loading...

În cazul când nu puteți vizualiza articolul faceți refresh la pagină (butonul F5).

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Evenimentele din decembrie 1989 au găsit cooperaţia de consum într-o formă relativ bine închegată din punct de vedere structural şi organizatoric. Pentru adaptarea acesteia la economia de piaţă, s-au întreprins şi adoptat o serie de măsuri organizatorice de mare amploare, în primul rând reorganizarea cooperaţiei de consum, stabilirea unui nou cadru legislativ, adecvat noilor condiţii.

Obiectivul principal al strategiei dezvoltării cooperaţiei de consum în anii ce au trecut de la revoluţie l-au constituit consolidarea şi evoluţia calitativă a activităţii tuturor structurilor organizatorice ale acestui sistem economico-social naţional.

Într-un asemenea context, au fost întreprinse măsuri ample, de structură, care să conducă la mutaţii profunde în viaţa şi activitatea cooperaţiei de consum, măsuri referitoare, în principal, la:

  • consolidarea şi dezvoltarea proprietăţii cooperaţiei de consum-garanţie sigură a continuităţii sistemului, a stabilităţii locurilor de muncă;
  • asigurarea unui cadru legislativ şi instituţional modern pentru funcţionarea cooperaţiei de consum ca un sistem economico-social cu valenţe profund umaniste;
  • modernizarea structurilor economice ale cooperaţiei de consum, în concor­danţă cu cerinţele pieţei, şi orientarea dezvoltării spre domenii cu o dinamică acce­lerată;
  • promovarea şi dezvoltarea culturii cooperatiste, în scopul afirmării principiilor de organizare şi funcţionare, a valorilor morale şi sociale proprii acestui sistem econo­mico-social;
  • asigurarea unei protecţii sociale reale a membrilor cooperatori, concomi­tent însă cu protejarea patrimoniului cooperaţiei de consum.

În acelaşi timp, s-a urmărit în permanenţă realizarea unor măsuri care să creeze condiţiile desfăşurării unei activităţi benefice atât pentru fiecare organizaţie în parte, cât şi pentru beneficiarii activităţii acestora. Avem în vedere, în principal, măsuri precum:

  • asigurarea bunurilor de primă necesitate pentru consumul populaţiei, în principal din mediul rural;
  • creşterea ponderii aprovizionării magazinelor din depozitele proprii ale cooperaţiei;
  • creşterea masivă a comerţului „en gros", prin activizarea depozitelor şi unităţilor adecvate ale cooperaţiei de consum;
  • îmbunătăţirea calităţii mărfurilor şi produselor;
  • intensificarea achiziţiilor de produse agroalimentare de la producători, în vederea prelucrării acestora în unităţile proprii de mică producţie alimentară, urmând a fi comercializate atât pe piaţa internă, cât şi la export;
  • lărgirea formelor şi posibilităţilor de a veni în întâmpinarea cerinţelor popu­laţiei cu servicii diverse, precum croitorie, cismărie, sifonerie, reparaţii auto, reparaţii radio-TV etc.;
  • menţinerea şi diversificarea raporturilor de colaborare cu organizaţii similare din lume, creşterea acţiunilor de promovare şi popularizare a mişcării cooperatiste din România.

Pe fondul unor asemenea preocupări, s-au făcut eforturi mari pentru restructu­rarea sistemului cooperaţiei de consum, restructurare determinată de necesitatea de a răspunde particularităţilor socio-economice specifice economiei concurenţiale. Prin restructurare, s-au urmărit asigurarea unei dezvoltări echilibrate a sistemului, elimina­rea unor posibile conflicte de interese, fundamentarea unor acţiuni cu adevărat efi­ciente.

Intervenţia cooperatistă în materie de restructurare are în vedere domenii de mare importanţă, precum democraţia economică şi responsabilitatea pentru comunitate, crearea de locuri de muncă, eliminarea inechităţilor economice şi sociale, preocuparea pentru satisfacerea necesităţilor cooperatorilor, ca element de referinţă al dialogului social, perfecţionarea legislaţiei în domeniu, mobilizarea resurselor umane ale socie­tăţii, emanciparea socială şi economică a populaţiei, în general, a cooperatorilor, în particular. Ca organizaţii economice, cooperativele trebuie să-şi orienteze în mai mare măsură fondurile de care dispun pentru cercetare şi inovare, către realizarea de noi produse utile şi competitive ca preţ, concomitent cu creşterea preocupărilor pentru o mai bună prezentare a produselor.

Restructurarea sistemului cooperatist înseamnă şi realizarea unui sistem concu- renţial loial, prin interzicerea practicilor restrictive individuale, sau a celor pe plan local, eliminarea practicilor discriminatorii în relaţiile dintre furnizori şi distribuitori, interzicerea vânzărilor condiţionate, reglementarea înţelegerilor şi a poziţiei dominante, atunci când ele pot avea ca efect împiedicarea concurenţei de piaţă, blocarea înţele­gerilor tacite, atunci când acestea tind să limiteze accesul pe piaţă sau să repartizeze pieţele sau sursele de aprovizionare la nivel naţional sau local.

Aşa cum remarcă un cunoscut specialist în domeniu, „un răspuns la toate aceste probleme, orientări şi oportunităţi nu-l puteau oferi structurile organizatorice ante- rioare"4. În aceste condiţii, a fost necesară modernizarea structurilor organizatorice ale cooperaţiei de consum pentru ca acestea să se poată adapta cerinţelor pieţei, în condiţiile mutaţiilor profunde ce au loc în economia României. În prezent, se pune serios problema perfecţionării legislaţiei cooperatiste, urmărindu-se crearea unui cadru legal unitar pentru organizarea şi dezvoltarea cooperaţiei în România, în condiţiile economiei de piaţă, prin renunţarea la reglementările sectoriale cooperatiste, pornind de la ideea că la baza organizării şi funcţionării organizaţiilor cooperatiste stau aceleaşi principii, în acord cu cele ale mişcării cooperatiste internaţionale, aceleaşi condiţii generale pentru dobândirea şi încetarea calităţii de membru cooperator, că organizaţiile cooperatiste au la bază proprietatea cooperatistă, reguli şi principii comune în administrarea şi gestionarea patrimoniului, precum şi alte instituţii comune.

Loading...