loading...

În cazul când nu puteți vizualiza articolul faceți refresh la pagină (butonul F5).

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Evoluţia societăţii contemporane, caracterizată - aşa cum am arătat anterior - prin creşterea libertăţii de acţiune a întreprinzătorilor, oferă un câmp larg de integrare funcţională în sistemele internaţionale de distribuţie. Alături de elementele clasice, precum sporirea producţiei de masă, standardizarea produselor, dezvoltarea şi modernizarea căilor de comunicaţii, perfecţionarea sistemului bancar, care pot fi considerate a constitui cadrul de bază al internaţionalizării sistemelor de distribuţie, în ultimele două decenii s-au conturat noi aspecte, specifice activităţii comerciale, care se constituie, la rândul lor, ca un lanţ în cadrul procesului respective. Între acestea, o importanţă deosebită prezintă[1]:

  • dezvoltarea puternică a societăţilor multinaţionale, care, prin uşurinţa şi rapiditatea cu care acţionează în direcţia promovării tehnologiilor moderne permit delocalizarea şi relocalizarea punctelor de producţie, în funcţie de cerinţele şi capacitatea punctelor de desfacere. Mobilitatea respectivă dublată de o legislaţie comercială corespunzătoare, face ca diferitele categorii de consumatori şi utilizatori finali, din cadrul unei anumite pieţe naţionale, să poată deveni beneficiarii produselor realizate de o asemenea societate multinaţională, care îşi are sediul într- o altă ţară, dar are filiale în zona sau ţara solicitatoare. O asemenea problemă devine fundamentală pentru înţelegerea fluxului activităţii comerciale şi a naturii actului de vânzare - cumpărare realizat pe diferite pieţe, deoarece, în numeroase ţări, importul a devenit mai puţin important decât prezenţa pe piaţă a producţiei realizate de filialele întreprinderilor străine. De fapt, o asemenea situaţie a condus şi la modificări în limbajul economic, trecându-se, de exemplu, de la noţiune de Produs Naţional Brut - P.N.B. - ca sumă a activităţilor naţionale, la Produsul Intern Brut - P.I.B. - ca sumă a activităţilor efectuate pe teritoriul naţional, oricare ar fi naţionalitatea celui care le efectuează.
  • înfiinţarea şi dezvoltarea unor firme comerciale de distribuţie, care se adresează fie direct consumatorilor sau utilizatorilor finali, fie micilor detailişti din diferite ţări. Asemenea firme realizează concomitent, comerţ cu ridicata şi cu amănuntul în mai multe ţări, cu o gamă diferită de mărfuri, pornind de la grupe restrânse şi ajungând la o universalitate de produse. Exemple în acest sens, pot constitui firmele de comerţ Metro, Selgros, Billa şi multe altele care desfăşoară activităţi de distribuţie şi pe teritoriul României.
  • crearea unor societăţi mixte, la care o parte autohtonă, din cadrul unei anumite pieţe interne, participă cu o parte de capital, materializat în baza tehnică - spaţii comerciale, utilaje comerciale, mijloace de transport etc. - şi asigurarea personalului comercial, precum şi cu o parte din fondul de marfă, partea străină urmând să asigure tehnologia comercială de completare şi fondul de marfă realizat atât în cadrul pieţei ţării de reşedinţă a partenerului străin, cât şi de pe alte pieţe, la nivelul exigenţelor populaţiei din zona în care acţionează o astfel de firmă comercială[2].
  • vânzările de mărfuri, realizate prin reţeaua comercială a fiecărei ţări, către diferitele categorii de cetăţeni proveniţi din alte ţări şi care, îşi satisfac diverse nevoi de consum prin intermediul pieţei din ţara în care sunt deplasaţi.
  • vânzările de mărfuri, realizate prin reţeaua comercială a fiecărei ţări, către diferitele categorii de cetăţeni proveniţi din alte ţări şi care, îşi satisfac diverse nevoi de consum prin intermediul pieţei din ţara în care sunt deplasaţi. Este vorba de aţa zisul "export intern de mărfuri", fenomen de mică importanţă, din punct de vedere al cifrei de afaceri a firmelor de distribuţie, dar foarte complex prin natura lui. Într-un asemenea caz, oferta poate fi de provenienţă autohtonă sau din importuri, purtătorul cererii poate fi un agent economic sau străin (turist, om de afaceri, etc.), iar mijloacele de plată ce stau la baza actului de vânzare - cumpărare, pot fi reprezentate de către orice monedă convertibilă, indiferent de denumirea şi provenienţa acesteia (Euro, Dolar, Liră, etc.). De subliniat faptul că, în cadrul deschiderilor pe care le presupune o economie de piaţă, eliberată de orice încorsetări, asemenea schimburi, efectuate în cadrul pieţelor interne ale diferitelor state din cadrul pieţei mondiale, vor cunoaşte creşteri substanţiale, populaţia fiind tentată să călătorească, să se bucure de beneficiile civilizaţiei, indiferent cui aparţin realizările materializate în oferta întâlnită şi la care se apelează în ţările vizitate.
  • promovarea unor noi modalităţi de dialogare cu publicul şi, în general, o perfecţionare continuă a sistemului de relaţii comerţ - consumatori. Mass-media, este atât cele de informare generală, cât şi cele de specialitate, în mod deosebit ziarele, cataloagele comerciale, prospectele, emisiunile de televiziune, etc., tind să spargă frontierele, punând la îndemâna consumatorilor şi utilizatorilor finali o gamă largă de informaţii referitoare la modalităţile de satisfacere a diferitelor nevoi, prin posibilităţile de obţinere a produselor. Drept exemple, în acest sens, pot fi citate revistele de specialitate "Prima", "Femme actuelle", "Maxi", etc., care apar în Franţa, dar sunt editate de un grup de presă din Germania, prezentând şi făcând reclame pentru produse şi magazine aparţinând reţelei de distribuţie organizate de firme din Germania în diferite ţări europene[3]. La acestea se adaugă penetrarea rapidă şi în sectorul distribuţiei a unor tehnologii promoţionale moderne, cum sunt: informatizarea, televânzarea, imensa expansiune a Internetului şi în special a reţelei internaţionale www, care a generat o participare masivă din partea consumatorilor şi firmelor la promovarea unei - pieţe globale on-line[4] - precum şi facilitarea organizării unor fluxuri comerciale rapide, indiferent unde sunt localizaţi partenerii implicaţi în actele de vânzare - cumpărare.

Fenomenul de internaţionalizate a distribuţiei, care în fond presupune o unificare a pieţelor interne, trebui să fie avut în vedere, ca o tendinţă bine conturată şi de acţionat în consecinţă. Aceasta deoarece unificarea unei pieţe are în vedere punerea de acord şi folosirea în comun a unui ansamblu de tradiţii, de reguli, de atitudini, precum şi realizarea unei legislaţii comune şi a unei monede cu acelaşi curs peste tot. După cum este cunoscut, asistăm în lumea contemporană, la crearea unor zone în cadrul cărora s-a reuşit începuturi bune de integrare a pieţelor naţionale. Un exemplu elocvent îl oferă, constituirea pieţei unice a Uniunii Europene, unde alături de preocupările privind asigurarea legislaţiei şi a monedei necesare, au apărut şi concepţii noi privind realizarea unor produse cu vocaţie europeană şi, bineînţeles sisteme de distribuţie ce tind să acopere întreg continentul.

 

[1] L. Stoleru, L'ambition internaţionale, Paris, Editions de Organization, 1987, p. 178

[2]  D. Patriche, Restructurarea comerţului interior prin societăţi mixte, Revista "Tribuna economică", nr. 20/1990

[3] M. Didier, Economie: les regles du jeu, Paris, Editura Economica, 1989, p. 211

[4] C.M. Bucur, Comerţul electronic, Bucureşti, Editura ASE, 2002, p. 24

Loading...