1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

După destrămarea URSS şi declararea independenţei la 27 august 1991, Republica Moldova a traversat o etapă complexă de tranziţie la economia de piaţă, înfruntînd un declin economic de proporţii. Deşi se bucură de o aşezare geografică favorabilă şi de un pămînt fertil, Republica Moldova este astăzi cel mai sărac stat european, cu un PIB anual pe cap de locuitor de aproximativ 1000$.

Din dorinţa puternică de a fi un stat liber şi independent, la începutul anilor '90, Moldova a introdus o monedă de schimb convertibilă, a liberalizat preţurile, a încetat acordarea de credite preferenţiale pentru firmele şi companiile de stat, a început procesul de privatizare, a eliminat controalele pentru exporturi şi a îngheţat dobînzile. Economia a revenit la o creştere pozitivă de 2.1% în 2000, 6.1% în 2001, 6.7% în 2002, 6.2% în 2003, 7.3% în 2004, 7.9% în 2005, 3.1% în 2006, 7.3% în 2007 şi 7.5% (est.) în 2008, iar salariul mediu a fost în 2000 - 32.95$/lună, pe cînd în 2009 - 233.4$ . În sfera bugetară pentru luna decembrie 2008, salariul mediu a constituit 2185 Lei (207$), iar în sectorul real salariul mediu lunar a înregistrat 3440 Lei (327$).

Creşterea economică pozitivă din anii 2000 s-a datorat remitenţelor din exterior, căci o mare parte a populaţiei a fost nevoită să plece peste hotare în căutare de noi surse financiare. În prezent, mai mult de jumătate de milion din populaţia aptă de muncă lucrează în străinătate. Banii transferaţi în ţară de aceasta parte a populaţiei constituie cea mai importantă sursă a PIB-ului (cca. 1.7 miliarde dolari legal). Datele Băncii Mondiale arată că o treime din PIB-ul ţării este furnizat de moldovenii care lucrează în străinătate.

Evoluţia macroeconomică a Republicii Moldova în anul 2008 şi ianuarie-iulie 2009

Evoluţia indicatorilor economici şi sociali în anul 2008 denotă continuarea tendinţei de creştere economică datorită dezvoltării ascendente a domeniilor agricultura, comerţ exterior şi cu amănuntul, comunicaţii şi unele servicii. Totodată dezvoltarea economiei a fost periclitată de evoluţia pieţei monetare şi valutare, precum şi de fluctuaţiile continui pe plan mondial ale preţurilor la resursele energetice şi produsele alimentare. Începînd cu luna octombrie 2008 se atestă o încetinire a ritmurilor de creştere ale unor activităţi economice, aceste circumstanţe explică influenţa negativă a crizei financiare şi economice mondiale asupra dezvoltării economiei ţării.

În anul 2008, produsul intern brut (PIB) a atins o valoare nominală de 62,8 mild. lei şi o rată reală de creştere de 7,2% comparativ cu 3% în anul 2007, pe cînd în trimestrul I al anului 2009 a însumat 12974 mil. lei, micşorându-se faţă de acelaşi trimestru al anului trecut cu 6,9% (în preţuri comparabile).

Criza financiară globală a influenţat şi economia Moldovei, ceea ce s-a reflectat în modificarea structurii PIB: scade ponderea impozitelor nete pe produs şi import ca rezultat al reducerii cererii interne şi ponderea industriei - în urma reducerii cererii externe; s-a micşorat consumul final cu ritmuri relativ înalte, preponderent, din cauza remitenţilor; diminuarea cererii externe şi aşteptările negative, determinate de criza economică mondială, au condiţionat reducerea atât a exporturilor cît şi importurilor, ceea ce a contribuit la reducerea valorii negative a exportului net; aşteptările negative şi capacităţile reduse a creditării proiectelor investiţionale au contribuit la diminuarea investiţiilor.

Ca rezultat, valoarea adăugată brută (VAB) a industriei, s-a micşorat cu 24,1% comparativ cu trimestrul I al anului 2008. VAB creată în agricultură a înregistrat o creştere de 3%. VAB creată în construcţii a înregistrat cea mai semnificativă micşorare - de 31,3%. VAB creată în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul a înregistrat o descreştere de 4,2%. În perioada vizată VAB creată în sectorul de transport şi comunicaţii s-a micşorat faţă de perioada respectivă a anului 2008 cu 14,2%.

Diminuarea cererii interne a dus la micşorarea importurilor şi, prin urmare, a impozitelor nete pe produs şi import (cu 8%). Consumul final al gospodăriilor s-a micşorat cu 10,2% faţă de trimestrul I al anului 2008. Formarea brută de capital fix a înregistrat o descreştere semnificativă de 36,4% comparativ cu primul trimestru al anului 2008. S-a înregistrat o descreştere a importurilor de 28,2% comparativ cu trimestrul I 2008 şi a exporturilor - cu 14,7%, respectiv. Ca rezultat, s-a micşorat cu 39% soldul negativ al exportului net.

Evoluţia PIB în trimestrul I al anilor 2008-2009

Tabelul 2.

PIB pe categorii de resurse şi de utilizări

În preţuri curente, mil. lei

Structura, %

In % faţă de perioada respectivă a anului precedent

Gradul de influenţă, +/-

2008

2009

2008

2009

2008

2009

2008

2009

Valoarea adăugată brută

10 650

10 980

83,2

84,6

105,1

93,4

4,1

-5,5

din care: agricultura

435

640

3,4

4,9

82,8

103,0

-0,6

0,1

industria

2 082

1 805

16,3

13,9

108,1

75,9

1,3

-3,9

servicii

8 494

8 799

66,3

67,8

107,0

98,0

4,6

-1,3

serviciile intermedierilor financiari indirect măsurate

-361

-264

-2,8

-2,0

133,9

113,4

-1,2

-0,4

Impozitele nete pe produs şi import

2 154

1 994

16,8

15,4

100,9

92,0

0,2

-1,4

PIB

12 804

12 974

100,0

100,0

104,3

93,1

4,3

-6,9

Consumul final

16 449

16 152

128,5

124,5

104,5

91,0

5,8

-11,6

Formarea brută de capital

3 793

1 703

29,6

13,1

107,9

39,6

2,1

-17,9

din care formarea brută de capital fix

3 247

2 182

25,4

16,8

123,4

63,6

4,8

-9,2

Exportul net

-7 438

-4 881

-58,1

-37,6

106,6

61,0

-3,6

22,6

Sursa:Evoluţia social - economică a Republicii Moldova în primele luni 2009 (informativ dinamica 2001-2008), Guvernul Republicii Moldova, 26 august 2009

 

În 8 ani PIB calculat pe locuitor în lei a crescut de 4 ori (de la 4402 lei în anul 2000 până la 17602 lei în anul 2008) şi de 4,8 ori în dolari SUA (de la 354 USD în anul 2000 până la 1694 USD în anul 2008). PIB calculat pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare s-a majorat de la 2112 USD în anul 2000 până la 2715 în anul 2007.

Pe parcursul anului 2008 preţurile de consum s-au majorat cu 7,3%, aceasta rată înregistrînd o micşorare cu 5,8 puncte procentuale (p.p.) comparativ cu anul 2007. În perioada de analiză rata inflaţiei a fost influenţată în general de majorarea preţului de cumpărare a resurselor energetice şi de creşterea preţurilor la produsele alimentare, în special carne şi orez.

Industria a înregistrat o creştere în ianuarie-iunie 2008, dar ritmurile acestei creşteri s-au aplatizat de la o lună la alta, ajungând de la 9,6% în ianuarie-februarie la 4,6% în ianuarie-iunie. Pentru a reveni la nivelul producţiei din anul 2005, industria trebuie să crească în 2008 cu circa 5,6%. Astfel, dinamica producţiei industriale din prima jumătate de an nu pare la moment defel impresionantă. Aceasta a fost condiţionată de încetinirea creşterii în cele două sub-sectoare importante - industria prelucrătoare şi sectorul energetic. Majorarea producţiei în ansamblu a fost motivată, în special, de creşterea producţiei în întreprinderile din industria alimentară şi a băuturilor (cu 7,5%) şi din sectorul energetic (cu 6,7%), care deţin ponderi de 37,6% şi 11,0%. Creşteri substanţiale s­au înregistrat la întreprinderile cu următoarele activităţi principale: fabricarea vinului - de circa 1,5 ori fabricarea băuturilor alcoolice distilate - de 1,4 ori; aprovizionarea cu aburi şi apă caldă - cu 15,1%; fabricarea pîinii şi a produselor de patiserie proaspete - cu 11,0%; fabricarea produselor lactate - cu 7,5%; producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii şi a produselor din carne - cu 9,0%; producţia şi distribuţia energiei electrice - cu 3,6%; producţia de mobilier - cu 22,0%; fabricarea de cacao, ciocolată şi produse zaharoase de cofetărie - cu 16,5%; producţia de aparatură şi instrumente medicale, de precizie, optice - cu 17,7%; industria extractivă - cu 7,9% etc.

În ceea ce priveşte anul 2009, volumul producţiei fabricate de întreprinderile industriale de toate formele de proprietate în ianuarie-iulie 2009 a constituit 12432.8 mil. lei (în preţuri curente) şi a înregistrat o descreştere de 24,7% (în preţuri comparabile) faţă de ianuarie-iulie 2008. Evoluţia industriei în luna iulie 2009 denotă o descreştere a volumului producţiei industriale cu 23,5% (în preţuri comparabile) faţă de iulie 2008, iar faţă de luna iunie curent s-a înregistrat o descreştere de 6.4%. Factorul principal în diminuarea producţiei industriale este vizat de criza economică mondială care a rezultat cu reducerea exportului producţiei unor ramuri industriale autohtone, precum şi reducerea cererii interne atît a populaţiei, cît şi a agenţilor economici la unele produse industriale.

Agricultura. Volumul producţiei agricole în semestrul I, 2008 a însumat 3641.0 mil. lei, fiind în descreştere cu 5.8 la sută (în termeni reali) faţă de perioada respectivă a anului 2007. Micşorarea producţiei agricole a fost determinată de reducerea producţiei în zootehnie cu 22.1 la sută. În acelaşi timp, producţia în sectorul fitotehnie a crescut cu 65.4 la sută. Producţia agricolă în toate categoriile de gospodării, în ianuarie-iunie 2009, conform datelor preliminare, a constituit 2631,4 mil. lei (în preţuri curente) şi s-a majorat cu 2,6% (în preţuri comparabile) faţă de perioada similară a anului trecut. Majorarea producţiei agricole a fost determinată de creşterea producţiei animale cu 5,1%. În pofida obţinerii creşterii în cauză, în perioada vizată s-a atins doar 82% din volumul producţiei animale obţinute în perioadele similare ale anilor 2006-2007.

Producţia vegetală a înregistrat o descreştere de 11,1% (unul din factori fiind baza de calcul înaltă, în semestrul I 2008 aceasta a constituit - 165,4%). Totodată, faţă de perioada similară a anilor 2005-2006 se atestă o creştere de circa 15%-16% a producţiei vegetale (faţă de semestrul I 2007 - 47%), iar comparativ cu perioada similară a anului 2000 - o creştere de 25,7%. În sectorul zootehnic s-a simţit o mică înviorare, fapt datorat, în general, de obţinerea unei recolte înalte de furaje în anul 2008. În gospodăriile de toate categoriile cantitatea producţiei (creşterii) vitelor şi păsărilor în masă vie s-a majorat cu 5,2% faţă de perioada similară a anului 2008, obţinând producţie în volum de 48,1 mii tone. De asemenea a crescut cu 7,1% cantitatea de ouă şi cu 4,5% - volumul producţiei de lapte.

Comerţul exterior al Republicii Moldova

Comerţul exterior este extrem de important pentru Republica Moldova, dat fiind faptul că piaţa locală este relativ limitată, iar baza de materii prime şi cea de resurse energetice interne nu sînt suficiente pentru satisfacerea necesităţilor ţării. Totodată, aşezarea geografică a Moldovei, existenţa acordurilor de comerţ liber cu Comunitatea Statelor Independente şi cu ţările din cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est permit extinderea pieţei de desfacere.

În domeniul comerţului exterior, Republica Moldova a promovat o politică consecventă, orientată spre diversificarea pieţelor de desfacere, spre facilitarea accesului mărfurilor şi serviciilor moldoveneşti pe pieţele externe. Acest lucru s-a realizat mai cu seamă prin semnarea unor acorduri menite să stimuleze activitatea comercială externă. De exemplu, în mai 2001, Republica Moldova a semnat protocolul ce i-a conferit statutul de membru plenipotenţiar al Organizaţiei Mondiale a Comerţului. De asemenea, ea a semnat acorduri de comerţ liber cu ţările membre ale Comunităţii Statelor Independente, iar în iunie 2001 a devenit ţară participantă cu drepturi depline la Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, semnînd ulterior acorduri de comerţ liber cu toate ţările participante la Pact. În afară de aceasta, Moldovei i-au fost acordate facilităţi în vederea reducerii suplimentare a tarifelor în cadrul Sistemului Generalizat de preferinţe vamale ale Uniunii Europene.

Comerţul exterior se caracterizează în ultimii ani prin schimbarea pieţelor de desfacere. Exportul ţării se reorientează, treptat, spre pieţele Uniunii Europene şi Europei Centrale şi de Est. Astfel, dacă în 2000 ponderea exporturilor în CSI constituia aproape 59% în totalul exporturilor, în ianuarie-august 2008 aceasta a scăzut pînă la aproximativ 36.2%. Dacă în 2000, ponderea exportului în Uniunea Europeană constituia 21,6% din totalul exporturilor, în ianuarie-august 2009 această pondere fiind de 53.6 %.

Exporturile de mărfuri realizate în luna ianuarie-august 2009 s-au cifrat la790,2 mil. dolari SUA, volum inferior celui realizat în perioada corespunzătoare din anul 2008 cu 24,2%.

Exporturile de mărfuri destinate ţărilor Uniunii Europene (UE-27) au însumat 423,7 mil. dolari SUA (-22,4% faţă de ianuarie-august 2008), deţinînd o cotă de 53,6% în total exporturi (52,3% în ianuarie-august 2008).

Ţările CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de 36,2% (ianuarie-august 2008 - 37,9%), ce corespunde unei valori de 286,1 mil. dolari SUA. Exporturile de mărfuri către aceste ţări s-au redus cu 27,6%, comparativ cu ianuarie-august 2008.

În ianuarie-august 2009, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 2008, s-au redus exporturile de metale comune şi articole din metale comune (-79,5%), materiale textile şi articole din aceste materiale (-23,5%), produse minerale (-82,0%), produse alimentare, băuturi şi tutun (-13,9%), articole din piatră, ipsos, ciment, ceramică, sticlă şi din materiale similare (-56,9%), maşini şi aparate; echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (-19,3%), fapt care a condiţionat diminuarea pe total exporturi cu 22,5%.

Importurile de mărfuri. În ianuarie-august 2009 importurile au totalizat 1996,6 mil. dolari SUA, volum inferior celui realizat în perioada similară din anul 2008 cu 38,3%. Importurile din ţările Uniunii Europene (UE-27) au marcat 865,3 mil. dolari SUA (cu 39,2% mai puţin decît în ianuarie-august 2008), deţinînd o pondere de 43,3% în total importuri (44,0% în ianuarie-august 2008).

Importurile de mărfuri provenite din ţările CSI au avut o valoare de 721,6 mil. dolari SUA (cu 36,0% mai mică faţă de ianuarie-august 2008), care echivalează cu o cotă de 36,2% în total importuri (34,9% în ianuarie-august 2008).

În ianuarie-august 2009, comparativ cu perioada similară din anul 2008, s-au redus importurile de produse minerale (-37,2%), maşini şi aparate; echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (-44,8%), mijloace şi materiale de transport (­62,0%), metale comune şi articole din metale comune (-55,6%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (-39,4%), produse alimentare, băuturi şi tutun (30,1)%, produse chimice (­22,5%), fapt care a condiţionat diminuarea pe total importuri cu 30,9%.

Decalajul considerabil în evoluţia exporturilor şi importurilor a determinat acumularea în ianuarie-august 2009 a unui deficit al balanţei comerciale în valoare de 1206,4 mil. dolari SUA, cu 984,8 mil. dolari SUA (-44,9%) mai mic faţă de cel înregistrat în ianuarie-august 2008. Cu ţările Uniunii Europene (UE-27) balanţa comercială s-a încheiat cu un deficit de 441,6 mil. dolari SUA (în ianuarie-august 2008 - 876,8 mil. dolari SUA), iar cu ţările CSI - de 435,5 mil. dolari SUA (în ianuarie-august 2008 - 732,8 mil. dolari SUA).

Activitatea investiţională a Republicii Moldova

Republica Moldova va atinge, în anul 2010, cea mai puternică creştere a atractivităţii

investiţionale printre ţările din Europa de Sud-Est, potrivit unui studiu realizat la începutul anului 2007 de compania de audit şi consultanţă Ernst&Young (E&Y). Totuşi, Moldova îşi va păstra ultimul loc în topul primelor şapte ţări din regiune după atractivitatea investiţională. Prin urmare, lupta regională pentru atragerea investiţiilor străine va fi şi mai aprigă, iar Moldova, deşi cu o creştere puternică a atractivităţii, nu va fi printre cei mai avantajaţi jucători din sud-estul Europei.

Dacă imaginea actuală a RM este departe de cea a altor ţări din regiune, doar 9% dintre cei 200 de manageri executivi de mari companii multinaţionale au indicat Moldova ca fiind o ţară atractivă

pentru afaceri, apoi în 2010 imaginea acesteia va fi cu mult mai bună - aproape fiecare al doilea (40%) manager a afirmat că peste trei ani Republica Moldova va fi printre primele şapte state din Europa de Sud-Est ca destinaţie preferată pentru investitorii străini (România, Bulgaria, Turcia, Grecia, Serbia, Cipru şi Moldova).

Moldova are un climat investiţional destul de favorabil şi anume:

  • Investitorii străini beneficiază de aceleaşi drepturi ca şi investitorii locali;
  • costul redus al forţei de muncă;
  • potenţialul de creştere al productivităţii muncii şi disponibilităţii locaţiilor pentru investiţii;
  • unul dintre cele mai mici impozite pe profitul corporativ din regiune;
  • reforma cadrului regulatoriu şi crearea condiţiilor pentru dezvoltarea afacerilor.

În acelaşi timp mulţi factori îi descurajează pe investitori, ca exemplu:

  • infrastructura subdezvoltată; \
  • implicarea statului în activitatea economică;
  • noi reglementări (în pofida reformei sistemului regulatoriu);
  • în timp ce prioritatea maximă trebuie acordată soluţionării problemelor deja existente, resursele disponibile, şi aşa limitate, sunt deseori transferate spre abordarea altor chestiuni noi ce nu încetează să apară pe agendă;
  • nivelul înalt de corupţie;
  • Întîrzierea reformelor în justiţie.

Investiţiile private au crescut de la mai puţin de 15 la sută din PIB până la peste 25 la sută din PIB în perioada anilor 90 pînă în prezent, iar afluxurile anuale ale investiţiilor străine directe au crescut recent până la cifra de peste 500 milioane USD de la nivelul cu mult sub 100 milioane USD. Fluxurile de investiţii străine directe (ISD) în economia naţională, în anul 2008, au fost evaluate la valoarea netă de 712,76 mil. USD, din care 435,0 mil. USD - în capital social, arată datele Băncii Naţionale a Moldovei. Volumul de investiţii străine directe în 2008 a fost cel mai mare din istoria R.Moldova. Pe ţări se atestă o scădere bruscă cu 5 puncte procentuale a cotei Federaţiei Ruse în volumul ISD de la 15,6%, în 2007, la 10,6%, a cotei Spaniei - cu 3,2 puncte procentuale de la 8,6% la 5,4%, a Olandei - cu 2,6 puncte procentuale şi a SUA cu 2,4 puncte procentuale. Cea mai semnificativă creştere a înregistrat-o Italia - cu 5,1 p.p. şi care de pe locul 8 în topul celor mai importanţi investitori străini în Moldova a urcat pe locul doi. România şi-a majorat cota cu 1,8 p.p. urcând pe locul 4 în topul investitorilor străini.

Cei mai mari investitori străini în Republica Moldova sunt: France Telecom (Orange), Fintur Holdings/Turkcell, Lafarge, Société Générale, Veneto Banca, QBE, RosGosStrah, Bemol, Lukoil, GazProm, RAO EES, Petrom, Rompetrol, BCR, Banca Transilvania, Alpha Bank România, Sudzuker, Praktiker, Metro AG, Raiffeisen Bank, etc.

Principalele sectoare de plasament pentru investitorii straini sunt fost comunicaţiile, construcţiile şi asigurările.

Piaţa forţei de muncă în republica Moldova

Restructurarea continuă a pieţei muncii a avut un impact profund asupra Republicii Moldova. O mare parte a forţei de muncă, în primul rând din sectorul agricol, s-a reorientat spre sectoarele mai productive ale economiei, precum şi spre alte state din regiune. Productivitatea sporită combinată cu costurile mici ar explica, în parte, creşterea recentă a volumului investiţiilor care contribuie la şi accelerează procesul de transformare a forţei de muncă. Situaţia demografică a RM este prezentată în tabelul alăturat.

Analiza indicatorilor privind fluxul uman al RM

Tabelul 3

Indicatorii

 

Anii

 
 

2005

2006

2007

Numarul populatiei(milioane)

3600,4

3589,9

3581,1

Gradul de natalitate(1000/loc.)

10,5

10,5

10,6

Gradul de mortalitate(per 1000 persoane)

12,4

12,0

12,0

Gradul de mortalitate infantila(la 100000 nascuti %)

12,4

11,3

11,8

Speranta de viata(ani)M/F

68/72

68,4/72,2

68,4/72,2

Populatia urbana(%)

41,0

40,9

41,3

Populatia rurala(%)

59,0

59,1

58,7

Total forta de munca

-

987,0

1159,5

Forta de munca feminina

-

928,7

1091,1

Forta de munca masculina

-

1044,6

1227,0

Rata saraciei

-

5,7

4,2

Cheltueli publice pentru ocrotirea sanatatii(mil. lei)

-

-

519,4

Cheltueli publice pentru educatie(mil. lei)

-

-

865,6

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

 

Pe parcursul anilor „90, Moldova a rămas mult mai dependentă de agricultură decât alte state din regiune. Deşi agricultura este cel mai puţin productiv sector, ea a constituit peste un sfert din economie, angajând peste 50 la sută din forţa de muncă. De atunci, cota-parte a agriculturii în economie şi numărul de angajaţi în agricultură s-au redus cu mai mult de jumătate. În timp ce multe state în proces de tranziţie au trecut în anii '90 prin restructurări ale industriei, structura economiei deplasându-se de la agricultură spre sectorul serviciilor, doar recent acest proces a demarat şi în Moldova. Începând cu anul 2000, situaţia în sectorul agricol s-a caracterizat prin nivel stagnant al mişcării forţei de muncă între sectoare şi o reducere bruscă a numărului de angajaţi, în timp ce în sectorul construcţiilor şi cel al serviciilor s-a observat o situaţie cu totul inversă. Spre deosebire de multe alte economii în tranziţie, transformarea pieţei muncii, şi anume pierderea a circa 400 000 de locuri de muncă, preponderent în agricultură, nu a dus la stabilirea unui nivel permanent înalt al şomajului. Motivul ar putea fi că lucrătorii din sectoarele tradiţionale au trecut în alte sectoare ale economiei (şi cu siguranţă, circa 100 000 persoane au făcut aceasta), determinând, astfel, o creştere încetinită a salariilor. O parte din persoanele care nu şi-au găsit serviciu în Moldova au părăsit ţara, pe când alţii au renunţat la muncă, în general.

Schimbările de pe piaţa muncii au dus la creşterea productivităţii în aproape toate sectoarele economiei. Cea mai mare creştere s-a înregistrat în agricultură, dat fiind că volumul producţiei a crescut semnificativ, în pofida reducerii bruşte a numărului de lucrători în agricultură. Comparativ cu alte state din regiune, Moldova a înregistrat cea mai mare rată de creştere a productivităţii, deşi nivelul absolut al productivităţii rămâne a fi, probabil, cu mult sub media europeană.

Creşterea productivităţii combinată cu costurile mici ar putea fi unul dintre motivele-cheie a creşterii recente a volumului de investiţii locale şi străine. Aceste investiţii ar putea contribui la accelerarea procesului de transformare a forţei de muncă, la creşterea productivităţii, ceea ce la rândul său va duce, probabil, la creşterea salariilor. Totuşi, pentru a atinge acest obiectiv, este esenţial de îmbunătăţit în continuare mediul de afaceri.

În ultimii ani piaţa muncii a început să se contracteze. Pe măsură ce structura generală a economiei şi pieţei muncii devin similare celor din alte state în proces de tranziţie, "excesul" forţei de muncă devine tot mai mic. Procesul de contractare a pieţei a început deja, date fiind informaţiile periodice privind insuficienţa de lucrători în anumite sectoare şi încercările sporadice de a atrage moldovenii care lucrează peste hotare. Totuşi, în timp ce se poate înregistra un deficit de forţă de muncă în anumite sectoare, pe măsura dezvoltării industriilor noi, este cel mai probabil că contractarea pieţei muncii va fi treptată, dat fiind că, posibil, încă mai există un număr mare de persoane dispuse să obţină un loc de muncă în cazul îmbunătăţirii perspectivelor la locul de muncă.

Aceste tendinţe vor contribui la accelerarea procesul de convergenţă a veniturilor (pentru a se ajunge mai rapid la standardele de viaţă europene). Dar schimbările depind, cu siguranţă, de îmbunătăţirea mediului de afaceri pentru atragerea investiţiilor necesare, de asigurarea unui cadru legislativ care să susţină flexibilitatea dintre diverse sectoare, precum şi de menţinerea unei corelaţii strânse dintre creşterea salariilor şi creşterea productivităţii.

Telecomunicaţii şi inovarea în Republica Moldova

În prezent Republica Moldova după nivelul de dezvoltare a infrastructurii ocupă locul 4 între ţările CSI după Rusia, Ucraina şi Belarus şi este aproape la acelaşi nivel cu România (cu excepţia telefoniei mobile, la care rămâne în urmă).

În ultimii zece-cincisprezece ani s-au dezvoltat cu paşi rapizi telefonia fixa, telefonia mobilă şi serviciile Internet. Spectrul de servicii de telecomunicaţii şi informatică s-a diversificat: de la telefonie fixă (locală, interurbană şi internaţională) la servicii diversificate, cum ar fi, identificarea numărului, mesagerie vocală, transmisiuni date, Internet, videoconferinţe, ADSL, transmisiuni mobile de date, Internet mobil, reţele şi servicii de TV prin cablu, etc.

Din punct de vedere al structurii pieţei, dupa valoarea cifrei de afaceri, ponderea cea mai mare ii revine telefoniei fixe - 47,57%, urmată de telefonia mobilă cu 42,04%, serviciile de acces la INTERNET cu 4,2%, de serviciile de televiziune prin cablu şi eter cu 1,95%, serviciile IT, inclusiv software, - 1,44%, si de alte servicii - 2,81%.

Conform rezultatelor UIT, în anul 2007 după nivelul de penetrare a telefoniei mobile, Republica Moldova se plasează pe locul 96 (108 in anul 2005) din 203 ţări şi formaţiuni statale ale lumii, deţinînd în Europa locul 43

Evoluţia numărului de abonaţi la telefonia mobilă (utilizatori)

Cele mai mari investiţii s-au efectuat în sectorul telefoniei mobile - 63%, în sectorul telefoniei fixe - 25%, în sectorul servicii internet - 8%, în sectorul servicii TV prin cablu şi eter - 3%.

In concluzie: Din anii 90 pînă în prezent Republica Moldova a fost supusă multor încercări, multor experimente. Cu toate acestea a progresat, ajungînd la o creştere economică în 2008 de 8%. Însă este puţin probabil ca actualul ritm de creştere economică să fie menţinut, asta din simplu motiv dacă analizăm pericolele care bat din exterior (efectele crizei financiare.), dar nu mai puţin şi pe intern (.şi implicaţiile acesteia asupra sectorului productiv local şi exporturilor). În plus, actuala creştere economică se datorează mai mult unor factori conjuncturali şi mai puţin unor politici sănătoase. Economia a fost propulsată de o producţie agricolă foarte bună, de un consum încă destul de mare (atât privat, cât şi cel public), ritmul înalt de dezvoltare al sectorului construcţiilor, formarea brută de capital fix şi un sector al serviciilor destul de activ (cu o pondere de peste 60% din PIB).

Totuşi, dacă privim mai îndeaproape factorii creşterii, observăm că baza acesteia nu este atât de solidă. Consumul este încă foarte mare care drept consecinţă stimulează importurile (impozite pe produs şi servicii etc.) însă care s-ar putea diminua în eventualitatea unei reduceri a cererii (în particular prin scăderea remitenţelor), iar construcţiile s-au relansat mai mult din banii moldovenilor plecaţi la muncă în străinătate. Agricultura este la fel de înapoiată şi de extensivă, importurile masive se reflectă negativ în deficitul comercial şi cel de cont curent (cca. 20%), iar în ceea ce priveşte construcţiile, finanţarea lor nu este programatică şi de durată, ci sporadică, depinzând mai mult de piaţa internaţională a muncii.

Cu toate acestea sperăm că în cel mai apropiat timp Republica Moldova va devein un stat prosper şi dezvoltat.

Loading...