loading...

În cazul când nu puteți vizualiza articolul faceți refresh la pagină (butonul F5).

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Alături de celelalte sectoare ale circulaţiei mărfurilor, mecanismele economiei de piaţă au produs mutaţii profunde şi în sectorul de alimentaţie publică, activitatea acestui sector distingându-se, în primul rând, prin ponderea sa însemnată în aprovizionarea şi satisfacerea cererii populaţiei cu o gamă variată de produse şi preparate culinare şi servicii de înaltă calificare, dar, mai ales, prin dinamismul său, acest lucru însemnând ca modernizarea prin perfecţionare şi inovaţie să constituie un obiectiv privilegiat al managementului la nivel microeconomic.

Intr-un asemenea context, este absolut necesară adaptarea organizării şi modernizării activităţii de alimentaţie publică la schimbările profunde şi concrete care au avut şi continuă să aibă loc în deprinderile şi obiceiurile de cumpărare şi de consum ale populaţiei, ca şi la asigurarea eficienţei economice şi sociale în acest domeniu de activitate. In acest context, considerăm că în următoarea perioadă trebuie acţionat, în principal, în următoarele direcţii:

  1. perfecţionarea cadrului legislativ şi instituţional menit să susţină ajustarea structurală a activităţii de producţie, de desfacere şi de prestări servicii, prin punerea în mişcare a tuturor mecanismelor pe care le presupune economia de piaţă;
  2. atenuarea dezechilibrelor de structură în tipologia unităţilor de alimentaţie publică, prin respectarea regulilor urbanismului comercial referitoare la amplasarea, dimensionarea şi profilarea unităţilor, urmărindu-se, în primul rând, extinderea aces­tora, în concordanţă cu modificările intervenite în oferta de mărfuri, dar, mai ales, în comportamentul de consum al populaţiei;
  3. modernizarea bazei tehnico-materiale a sectorului de alimentaţie publică, acest lucru însemnând introducerea de noi tehnologii comerciale, tehnologii moderne, de înaltă productivitate, în măsură să uşureze munca fizică, să determine o creştere reală a productivităţii şi a eficienţei prin mecanizarea şi poate chiar automatizarea operaţiu­nilor de transport, manipulare, depozitare, distribuţie şi expunere a mărfurilor, dar şi a proceselor de prelucrare, producţie şi servire a consumatorilor etc.;
  4. îmbunătăţirea distribuţiei, găsirea celor mai eficiente canale de distribuţie, continuarea procesului de dezvoltare şi modernizare a laboratoarelor de producţie, atât a preparatelor culinare, cât şi a produselor de cofetărie şi patiserie, acest lucru contribuind la gospodărirea şi folosirea judicioasă a resurselor de care dispun eco­nomia, în general, şi fiecare agent economic, în particular, economisirea cheltuie­lilor cu energia, apa şi combustibilul, utilizarea cu eficienţă a forţei de muncă, creşterea productivităţii muncii etc.;
  5. revitalizarea politicii de investiţii, prin finalizarea celor neterminate, analiza posibilităţilor de schimbare a profilurilor unor unităţi ce se dovedesc neviabile în noile condiţii etc.;
  6. perfecţionarea sistemului informaţional, coroborat însă cu cea a proceselor de servire a consumatorilor, de vânzare a mărfurilor;
  7. introducerea şi lărgirea tehnicilor moderne de organizare, de management al activităţii, creşterea rolului compartimentelor de marketing, care să aibă în vedere toate funcţiile marketingului, cu preponderenţă însă cercetarea cerinţelor consumatorilor, cerinţe de înalt dinamism, de o exigenţă tot mai ridicată;
  8. reaşezarea raporturilor de competenţă şi de responsabilitate între conducerea unităţilor şi personalul operativ, acest lucru însemnând însă perfecţionarea pregătirii profesionale a ambelor categorii de personal, reducerea nomenclatorului de meserii, potrivit mutaţiilor intervenite în organizarea şi desfăşurarea activităţii de alimentaţie publică şi, nu în ultimul rând, regândirea sistemului de pregătire a personalului, începând cu şcoala profesională şi terminând cu învăţământul superior.

Într-un asemenea context, este necesară adaptarea proceselor de organizare şi dezvoltare managerială la condiţiile concrete specifice activităţii de alimentaţie publică.

Desigur, fiecare dintre cele opt direcţii prezentate are o importanţă deosebită, ele trebuind să se afle în permanenţă în atenţia celor responsabili, dar, poate, cel mai important lucru este finalizarea procesului de privatizare a tuturor unităţilor de alimentaţie publică, dând proprietarului privat posibilitatea să caute şi să găsească cele mai potrivite soluţii de perfecţionare a activităţii desfăşurate, pentru a putea rezista concurenţei tot mai acerbe, specifică, în general, economiei de piaţă, dar, mai ales, activităţii de alimentaţie publică. De altfel, asemenea preocupări se văd în permanenţă, zilnic observând schimbarea profilurilor unor unităţi, apariţia altora noi, dar, mai ales, noi forme de activitate de alimentaţie publică, noi şi moderne forme de servire a consumatorilor.

În acest sens, putem spune, fără riscul de a greşi, că în sectorul de alimentaţie publică românesc s-au produs profunde mutaţii în modernizarea activităţii, ajungându- se chiar la nivelul şi modelele existente în ţările dezvoltate, cu o economie cu adevărat de piaţă.

Loading...