1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

În fond, economiştii de formaţie neoclasică şi neoliberală (W.W.Rostow, A.Samuelson, G.M.Meir, Rudleff Marell ş.a.) dau termenului de subdezvoltare o încărcătură de "nedezvoltare" sau de "întârziere temporară în dezvoltare", fie din cauza insuficienţei resurselor naturale, fie din cauza creşterii demografice accelerate.

Economiştii eterodocşi din ţările dezvoltate (François Perroux, Joan Robinson, Gunnar Myrdal ş.a.) arată că subdezvoltarea este o stare paralelă a unor sectoare sau economii de tipuri diferite, prin dependenţa financiară de ţările dezvoltate, prin multiplicarea "cercurilor vicioase" ale subdezvoltării. Ives Lacoste scria că subdezvoltarea este definită ca "un ansamblu de fenomene complexe şi interdependente care se traduc prin inegalităţi flagrante de bogăţie şi mizerie, prin stagnare, prin întârziere relativă faţă de alte ţări, prin potenţialul de producţie care nu progresează atât cât ar fi posibil, printr-o dependenţă economică, culturală şi tehnologică.

Subdezvoltarea este, aşadar, o stare specifică, cu un rol, de asemenea, specific, în economia mondială contemporană, prin care statele respective se deosebesc net de alte grupe de state, în special de grupa celor dezvoltate din punct de vedere economic.

Deşi există, cum se vede, aprecieri diferite, grupa ţărilor subdezvoltate se delimitează de cele dezvoltate pe baza criteriului economic (venit mic pe locuitor, predominanţa agriculturii tradiţionale, industrie şi infrastructură înapoiate, predominarea tehnicilor depăşite moral, grad scăzut de valorificare a resurselor, investiţii scăzute şi ineficiente, ritm foarte redus de creştere a producţiei pe locuitor, nesatisfacerea nevoilor elementare ale populaţiei (nealimentaţie, subalimentaţie, boli, etc.).

Pentru a ilustra complexitatea acestei noţiuni se propun următorii indicatori care să constituie criteriile subdezvoltării: de ordin demografic (natalitate,fecunditate, mortalitate infantilă, durata medie de viaţă, tinereţea sau bătrâneţea populaţiei); de consum (alimentar, nealimentar, consum de energie mecanică, oţel, ciment); de producţie şi organizare economică (ponderea sectorului primar, secundar, terţiar şi cuaternar, juxtapunerea termenilor şi structurilor economice, nivelul redus al productivităţii, tehnicile arhaice, randamentele scăzute, exporturile preponderente de materii prime, slăbiciunea acumulării de capital şi investiţii etc.); de ordin sociologic (veniturile mici şi nivelul de viaţă, arhaismul structurilor sociale, absenţa clasei medii, amploarea şomajului, folosirea muncii copiilor, prezenţa femeii în societate, proporţia analfabetismului, defectuozitatea sistemului sanitar etc.).

Naţiunile Unite au definti ca limită a sărăciei absolute ca fiind nivelul veniturilor de 1 dolar pe zi, ajustat cu paritatea puterii de cumpărare. Astăzi aproximativ 1,3 miliarde de oamenii trăiesc sub această limită a sărăciei.

PNUD identifică 9 probleme majore ale ţărilor subdezvoltate:

  1. speranţa de viaţă - a crescut mult în ultimii 30 de ani ajungând la o medie de 63 de ani, iar în unele ţări chiar la 70
  2. sănătatea - doar 2/3 din populaţia acestor ţări are acces la serviciile de sănătate; 1,3 miliarede de oameni nu au acces la apă potabilă, iar în Africa Subsahariană un adult din 40 este seropozitiv
  3. hrana - în ultimii 30 de ani numărul ţărilor în care s-a asigurat necesarul de hrană s-a dublat de la 25 la 50. Totuşi 15% din populaţia lumii nu are hrană suficientă, iar un copil din 3 suferă de malnutriţie
  4. educaţia - gradul de alfabetizare a crescut la 65%, restul d populaţiei adulte fiind analfabetă
  5. venituri şi sărăcie - 1,3 miliarde trăiesc în sărăcie absolută, definită prin venituri prea mici pentru a asigura mijloacele de subzistenţă. În Africa aproape jumătate din populaţie se află sub pragul de sărăcie
  6. copii - în ultimii 30 de ani, mortalitate infantilă a fost redusă cu mai mult de 50%, dar cu toate acestea malnutriţia şi bolile în general ucid mai mult de 34.000 de copii în fiecare zi
  7. femeile - două treimi din totalul analfabeţilor din ţările cele mai sărace ale lumii sunt femei. Femeile acced într-un număr de două ori mai mic decât bărbaţii în învăţământul superior
  8. securitate - aproximativ 35 de milioane de oameni sunt refugiaţi
  9. mediul - în ultimii 20 de ani ponderea familiilor rurale cu acces la apă potabilă a crescut de la sub 10% la 60% - pădurile tropicale sunt distruse în fiecare secundă cu o suprafaţă egală cu mărimea unui teren de fotbal.
Loading...