comisia Europeană a adoptat propria definiţie a turismului durabil: „Turismul durabil reprezintă orice formă de dezvoltare, de amenajare, de activitate turistică ce respectă mediul, prezervă pe termen lung, resursele naturale şi culturale şi este durabilă şi echitabilă din punct de vedere social şi economic".

În anul 1995 (27-28 aprilie), în Insulele Canare (Spania), în cadrul Conferinţei Mondiale privind turismul durabil, a fost adoptată „Carta turismului durabil", ale cărei principii şi obiective (cuprinse în Declaraţia adoptată cu prilejul acestei Conferinţe) au fost, în principal[2], următoarele:

  • Dezvoltarea turistică trebuie să se bazeze pe criterii de durabilitate, să fie suportabilă pe termen lung, pe plan economic şi echitabilă, pe plan etic şi social, pentru populaţiile locale [...].
  • Turismul trebuie să contribuie la dezvoltarea durabilă integrându-se în mediul natural, cultural şi uman, el trebuie să respecte echilibrele fragile ce caracterizează numeroasele destinaţii turistice, în special micile insule şi zonele ecologice fragile [...].
  • Activitatea turistică trebuie să ia în considerare efectele sale incluse asupra patriotismului cultural şi asupra elementelor, activităţilor şi dinamicilor tradiţionale ale fiecărei populaţii locale. Recunoaşterea acestor factori locali şi susţinerea identităţii lor, a culturii şi interesul lor, trebuie să reprezinte puncte de referinţă, care să nu lipsească în cadrul conceperii strategiilor turistice [...].
  • Orice opţiune privind dezvoltarea turistică trebuie să aibă o incidenţă efectivă asupra îmbunătăţirii calităţii vieţii populaţiei locale şi să contribuie la îmbogăţirea social-culturală a acesteia.
  • [...] Urgent, trebuie să se aplice măsuri care să permită o împărţire echitabilă a beneficiilor şi încasărilor (taxe, impozite) din turism. Aceasta implică o schimbare în modelele de consum şi introducerea unor metode de fixare a preţurilor care să permită integrarea costurilor de mediu [...].
  • Guvernele, industria (turistică), autorităţile şi ONG-urile competente în materie de turism trebuie să încurajeze şi să participe la crearea reţelelor accesibile pentru cercetare, pentru difuzarea informaţiilor şi pentru transferul de cunoştinţe şi tehnologii corespunzătoare în materie de turism durabil.
  • Rolul şi efectele transportului turistic asupra mediului înconjurător trebuie să facă obiectul unei atenţii speciale. În acest sens, trebuie luate măsuri în scopul reducerii proporţiei de energii şi resurse neregenerabile utilizate şi al încurajării măsurilor ce vizează reciclarea şi reducerea cantităţilor de deşeuri produse de instalaţiile turistice.

În anul 1999, Comisia Europeană a constituit un grup de lucru intitulat „Promovarea protecţiei mediului înconjurător şi a dezvoltării durabile în materie de turism". Acest grup avea ca mandat definirea durabilităţii în privinţa turismului, identificarea strategiilor pertinente la diferite niveluri, pentru promovarea dezvoltării durabile a turismului, evaluarea contribuţiei actuale şi existenţe şi potenţiale, ţinând de politicile şi programele comunitare, precum şi pentru propunerea unor recomandări în vederea unei mai bune utilizări a instrumentelor şi programelor comunitare.

Grupul respectiv a propus punerea în practică a unei Agende 21 pentru sectorul turismului la nivel european, în măsura în care acesta ar urma să participe la adoptarea instituţională a politicii pentru încorporarea obiectivelor privind mediul, dar şi a celor economice şi sociale.

Principiile generale ale Agendei 21 europene a turismului sunt următoarele:

  • Adaptarea turismului la conceptul de dezvoltare durabilă
  • Întărirea rolului Uniunii Europene, în respectul principiului subsidiarităţii
  • Punerea în practică a Agendei 21, adaptată la fiecare ţară membră
  • Contribuţia turismului la durabilitate.

Propunerile acestui grup de lucru au început să se concretizeze în crearea reţelei europene a teritoriilor - pilot de turism durabil, la nivel local, naţional, regional şi la nivelul Uniunii Europene.

 

[1]   Barlet, Sandra şi Collombon, Jean-Marie, „ Aproches de quelques definitions ", în : Tourisme solidaire et developpement durable, Les Editions du Gret, Paris, 2004, p. 19

[2]   www.insula.org/tourism/version.htm

Loading...