Introducere
Investițiile joacă un rol esențial în dezvoltarea economică a unei țări. Atragerea capitalului atât intern, cât și străin contribuie la modernizarea infrastructurii, crearea locurilor de muncă, creșterea PIB-ului și la integrarea economiei naționale în circuitul economic internațional. România, ca stat membru al Uniunii Europene, urmărește în mod constant dezvoltarea unui cadru atractiv pentru investitori, prin politici fiscale, stimulente și reforme economice.
1. Definirea investițiilor și tipologia lor
Investiția, din punct de vedere economic, reprezintă un plasament de capital pe termen lung în industrie, agricultură, comerț etc.
Mai explicit, investiția este efortul actual de alocare a unei cantități monetare făcut pentru efecte viitoare, create prin dezvoltare și modernizare, având ca sursă de finanțare renunțarea la consumuri actuale sigure, în favoarea unor probabile consumuri viitoare mai mari.
Acestea pot fi:
- Investiții directe: de exemplu, construirea unei fabrici sau extinderea unei afaceri;
- Investiții de portofoliu: achiziționarea de acțiuni, obligațiuni sau alte titluri de valoare;
- Investiții publice: realizate de stat în infrastructură, educație, sănătate;
- Investiții private: realizate de companii sau persoane fizice.
Principalele categorii de investiții sunt:
- investițiile tangibile/corporale - reprezintă cheltuieli pentru achiziție de utilaje și echipamente, construcții și altele similare, cu anumite excepții în ceea ce privește achiziția de teren.
- investițiile intangibile/necorporale - reprezintă cheltuieli pentru cercetare – dezvoltare, crearea sau preluarea de rețele de distribuție pe piața națională sau europeană, cumpărare de patente și brevete.
- investiții financiare - reprezintă orice plasament de capital (resurse bănești) executat de către un investitor (persoană fizică sau juridică), într-unul dintre sistemele investiționale oferite în cadrul economiei: titluri de stat, acțiuni, obligațiuni, investiții imobiliare, plasamente în fonduri mutuale, valută etc.
Se definește ca investiție inițială o investiție în active corporale și necorporale legată de crearea unei noi unități, extinderea unei unități existente, diversificarea producției unei unități prin realizarea de produse noi, suplimentare, schimbarea fundamentală a procesului global de producție a unei unități existente. Achiziționarea de acțiuni sau părți sociale emise de către o întreprindere nu constituie investiție inițială.
2. Importanța atragerii investițiilor pentru economia națională
Investițiile sunt motorul creșterii economice. Printre efectele pozitive se numără:
- Creșterea PIB-ului;
- Reducerea șomajului;
- Transferul de tehnologie și know-how;
- Îmbunătățirea balanței comerciale;
- Creșterea competitivității pe plan internațional.
Implementarea strategiilor și politicilor investiționale va produсe un șir de efeсte eсonomice și soсiale:
Efectele economice sunt următoarele:
- creşterea сererii de bunuri şi serviсii;
- creşterea şi diversificarea ofertei agenţilor eсonomici;
- creşterea сifrei de afaсeri, a veniturilor şi profitului;
- favorizarea сirculaţiei capitalurilor;
- creşterea gradului de partiсipare a ţării la cirсuitul eсonomic internaţional.
Efectele soсiale sunt următoarele:
- creşterea сalităţii vieţii şi a nivelului de trai;
- creşterea numărului de loсuri de munсă şi a gradului de oсupare a forţei de munсă;
- reduсerea şomajului;
- dezvoltarea сulturii şi eduсaţiei;
- creşterea сalităţii forţei de muncă.
Toate efectele produse din implementarea strategiilor trebuie analizate în toată сomplexitatea lor, pentru a obţine o imagine a raţionalităţii efectuării lor, a faptului daсă fiecare leu investit răspunde sau nu сerinţelor obieсtive ale eсonomiei naţionale. Gradul de efiсienţă eсonomică a investiţiilor este condiţionat şi de сalitatea aсtivităţii de realizare a fieсărei investiţii în parte. Din aсest punсt de vedere, se disting сăi de сreştere a efiсienţei eсonomice a investiţiilor în perioada de pregătire şi în perioada de execuţie, până la atingerea parametrilor tehniсoeсonomici proiectați.
3. Strategii și politici pentru atragerea investițiilor
Statul român adoptă mai multe măsuri pentru atragerea capitalului, precum:
- Stabilirea unui cadru fiscal favorabil: cote reduse de impozitare, facilități pentru investitori;
- Zona liberă și parcurile industriale: spații special amenajate cu avantaje logistice și fiscale;
- Programe de sprijin din fonduri europene;
- Promovarea externă a României prin agenții specializate (ex. InvestRomania);
- Digitalizarea administrației publice pentru reducerea birocrației.
4. Provocări și obstacole în atragerea investițiilor
Deși există progrese, România se confruntă cu anumite dificultăți:
- Instabilitate legislativă și fiscală;
- Corupție și birocrație excesivă;
- Infrastructură deficitară;
- Forță de muncă slab calificată în unele regiuni;
- Întârzierea reformelor structurale.
5. Exemple de investiții străine în România
România a atras în ultimele decenii investiții importante din partea unor companii precum:
- Dacia – Renault: investiții masive în industria auto;
- Ford Otosan: investiții în fabrica de la Craiova;
- Continental, Bosch, Siemens: în sectorul tehnologic și automotive;
- Microsoft, Amazon: în sectorul IT și servicii.
Aceste investiții au contribuit semnificativ la crearea de locuri de muncă și dezvoltarea regională.
Concluzie
Atragerea investițiilor reprezintă o prioritate strategică pentru orice economie modernă. România trebuie să continue reformele, să reducă barierele administrative și să își promoveze activ potențialul pentru a deveni o destinație atractivă pentru investitori. Dezvoltarea sustenabilă a economiei depinde în mare măsură de capacitatea de a transforma investițiile în beneficii durabile pentru întreaga societate.
Bibliografie
- Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului – www.economie.gov.ro
- Banca Națională a României (BNR) – www.bnr.ro
- InvestRomania – www.investromania.gov.ro
- Isărescu, Mugur – Politici monetare și dezvoltare economică, Ed. Academiei Române, 2020
- Voinea, Liviu – Investiții și creștere economică în România, Ed. Polirom, 2019
- Eurostat – www.ec.europa.eu/eurostat
- INSSE – Institutul Național de Statistică – www.insse.ro