loading...

În cazul când nu puteți vizualiza articolul faceți refresh la pagină (butonul F5).

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Pentru a înţelege problematica complexă pe care o presupune comerţul electronic, este necesar să fie analizate principalele concepte cu care se vehiculează în acest domeniu. În acest context, ne vom opri, mai întâi, asupra principalelor modele de afaceri incluse în comerţul electronic, respectiv: magazin universal, aprovizionare electronică, magazin universal electronic, piaţa unui terţ, comunităţi virtuale, furnizor de servicii cu valoare pentru canalele de comerţ electronic, platforme de colaborare, brokeraj de informaţii şi alte servicii, pentru ca apoi să ne oprim şi asupra altor noţiuni vehiculate în acest domeniu.

  1. a) Magazinul electronic (e-shop) este gestionat de către o companie pentru marketingul şi vânzările propriilor produse sau servicii. Pentru a vorbi despre un magazin electronic, trebuie să existe cel puţin catalogul de produse (servicii), cu descrierile tehnice şi comerciale aferente fiecărei poziţii din catalog. Acesta (catalogul) este descris într-un limbaj interpretabil de browserele de web. În general, descrierile produselor (serviciilor) sunt gestionate de un sistem general de bază de date (SGBD). Varianta medie va include facilităţi pentru preluarea comenzilor (prin e-mail sau forme interactive), iar varianta extinsă cuprinde şi posibilitatea efectuării on-line a plăţii (prin cărţi de credit sau alte metode electronice). Motivaţia principală a creării magazinelor 152 Universitatea SPIRU hArET electronice este atragerea unui număr mai mare de clienţi, fără ca distanţa să mai constituie un impediment. Aceasta este cea mai scurtă cale spre o prezenţă globală a unei companii. Câştigurile provin din reducerea costurilor de promovare şi vânzare, precum şi din creşterea vânzărilor.
  2. Magazinul universal electronic (e-mall) reprezintă o colecţie de magazine electronice, reunite sub o umbrelă comună, de exemplu, o marcă bine cunoscută. De regulă, magazinul universal electronic acceptă o metodă de plată comună, garantată. Un exemplu de magazin electronic este Electronic Mall Bodense (emb.ch), care oferă intrare în fiecare magazin individual.
  3. Aprovizionarea electronică (e-procurement) pleacă de la faptul că, de regulă, pentru a-şi procura bunurile şi serviciile necesare, autorităţile publice şi marile compa­nii recurg la licitaţii.

Prin publicarea pe web a specificaţiilor ofertei, se realizează atât scăderea timpului de realizare a aprovizionării, cât şi a costului de transmisie, mai importantă fiind, poate, creşterea considerabilă a numărului de agenţi economici care iau cunoştinţă în timp util despre licitaţia în cauză, aceasta însemnând o concurenţă mai largă şi de aici scăderea preţului de aprovizionare.

  1. Piaţa unui terţ (3rd party market place), în acest caz apelându-se la o „interfaţă" utilizator pentru catalogul de produse al companiei, interfaţă ce aparţine unui terţ (în general, un furnizor de servicii Internet sau o bancă). Această interfaţă unică pentru mai mulţi producători de bunuri devine cunoscută cumpărătorilor, fiind ataşată unor canale de informaţii accesate frecvent (de exemplu, un buton de acces din cel mai popular jurnal electronic).
  2. Comunităţi virtuale (virtual comunities); valoarea cea mai importantă a unei comunităţi virtuale este dată de către membrii săi (clienţi sau parteneri), care adaugă informaţiile proprii unui mediu de bază furnizat de companie. Fiecare membru poate oferi spre vânzare sau poate adresa cereri de cumpărare a unor produse sau servicii. Calitatea de membru al comunităţii virtuale presupune plata unei taxe.
  3. Furnizorul de servicii cu valoare pentru canalele de comerţ electronic (value chain service provider) reprezintă orice persoană, fizică sau juridică, ce prestează un serviciu specific societăţii informaţionale. Asemenea furnizori sunt specializaţi pe funcţii specifice, ca, de exemplu, asigurarea logisticii, plata electronică sau expertiza în managementul producţiei sau stocurilor. Plata unor asemenea furnizori de servicii se face pe baza unor tarife sau a unei cote procentuale.
  4. Platformele de colaborare cuprind un set de instrumente şi un mediu informa­ţional necesar colaborării între compartimente. Acestea pot adresa funcţii specifice, cum ar fi, de exemplu, concepţia sau proiectarea în colaborare. Câştigurile vor proveni din managementul platformei (taxa de membru sau taxa per utilizare) şi din vânzări de instrumente specializate (pentru design, workflow sau management de documente).
  5. Brokeraj de informaţii şi alte servicii. Au apărut o mulţime de servicii care adaugă valoare masei de informaţii disponibile în reţelele deschise sau provenind din sistemele de afaceri integrate, cum ar fi furnizarea de cataloage de clienţi clasificaţi pe profile, vânzarea de oportunităţi de afaceri, sfaturi pentru investiţii, consultanţa în domenii specializate. O categorie specială o constituie serviciile de încredere furnizate de autorităţile de certificare sau de notariatele electronice.

Alături de termenii prezentaţi, care de fapt reprezintă principalele modele de afaceri incluse în comerţul electronic, în acest domeniu se vehiculează şi alţi termeni. Astfel:

  • date în format electronic sunt reprezentări ale informaţiei, într-o formă convenţională adecvată creării, prelucrării, trimiterii, primirii sau stocării acesteia prin mijloace electronice;
  • expeditor al unui mesaj electronic este persoana de către, care sau în numele căreia mesajul se pretinde a fi fost expediat sau generat înainte de stocare, dar nu include persoanele care acţionează ca intermediari cu privire la comunicarea mesajului respectiv;
  • destinatar al unui mesaj electronic este persoana care în intenţia expeditorului trebuie să primească documentul, dar nu include persoanele care acţionează ca intermediari cu privire la comunicarea mesajului respectiv;
  • intermediar cu privire la un anumit mesaj electronic este orice persoană care, în numele altei persoane, expediază, primeşte sau stochează acel document sau prestează un alt serviciu în legătură cu acel document;
  • servicii specifice societăţii informaţionale reprezintă orice prestaţie care prezintă următoarele caracteristici:
  • este furnizată în mod obişnuit, în schimbul unui tarif;
  • este furnizată la distanţă, în sensul că furnizorul şi beneficiarul nu sunt fizic prezenţi simultan în acelaşi loc.
  • serviciul este prestat prin mijloace electronice, în sensul că prestaţia este trimisă şi recepţionată prin intermediul echipamentelor folosite pentru prelucrarea, inclusiv pentru comprimarea digitală şi pentru stocarea datelor, şi este transmisă în întregime prin cablu, radio, mijloace optice sau prin alte mijloace electromagnetice;
  • serviciul este prestat la cererea individuală a beneficiarului.
  • centru de activitate este locul de unde este prestat serviciul respectiv. În situaţia în care nu se poate stabili cu certitudine locul de unde este prestat un anumit serviciu, centrul de activitate al furnizorului este locul unde acesta îşi desfăşoară principalele activităţi legate de acel serviciu;
  • furnizorul de servicii stabilit reprezintă un furnizor care desfăşoară în mod efectiv activitate economică, utilizând un centru de activitate stabil, pentru o perioadă nedeterminată;
  • beneficiar reprezintă o persoană, fizică sau juridică, care utilizează, în orice scop, un serviciu specific societăţii informaţionale, dar mai ales în scopul căutării de informaţii sau al accesului la informaţii;
  • consumator reprezintă orice persoană fizică care acţionează în scopuri ce exced sferei profesiei sale, indiferent dacă această profesie este comercială sau necomercială;
  • comunicare comercială reprezintă orice formă de comunicare destinată să promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele sau denumi­rea ori emblema unei persoane fizice sau juridice; nu constituie prin ele însele comu­nicări comerciale următoarele: informaţiile ce permit accesul direct la activitatea unei persoane fizice sau juridice, în special numele unui site sau o adresă de poştă electronică; comunicări legate de produsele, serviciile, imaginea, numele sau mărcile unei persoane fizice sau juridice, grupate într-o manieră independentă, mai ales atunci când gruparea nu s-a făcut din considerente financiare.
Loading...