loading...

În cazul când nu puteți vizualiza articolul faceți refresh la pagină (butonul F5).

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

În scurta perioadă care a trecut de la apariţia sa, comerţul electronic a căpătat un impact puternic asupra lumii afacerilor. Acest lucru este explicabil în condiţiile avantajelor pe care le prezintă, atât pentru comercianţi, cât şi pentru cumpărători în raport cu mijloacele tradiţionale de desfăşurare a activităţilor comerciale. Aceasta nu înseamnă că un asemenea comerţ nu are şi o serie de dezavantaje, care, în timp, ar putea fi însă eliminate.

Vom structura în cele ce urmează avantajele, respectiv dezavantajele comerţului electronic, mai întâi, în raport cu comercianţii, iar apoi cu cumpărătorii.

  1. a) Avantajele comerţului electronic, în raport cu comercianţii se referă la:
  • Contact permanent cu clienţii, atât ziua, cât şi noaptea, în toate zilele săptă­mânii, costurile aferente fiind foarte mici. Spre deosebire de comerţul obişnuit, care presupune existenţa unui personal în număr relativ mare, căruia trebuie să i se asigure salarizarea necesară, stabilirea unui program de lucru şi alte facilităţi absolut legale şi necesare şi care nu de puţine ori creează probleme de natură subiectivă (în disciplină, ambient etc.), un web site oferă informaţii despre firmă şi produsele sale sau preia şi procesează comenzi 24 de ore din 24, în tot cursul săptămânii, la costuri mici, chiar foarte mici. În acelaşi timp, există posibilitatea comunicării cu clienţii, aceştia nemaifiind obligaţi să respecte un program anume, putând obţine informaţii sau lansa comenzi oricând doresc.
  • Facilitarea intrării pe pieţele internaţionale, posibilitatea accesului la produsele şi serviciile furnizorilor din întreaga lume, deci extinderea afacerii pe pieţele externe.

Reţeaua mondială nu este îngrădită de graniţe, nu este în posesia nimănui, iar accesul şi costurile de publicare sunt extrem de reduse. Comunicarea cu un client aflat la mare depărtare pe glob este la fel de facilă ca şi comunicarea cu o persoană din cealaltă încăpere. O firmă producătoare îşi poate vinde acum produsele în orice ţară prin intermediul unui web site, fără a mai fi nevoie să contacteze firme locale sau să facă investiţii foarte mari.

  • Accesul facil la studiile de piaţă, studii referitoare la întreaga problematică pe care o presupun piaţa şi componentele acesteia, respectiv cererea populaţiei, oferta de mărfuri, consumul şi particularităţile acestuia, preţurile, calitatea, termenul de livrare, conţinutul produselor şi componentele lor. Într-un asemenea context, se realizează specificarea cu uşurinţă a cerinţelor clienţilor, aceasta însemnând, de fapt, o mai corectă particularizare a produselor.
  • Crearea condiţiilor de practicare a marketingului direct (one-to-one), deoarece, spre deosebire de om, calculatorul poate reţine mult mai multe informaţii despre client, începând cu numele şi datele personale ale acestuia, continuând cu preferinţele lor, fiind capabil să adapteze oferta şi modul de prezentare a produselor potrivit profilului fiecărui client. Studiul clienţilor pe Internet poate fi realizat fără ca aceştia să-şi dea măcar seama, fiind disponibile informaţii ca: localizarea, tipul browserului şi al sistemului de operare, site-ul de unde vine, obiceiuri de navigare. Din această cauză, mulţi văd acest lucru ca o încălcare a intimităţii persoanei.
  • Licitarea pentru o varietate de produse şi servicii, în acest sens apărând site-uri pentru licitaţii, asocieri pentru cumpărători şi barter.
  • Integrarea mai strânsă şi mai uşoară a furnizorilor locali şi străini în cadrul lanţului de aprovizionare.
  • Creşterea veniturilor micilor comercianţi prin parteneriate la afacerile mai mari.

În raport cu cumpărătorii, comerţul electronic prezintă, de asemenea, o întreagă gamă de avantaje, referitoare, în principal, la:

  • Disponibilitate permanentă faţă de toţi cei interesaţi, disponibilitate indepen­dentă de un program, aceasta însemnând un avantaj major pentru clienţi, care au astfel posibilitatea să-şi facă cumpărăturile atât ziua, cât şi noaptea, atunci când au timpul şi mijloacele financiare necesare.
  • Comoditate. Datorită comerţului electronic nu mai este necesară deplasarea la centrele comerciale, nici măcar până la magazinul din colţ. Fiecare îşi poate comanda stând acasă, în faţa calculatorului, analizând şi comparând în linişte diferitele produse.
  • Acces neîngrădit la informaţii şi produse diverse. Apariţia comerţului electro­nic a dat, aşa cum am menţionat, un sens nou termenului „globalizare". Pentru a cumpăra un produs, indiferent unde se comercializează acesta, nu mai este necesară deplasarea la faţa locului, ci doar deschiderea browserului la adresa unui magazin care comercializează acest produs (adresă care poate fi găsită prin intermediul motoarelor de căutare). De asemenea, înainte de achiziţionarea unui produs, viitorul cumpărător are acces mult mai liber şi mai ieftin la ofertele firmelor producătoare sau comerciale.
  1. b) Aşa cum menţionam, comerţul electronic presupune însă şi o serie de dezavantaje, atât în ceea ce priveşte comercianţii, cât şi cumpărătorii. Astfel, în raport cu comercianţii, asemenea dezavantaje se referă, în principal, la:
  • Posibilitatea unor fraude, deoarece în lipsa unui contact direct, un client poate să înşele comerciantul în privinţa identităţii sale sau a posibilităţilor lui reale de plată. În acest context, majoritatea magazinelor virtuale occidentale au încă reţineri în a trimite mărfuri spre Europa răsăriteană, tocmai din cauza numeroaselor încercări, de multe ori reuşite, de fraudare cu cărţi de credit false iniţiate de est- europeni.
  • Asigurarea securităţii datelor. Conectarea la o reţea publică, în care oricine poate avea acces, mai mult sau mai puţin autorizat, la datele confidenţiale din reţeaua locală ridică în mod real probleme, în condiţiile apariţiei unor riscuri care nu existau în cazul comerţului tradiţional.
  • Costurile de lansare şi integrare, chiar dacă, în comparaţie cu înfiinţarea şi deschiderea unui magazin obişnuit, costurile lansării unui magazin virtual sunt mult mai reduse. Există însă riscul ca asemenea costuri să nu fie evaluate corect. Mai mult, o firmă care nu are implementat un sistem informatic de gestiune, sau ai cărei angajaţi nu au cunoştinţe tehnice minime, se poate confrunta cu creşterea peste aşteptări a costurilor de lansare, datorate necesităţii achiziţionării de sisteme sau de training pentru angajaţi.

În ceea ce priveşte cumpărătorii, dezavantajele comerţului electronic se referă, în principal, la:

  • Securitate. Cel mai important motiv pentru care unele persoane ezită să utilizeze Internetul pentru cumpărături - aşa cum a reieşit din marea majoritate a sondajelor efectuate - îl reprezintă teama de a furniza on-line informaţii legate de cartea de credit. Însă, aceleaşi persoane dau zilnic numărul cărţii de credit prin telefon unor persoane pe care nici măcar nu le cunosc, în momentul în care fac cumpărături din cataloage sau de la televizor.
  • Intimitate. O altă problemă deosebit de importantă o reprezintă atentarea la intimitatea personală. Potenţialii cumpărători se tem că, prin intermediul Internetului, comercianţii sau o persoană rău intenţionată pot culege informaţii foarte detaliate despre ei, fără ca măcar să îşi dea seama. Din păcate, aceste temeri sunt şi rezultatul unor exagerări, mai ales în Occident fiind foarte la modă teoria conspiraţiilor.
  • Lipsa contactului uman. Este cel mai evident inconvenient care apare în comerţul electronic. Pe de o parte, costurile reduse de lansare şi întreţinere ale unui magazin virtual derivă tocmai din avantajele automatizării proceselor, nemaifiind necesară angajarea de personal suplimentar. Pe de altă parte, tocmai lipsa vânzătorului, a persoanei „umane" la care clientul poate apela, în cazul unei nelămuriri, reprezintă un obstacol în calea răspândirii acestei forme de comerţ. În acest sens, unele firme au creat chiar programe care permit contactul verbal sau chiar vizual între client şi un angajat al firmei în timpul vizitei primului pe web site.
  • Accesul la tehnologie. Mai pe larg, accesul la tehnologie se referă atât la gradul de penetrare a Internetului în sine, cât şi la răspândirea calculatoarelor şi a cunoştinţelor de specialitate. Atâta timp cât un site de comerţ electronic nu va fi accesibil decât persoanelor care ştiu cel puţin cum să lanseze browserul şi să tasteze adresa de Web, majoritatea potenţialilor clienţi vor prefera magazinul din colţ. În plus, deşi 300 de milioane de utilizatori, cât au serviciile de Internet astăzi, pare o cifră respectabilă, este destul de puţin, comparat cu populaţia de 6 miliarde a globului. În România, de asemenea, 500.000 de utilizatori faţă de o populaţie de 22 de milioane este infim.
Loading...