Pin It

Una din verigile principale ale procesului de contracarare a corupţiei reprezintă depistarea nemijlocită a actelor de corupţiei, urmărirea penală şi sancţionarea vinovaţilor în temeiul legislaţiei în vigoare.

Existenţa fenomenului corupţiei în Republica Moldova este confirmată prin înregistrarea şi depistarea anuală de către organele de drept a faptelor de corupţiei.

În anul 2002 de către organele de drept au fost înregistrate 767 de infracţiuni de corupţie, pe când în anul 2006 numărul acestora a crescut până la 1469 infracţiuni de corupţie. Dacă luăm în consideraţie nu doar perioada medie de cinci ani, ci o perioada lungă de zece ani (1997- 2006), putem stabili cu o mai mare precizie, tendinţa de creştere sau scădere a actelor de corupţie.

Astfel, evoluţia infracţiunilor de corupţie în anii 1997-2006 atestă o dezvoltare esenţială a acestui fenomen, caracterizându-se printr-o tendinţă de creştere considerabilă a numărului de acte de corupţie înregistrate, în mediu câte 74 infracţiuni pe an. Astfel, în anul precedent au fost înregistrate de 1,9 ori mai multe infracţiuni de corupţie faţă de anul 1997.

Această evoluţie ascendentă este accentuată, în special, în ultimii 5 ani, dovadă servind intensificarea activităţii organelor de prevenire şi combatere a corupţiei. Anul 2003 poate fi considerat anul începerii unei noi etape în lupta împotriva corupţiei, ca urmare a reformei din anul 2002 în sistemul ocrotirii normelor de drept şi ca rezultat fondarea la iniţiativa unei comisii mixte a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. Conform Legii nr.1104-

XV din 06.06.2002 Centru reprezintă „un organ de ocrotire a normelor de drept, specializat în contracararea infracţiunilor economico-financiare, precum şi a corupţiei". Unele din atribuţiile Centrului sunt preîntâmpinarea, depistarea, cercetarea şi curmarea contravenţiilor şi infracţiunilor economico-financiare şi fiscale, contracararea corupţiei şi protecţionismului.

Astfel, din luna iunie a anului 2002 şi până la finele anului 2006 de către CCCEC au fost descoperite 1272 de infracţiuni de corupţie şi conexe acestora şi 1426 de infracţiuni economice. (Anexa 3, figura 5). Ponderea infracţiunilor de corupţie şi conexe acestora înregistrate de CCCEC în anul 2006 constituie 20,97 % din numărul total de infracţiuni de corupţie înregistrate de organele de drept în anul 2006. Astfel, în perioada 2002-2006 de către organele de drept au fost înregistrate 7416 infracţiuni de corupţie, din care 1272 infracţiuni de corupţie au fost semnalate de CCCEC.

Semnificativă este şi ponderea actelor de corupţie în totalul infracţiunilor înregistrate, care privită în dinamica anilor 2002-2006 se caracterizează printr-o creştere însemnată, sporul mediu pe an constituind circa 1 % . Astfel, conform Anuarului Statistic al Moldovei în anul 2005 au fost comise 27595 de infracţiuni, din care 1351 de corupţie. În 2006 actele de corupţie au constituit peste 5,9 la sută din totalul infracţiunilor sau cu 3,8 puncte procentuale mai mult comparativ cu anul 2002.

Abordarea multilaterală a fenomenului corupţiei, precum şi progresele înregistrate în cursul anilor cu privire la reprimarea ei, a determinat conştientizarea de către eventualii autori a actelor de corupţie a riscurilor pe care şi le asumă în urma comiterii unui asemenea act, motiv pentru care a determinat creşterea comisionului ilicit.

Astfel în anul 2005 acesta a crescut de 3 ori mai mult decât în anul 1997. În schimb, în anul 2006 prejudiciul total cauzat prin actele de corupţie a constituit 105 milioane de lei. acelaşi cu rjreiudiciul cauzat în anul 2000. Fenomenul corupţiei blochează Republica Moldova în evoluţia ei către o economie de piaţă şi o societate democratică funcţională. Potrivit Indicelui perceperii corupţiei în anul 2009, Republica Moldova a înregistrat un scor de 3,3 puncte, plasându-se pe locul 92 din 180 ţări incluse în clasament (în anul 2008, cu un punctaj de 2,9 puncte, Republica Moldova s-a situat pe locul 112 din 180 ţări). Aceasta semnifică o îmbunătăţire a situaţiei în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei, care poate fi explicată prin următoarele momente. Pe de o parte, în ultimii ani organizaţiile internationale au efectuat „investiţii" masive în prevenirea şi combaterea corupţiei (Corporatia Provocarile Mileniumului - peste 24 mil. USD, Consiliul Europei - peste 3,5 mil. Euro, UNDP - 400 mii USD). Deşi aceste mijloace nu au fot plasate direct în activităţii anticorupţie, ci în infrastructură, au inceput să se resimtă treptat anumite efecte.

Pe de altă parte, schimbarea radicală a puterii în stat duce la schimbarea aşteptărilor privitor la nivelul corupţiei. Astfel, în 2001 când s-au marcat schimbări esenţiale în eşichierul politic, asteptările privind perspectivele de combatere a corupţiei au fost mai pesimiste şi indicele perceperii corupţiei a scăzut de la 3,1 până la 2,1 puncte. Şi invers, în 2009 după o altă schimbare radicală în guvernare, asteptările au devenit optimiste şi indicele perceperii corupţiei a crescut de la 2,9 până la 3,3 puncte. Cercetările Transparency Internaţional - Moldova care reflectă nu numai percepţiile respondenţilor, ci şi experienţele acestora în contextul relaţiilor şi plăţilor neoficiale în Republica Moldova, confirmă acest argument. In mod evident, o atare dinamică a Indicelui Perceperii Corupţiei stabileşte un „punct de pornire" destul de înalt pentru noua guvernare, căreia, în condiţiile crizei economice, îi va fi destul de greu să asigure creşterea acestui indice. De fapt, creditul de încredere oferit noii guvernări va necesita atât eforturi mai mari, cât şi o responsabilitate sporită în atingerea obiectivelor de prevenire şi combatere a corupţiei. Pentru a conferi mai multă eficienţă activităţilor anticorupţie noua guvernare trebuie să manifeste nu doar dorinţă, dar şi voinţă politică de a le aplica în viaţă, iar societatea civilă să susţină aceste activităţi, să manifeste intolerantă faţă de fenomenul corupţiei, să comunice despre cazuri de corupţie şi să participe activ la monitorizarea politicilor anticorupţie şi a procesului de luare a deciziilor.