loading...

În cazul când nu puteți vizualiza articolul faceți refresh la pagină (butonul F5).

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Comerţul independent reprezintă o formă de organizare comercială în cadrul căreia firma de comerţ - cu ridicata, cu amănuntul sau de alimentaţie publică - nu are nici un fel de legătură cu organismele coordonatoare ale activităţilor din acest domeniu, deci nu sunt asociate sau integrate. Într-o astfel de organizare a activităţii comerciale se disting două categorii de firme independente:

  • micul comerţ independent, exercitat de firme mici, izolate şi care nu sunt asociate, afiliate sau legate de nici o organizaţie sau asociaţie de furnizori;
  • marele comerţ independent, care este, de fapt, cel mai „integrat" comerţ: prin legăturile foarte strânse dintre comerţul cu amănuntul şi cel cu ridicata, prin contractele de cumpărare sau de franciză etc;
  1. a) Micul comerţ independent prezintă următoarele caracteristici:
  • cea mai mare parte a firmelor de comerţ independent sunt întreprinderi familiale, constituite în special ca societăţi cu răspundere limitată, iar uneori ca societăţi în nume colectiv;
  • impozitarea acestor firme se face pauşal şi nu pe baza beneficiului realizat;
  • capacitatea financiară a unor asemenea firme este mică, ele nedispunând de capital şi, în cea mai mare parte, nelucrând cu personal salariat;
  • în cele mai multe cazuri, comerciantul proprietar este lipsit de o pregătire managerială corespunzătoare, acest lucru punându-l în dificultate în raport cu concurenţa;
  • în raport cu comerciantul asociat sau integrat, micul comerciant independent practică preţuri superioare, ca urmare a gestiunii iraţionale a mărfurilor şi proceselor de vânzare, dar şi a costurilor de achiziţionare foarte ridicate ce revin pe un produs, în condiţiile achiziţionării unor partizi mici şi foarte mici de mărfuri.

Micul comerciant independent desfăşoară două tipuri de activităţi, respectiv sedentare şi mobile.

  • Micii comercianţi independenţi care practică un comerţ sedentar îşi desfăşoară activitatea în magazine, care pot fi specializate în vânzarea unei anumite categorii de produse sau sunt axate pe realizarea unui comerţ general, ca, de exemplu, bazarele, drogheriile etc. Cea mai mare pondere în această categorie de firme o au cele care desfăşoară comerţ cu amănuntul, existând însă şi unele care desfăşoară activităţi de gros.

 

  • Firmele care practică comerţ mobil au în vedere deplasarea continuă în diferite locuri publice (locuri aglomerate, manifestări sportive etc.) cu mijloace de transport şi tehnologii comerciale adecvate, putându-se concentra, fie pe vânzări specializate, fie practicând un comerţ general.

În ţările dezvoltate economic se manifestă o tendinţă puternică de micşorare a numărului micilor întreprinderi comerciale independente, urmare a dezvoltării puternice a noilor forme de distribuţie bazate pe mari suprafeţe de comercializare, a evoluţiei condiţiilor economice şi sociale, dar şi a altor fenomene generate de concurenţa acerbă ce se manifestă pe piaţă.

În aceste condiţii, o serie de organisme cu atribuţiuni în domeniu încearcă să se implice şi să găsească soluţii care să stimuleze activitatea unor astfel de comercianţi, soluţii de genul asigurării informaţiilor necesare privind evoluţia pieţei, oferirea de consultaţii de specialitate în toate domeniile, facilitarea unor reuniuni de informare reciprocă etc.

  1. b) Marele comerţ independent cuprinde magazinele tradiţionale, precum şi auto­servirile, cu suprafeţe cuprinse între 100 mp şi 400 mp. În practică, un asemenea comerţ se realizează prin:
  • superete sau miniautoserviri, situate în centrul oraşelor. Au suprafeţe relativ mici şi aparţin fie independenţilor, fie sucursaliştilor alimentari sau cooperatori;
  • supermagazine, respectiv magazine cu autoservire, ce deţin o suprafaţă de vânzare cuprinsă între 400 şi 2500 mp;
  • hipermagazine, respectiv mari magazine cu autoservire, situate de multe ori în centrul oraşului, cu o suprafaţă de vânzare mai mare de 2500 mp. Oferă o gamă largă de produse, nu foarte complexă însă, practicând sistemul cash&carry;
  • centre comerciale, acestea regrupând într-un spaţiu a cărui suprafaţă este cuprinsă între câteva zeci de mii şi până la peste o sută de mii de mp, comercianţi independenţi, ce au magazine mici sau mari. Prin aranjamentul lor, prin decorul creat, ele „permit prelungirea zonei geografice a consumatorilor potenţiali, care vin în centru pentru a-şi face cumpărăturile" ;
  • franciza este o structură comercială care permite francizorului să-şi dezvolte activităţile, fără a mobiliza capitalurile proprii. Dispunând de o firmă şi de o marcă cunoscută, dar şi de o formulă comercială care poate fi reprodusă şi uşor identificată, francizorul va primi de la franciz un procentaj din vânzările acestuia, ca şi un drept de intrare în grupul său. Mai mult, francizul va accepta chiar să adopte o anumită politică comercială dispusă de francizor, în schimbul căreia poate dispune de o firmă cunoscută, de un sortiment de produse deosebite, de o publicitate de grup şi de o asistenţă de gestiune.
Loading...