loading...

În cazul când nu puteți vizualiza articolul faceți refresh la pagină (butonul F5).

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Principala calitate a comerţului, în general, a celui interior, în special, este uşu­rarea schimbului dintre producători şi consumatori, comercianţii reuşind să micşoreze durata actelor de schimb, comparativ cu situaţia în care acest lucru l-ar face în mod direct producătorii. Aceasta nu este însă singura calitate a comerţului interior, el contri­buind din plin, prin rolul şi funcţiile sale, la creşterea calităţii vieţii. Când facem o asemenea afirmaţie, avem în vedere cel puţin următoarele aspecte:

La nivel macroeconomic, prin natura relaţiilor pe care le presupune, reprezentând o componentă importantă a mecanismului economiei concurenţiale, comerţul contribuie din plin la realizarea conexiunii dintre producţie şi consum. Mai mult, în cadrul distribuţiei mărfurilor, „comerţul interior se înscrie nu numai prin actele sale de cumpărare şi vânzare a mărfurilor, ci şi prin operaţiunile tehnico- economice pe care le efectuează în deplasarea fizică a mărfurilor"4.

La nivelul fiecărui agent economic, comerţul permite corelarea cererii cu oferta, reflectând atât modul de alocare şi utilizare a resurselor economice de care acesta dispune, cât şi modul şi gradul de utilizare a factorilor de producţie.

Prin activităţile desfăşurate (transformarea mărfurilor în bani, deplasarea fizică a mărfurilor de la producător la consumator şi asigurarea serviciilor comerciale aferente actului de vânzare-cumpărare), comercianţii influenţează întreaga viaţă economică şi socială, în general viaţa populaţiei unui stat, iar în particular, a partenerilor lor pe piaţă. În acest context, trebuie remarcat faptul că un rol relativ însemnat în creşterea produsului intern brut îl are şi comerţul, acesta contribuind astfel la creşterea calităţii vieţii.

  1. Prin natura şi elasticitatea sa, prin activităţile desfăşurate, comerţul este uşor adaptabil cerinţelor variate şi, mai ales, schimbătoare ale pieţei, ale mecanismului acesteia, în general ale economiei. De altfel, după anul 1989, în ţara noastră, comerţul a fost unul din puţinele domenii care a reuşit să se dezvolte, să se încadreze în cerinţele unei pieţe concurenţiale pretenţioase. Numărul mare al agenţilor economici cu activitate de comerţ, cifra lor de afaceri, dar mai ales felul în care arată astăzi multe din unităţile comerciale-nealimentare, alimentare sau de alimentaţie publică- demonstrează cele menţionate mai sus. Bineînţeles, şi o asemenea dezvoltare a contribuit la îmbunătăţirea vieţii populaţiei, la creşterea calităţii vieţii.
  2. Aparţinând sectorului terţiar, comerţul are o mare capacitate de absorbţie a forţei de muncă disponibile. În condiţiile actuale ale dezvoltării economice a României, în condiţiile derulării procesului de reformă a economiei - avem în vedere aici restructurarea şi privatizarea -, pe piaţa românească există un surplus de forţă de muncă, din toate categoriile de pregătire, vârstă sau sex, comerţul fiind unul din puţinele sectoare în care numărul lucrătorilor nu numai că nu a scăzut, ci, dimpotrivă, a reuşit să atragă o parte din această forţă de muncă, în special tineri, care cu greu îşi găsesc un alt loc de muncă.

În acest context, trebuie amintit faptul că trecerea la economia de piaţă a determinat intrarea comerţului în procesul de reformă, respectiv în restructurare şi privatizare. Un asemenea proces a început chiar în comerţ şi alimentaţie publică, de fapt primele forme ale privatizării apărând în comerţ, pentru ca în prezent tot sectorul comercial să aparţină sectorului privat. Acest lucru a însemnat liberalizarea comerţului, creşterea numărului unităţilor operative de comerţ şi alimentaţie publică, o servire mult îmbunătăţită a consumatorilor, servicii comerciale pe măsură, uneori chiar la nivelul celor din ţările vestice, toate acestea însemnând, de fapt, creşterea calităţii satisfacerii consumatorilor, cu consecinţe asupra întregii vieţi a populaţiei.

  1. e) Apariţia şi în România, în ultima perioadă de timp, a formelor de comerţ electronic, ca o componentă a comerţului fără magazine, a condus la o serie de aspecte care contribuie din plin la creşterea calităţii vieţii populaţiei. Avem în vedere, în principal, o mai bună informare a potenţialilor cumpărători, operativitate crescută în efectuarea tranzacţiilor comerciale, simplificarea sistemelor de decontare şi de plată, oferirea unor facilităţi superioare consumatorilor de către intermediarii existenţi pe Internet faţă de cei tradiţionali şi exemplele ar putea continua. La toate acestea trebuie adăugat faptul că practicarea unor forme de comerţ electronic generează necesitatea existenţei în fiecare familie a unui calculator, acest lucru conducând, de fapt, la creşterea gradului de informatizare a întregii lor vieţi.
  2. f) Comerţul contribuie nu numai la asigurarea populaţiei cu bunuri materiale, ci şi oferă acesteia noi posibilităţi de petrecere a timpului liber, punându-i la dispoziţie o serie de servicii care să îi asigure o viaţă mai bună, o viaţă în care omul să îşi satisfacă alături de nevoile de bază, şi o serie de nevoi superioare. În condiţiile unei pieţe concurenţiale, prin bogăţia sortimentală şi calitativă a ofertei de mărfuri, comerţul contribuie la creşterea posibilităţilor de alegere. Mai mult, comerţul este acela care vine în întâmpinarea oamenilor, prin satisfacerea unor nevoi chiar înainte de a fi cunoscute de către aceştia, contribuind astfel la promovarea progresului tehnico-ştiinţific, acest lucru determinând, prin efectele pe care le presupune, creşterea calităţii vieţii întregii populaţii a unei ţări.
    1. Comerţul contribuie şi în mod indirect la satisfacerea superioară a nevoilor populaţiei şi, ca atare, la asigurarea unei vieţi mai bune pentru aceasta. Avem în vedere faptul că, realizând aprovizionarea producătorilor cu o serie de bunuri intermediare, comerţul contribuie indirect la producerea unor asemenea bunuri, unele dintre ele destinate fie reducerii timpului afectat de oameni pentru gospodăriile lor, fie petrecerii timpului liber, „înfrumuseţării" vieţii sau în alte scopuri. Acest lucru este valabil şi pentru populaţia din mediul rural, comerţul fiind acela care asigură, pe de o parte, mărfurile necesare acesteia, iar pe de altă parte, desfacerea produselor agricole excedentare autoconsumului (consumului natural).
    2. Indiferent că sunt marfare sau nemarfare, serviciile satisfac nevoi de trai. Iar dacă asemenea servicii sunt distribuite cu ocazia realizării actelor de comerţ, ele sunt superioare calitativ, ceea ce face ca şi nevoile pe care le satisfac să fie satisfăcute în mod superior. Din cadrul acestor servicii se detaşează serviciile turistice şi cele financiar-bancare. Determinând promovarea valorilor materiale şi spirituale ale unui popor, a poporului însuşi, a culturii, civilizaţiei, trăsăturilor şi mentalităţilor acestuia, serviciile turistice determină dezvoltarea teritorială a ţării, a economiei şi societăţii, toate acestea răsfrângându-se asupra nivelului de trai al populaţiei. Prin intermediul şi cu ajutorul serviciilor financiar-bancare, ca şi prin cele de asigurări, oamenii îşi pot satisface mai repede anumite trebuinţe materiale şi spirituale, îşi pot asigura bunurile de care dispun, dar şi familia, toate acestea contribuind la creşterea siguranţei materiale şi spirituale şi, implicit, la creşterea calităţii vieţii.
    3. Prin operaţiunile tehnico-economice pe care le înfăptuieşte, comerţul influen­ţează întreaga circulaţie a produsului intern brut în formă materială din economia ţării, iar prin actele de schimb pe care le realizează, determină legături multiple cu alte sectoare importante de activitate din economie.

Astfel, comerţul are legături strânse cu o serie de sectoare de activitate care îi oferă, în amonte, serviciile necesare realizării obiectului său de activitate, respectiv servicii de transport, servicii financiar-bancare şi de asigurări, servicii comunale, informaţii etc. În aceste condiţii, comercianţii intră în legătură directă cu piaţa muncii, a capitalurilor şi cu cea monetară. Prin contribuţia sa la dinamica unor asemenea pieţe, comerţul are un serios impact asupra vieţii oamenilor, asupra creşterii calităţii acesteia.

  1. j) Dezvoltarea producţiei de utilaje, dispozitive, instalaţii specifice activităţii comerciale şi absolut necesare acesteia înseamnă, în ultimă instanţă, dezvoltarea economiei, a ţării, cu implicaţii directe asupra calităţii vieţii oamenilor. Pe de altă parte, noile unităţi comerciale apărute în peisajul urbanistic din cele mai multe localităţi, dar mai ales din marile centre urbane, contribuie direct la realizarea unei arhitecturi stradale, care determină satisfacerea nevoilor estetice ale populaţiei.

Iată doar câteva argumente care conduc la ideea, unanim acceptată, că un comerţ interior modern, cum vrem să fie comerţul românesc, „determină şi influenţează în mod direct standardul de viaţă, urbanizarea socială şi economică a ţării, mobilitatea populaţiei, bogăţia ţării, valorificarea superioară a resurselor economice, gradul de cultură a populaţiei etc"5.

Loading...