loading...

În cazul când nu puteți vizualiza articolul faceți refresh la pagină (butonul F5).

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Industria de morărit și panificație este cunoscută din timpuri foarte vechi, urmând fidel în evoluția sa, societatea umană.

Importanța și rolul produselor din industria de morărit și panificație sunt avute în vedere ca un factor fundamental al activității omului, cu acțiune permanentă în realizarea și consumul produselor din industria de morărit și panificație.

Omul consumă făină din grâul măcinat sub formă de pâine și o largă gamă de produse de panificație și patiserie. Acestea ocupă aproximativ 20-30% din totalul alimentelor consumate de om ca hrană zilnică. Se poate afirma că nu există om care să nu aibă în alimentația sa anumite produse de panificație, de aceea fabricile de pâine și produse făinoase reprezintă o componentă importantă pentru avuția fiecărei țări.

□ Evoluții în industria românească de morărit și panificație

Industria de morărit și panificație din România cuprinde mori pentru măcinarea cerealelor, fabrici pentru pâine și produse de panificație, biscuiți, paste făinoase, expandate și fabrici pentru decorticarea cerealelor.

Produsele realizate de industria de morărit și panificație sunt sortimente de larg consum, care prin conținutul în principii nutritive (glucide, proteine, vitamine, săruri minerale) ocupă un loc important în alimentația umană.

Subprodusele rezultate din procesul tehnologic de prelucrare a cerealelor reprezintă o sursă importantă de furaje destinate zootehniei.

Sectorul de morărit-panificație și produse făinoase reprezintă o pondere de circa 25% din cifra de afaceri la nivelul anului 2001 a industriei alimentare din România cuprinzând ca principale capacități de producție pentru: măciniș grâu 14-700 t/zi structurate în 145 de unități, cu module cuprinse între 70-320 t/zi; măciniș porumb 2000 t/zi structurate în 13 unități, cu module cuprinse între 35-140 t/zi; decorticat cereale 320 t/zi; pâine și produse de panificație 11 200 t/zi structurate în 540 de unități de producție cu capacități cuprinse între 3-150 t/zi; produse făinoase 600 t/zi.

Alături de acești mari producători care realizează peste 70% din producția de morărit, panificație și produse făinoase a țării, există și alți peste 4 000 de mici agenți economici cu activități în domeniu.

În contextul aderării țării noastre la Uniunea Europeană este normal și se impune ca un factor decisiv, o largă deschidere internațională, care să promoveze idealurile și interesele fundamentale ale poporului român. De aceea consider că și în domeniul diversificării și restructurării producției și comercializării în industria de panificație, se impun anumite opțiuni strategice, care să vizeze promovarea unor politici coerent, compatibile cu mecanismele Uniunii Europene, vizând ajustarea structurală, dezvoltarea și modernizarea infrastructurii fizice, științifice și sociale, revitalizarea și retehnologizarea producției și comercializării produselor de panificație prin constituirea unei agriculturi întemeiate pe exploatații de dimensiuni optime și crearea unui mediu de afaceri prielnic pentru modernizarea și dezvoltarea produselor de panificație.

Obiectivul fundamental în diversificarea și restructurarea producției și comercializării în industria de panificație îl constituie crearea unei economii de piață funcționale, compatibilă cu principiile, normele, mecanismele, instituțiile și politicile Uniunii Europene, care se întemeiază în contextul globalizării pe evaluarea resurselor și posibilităților din domeniul respectiv.

Industria de morărit și panificație înainte de 1989 a fost dotată cu echipamente și utilaje care se executau în totalitate în țară, după modele de referință nivel tehnologic 1960-1966, cu consumuri energetice mari, productivitate scăzută și costuri ridicate de producție, în raport cu tehnologiile existente pe plan mondial. Datorită imposibilității asigurării unor parametri tehnologici optimi, produsele realizate nu îndeplineau în totalitate indici de calitate, care să le facă competitive pe piața externă.

După anul 1990, industria de morărit și panificație a intrat într-un proces de restructurare și privatizare asigurând procesarea și valorificarea produselor agricole prin îmbunătățirea continuă a calității și diversificării produselor din industria de morărit și panificație pentru alinierea la standardele și cerințele Uniunii Europene, în vederea creșterii competitivității și accederea pe piața externă. Cu toate eforturile investiționale și perfecționarea legislației, evoluția activității sectorului respectiv a fost nesemnificativă. Astfel, în perioada 1990-1994, producția fizică realizată în activitatea de panificație în sectorul tradițional a înregistrat o scădere continuă, ca urmare a apariției capacităților mici cu capital privat, situate în mediu urban și rural, dar și datorită creșterii prețurilor prin liberalizarea acestora. La acestea a contribuit și faptul că s-a renunțat la folosirea pâinii pentru hrana animalelor.

Industria de morărit, panificație și produse făinoase a intrat într-un proces intensiv de restructurare tehnică, mai ales din anul 1994. Aceasta deoarece, începând cu anul 1990, s-au întreprins doar acțiuni de retehnologizare, a căror valoare s-a constituit din resurse interne (amortizarea mijloacelor fixe, 50% profit reinvestit, reducerea impozitelor pe profit reinvestit), fonduri de dezvoltare F.P.S., credite guvernamentale, BIRD, programe PHARE.

Aceasta a făcut ca, în perioada 1995-2000, sectorul de morărit și panificație, prin eforturi de investiții, să realizeze mutații deosebite. Astfel, s-a retehnologizat parțial sau total peste 60% din capacitatea de măciniș, cu fonduri estimate la 60 de milioane de dolari (USD) și peste 280 de miliarde de lei. S-a reușit să se importe 7 linii tehnologice de paste făinoase (5 linii de paste făinoase lungi și 2 linii de paste făinoase scurte), cu un efort de circa 20 de milioane de dolari (USD) și 25 de miliarde de lei, acoperind integral necesarul de consum cu paste făinoase lungi și circa 50% din necesarul de paste făinoase scurte. La biscuiți- napolitane s-au importat 4 linii de biscuiți combinate, care pot realiza atât biscuiți glutenoși cât și biscuiți zaharoși. De asemeni, pentru dotarea unor spații devenite disponibile ca urmare a restructurării, s-au importat 8 linii tehnologice de napolitane, totalizând 24 t/zi. La pâine și produse de panificație, pentru diversificarea gamei sortimentale, s-au achiziționat peste 70 de linii tehnologice de capacitate mică, mult mai flexibile în realizarea unei game sortimentale mai variate, cu consumuri energetice mici, care au fost montate în spațiile existente cât și în magazinele de desfacere. De menționat că și din sursele proprii ale societăților comerciale în sectorul de panificație și produse făinoase, în perioada 1995-2000, efortul de investiții a fost de circa 26 de milioane de dolari (USD) și 20 de miliarde de lei. S-a consolidat astfel o infrastructură industrială puternică, în stare de funcționare (mori, unități de panificație, de biscuiți, de paste făinoase, spații de depozitare, mijloace de transport specializate, unități pentru confecționare utilaje și piese de schimb specifice, rețele comerciale proprii).

În paralel, urmare a efortului de investiții și a îmbunătățirii legislației în domeniu, în perioada următoare anului 1990 s-a constituit treptat un număr mare de societăți noi cu capital privat, cu capacități mici, preponderent pentru fabricarea pâinii.

□ Obiective strategice în restructurarea industriei de morărit și panificație

În perspectiva globalizării pieței, principiul reformei în etapa actuală, se referă la restructurarea tehnică și tehnologică a industriei de morărit și panificație, ca factor determinant în formarea unei industrii eficiente, competitive, durabile, capabilă să facă față concurenței pe piața internă și externă și să asigure securitatea alimentară. Drept urmare, obiectivul principal, cu caracter general, strategic, în domeniul morărit-panificație, îl reprezintă retehnologizarea unităților de producție în vederea creșterii vitalității produselor și a producătorilor în condiții concurențiale.

Un alt obiectiv strategic îl constituie diversificarea și restructurarea producției și perfecționarea comercializării în industria de panificație, pentru care, în contextul globalizării, trebuie să vizeze aspecte tehnice și tehnologice, aspecte legislative și instituționale, asigurarea unor facilități precum și promovarea concurenței:

  • Aspecte tehnice și tehnologice

- Crearea premiselor pentru asigurarea materiilor prime cerealiere în cantități și cu indici de calitate corespunzători cerințelor și destinațiilor industriei de morărit și panificație.

  • Modernizarea și retehnologizarea industriei de morărit și panificație, în armonie cu mediul înconjurător și eliminarea factorilor poluanți.
  • Continuarea investițiilor pentru retehnologizarea capacităților existente, în vederea creșterii performanțelor tehnice, economice și calitative, care să satisfacă cerințele pieței interne și să creeze disponibilități pentru export.
  • Diversificarea gamei sortimentale, după procesarea cerealelor, în vederea reducerii consumului de pâine prin creșterea cererii pentru alte tipuri de produse, cum ar fi: pastele făinoase, cerealele pentru micul dejun, biscuiți, produsele de patiserie etc.
  • Dotarea cu utilaje, echipamente și tehnologii noi, performante, pentru valorificarea complexă a materiilor prime pentru creșterea productivității muncii și a randamentelor în produse finite, reducerea consumurilor energetice și a costurilor de producție, asigurarea protecției alimentelor, mediului și consumatorilor.
  • Modernizarea industriei de morărit - panificație, în armonie cu mediul înconjurător.
  • Dotarea cu utilaje, echipamente și tehnologii noi, performante, pentru valorificarea complexă a materiilor prime, pentru creșterea productivității muncii și a randamentelor în produse finite, reducerea consumurilor energetice și a costurilor de producție, asigurarea protecției alimentare, a mediului și consumatorilor.
  • Extinderea folosirii fabricării pâinii din aluaturi refrigerate, prin montarea în spațiile de desfacere a unor instalații mici care să rezolve cerințele de consum ale zonei.
  • Aspecte legislative
  • Armonizarea și corelarea actelor normative și reglementărilor în domeniu cu cele ale Uniunii Europene, în perspectiva aderării și integrării.
  • Promovarea, împreună cu Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, cu Institutele de Cercetări, Patronatele Cultivatorilor și ale Depozitarilor de Cereale, a unui organism unic privind politica cerealelor în România, cu atribuții în:
  • orientarea culturilor funcție de cerințele pieței interne și externe;
  • elaborarea unui sistem unitar de clasificare a grâului pe clase, subclase și grade de calitate.
  • Asigurarea accesului liber la furnizorii de materii prime și în special grâu, printr-o justă politică vamală, care să încurajeze producția internă de cereale, dar care să descurajeze specularea acestora.
  • Dezvoltarea colaborării cu institutele de cercetare în domeniu, Institutul de Nutriție, în scopul adaptării tendințelor mondiale privind nutriția și sănătatea populației, la specificul național și la tendințele pieței interne.
  • Organizarea, alături de patronatele angrosiștilor de cereale și comercianților, ca și împreună cu bursele de mărfuri, a unui sistem informatizat pentru tranzacționarea atât a materiilor prime cât și a produselor finite din industria de morărit și panificație.
  • Promovarea, alături de conducerile societăților comerciale, în colaborare cu sindicatele de ramură, Ministerul Muncii și Institutului de Cercetare pentru Protecția Muncii, a acelor măsuri privind îmbunătățirea condițiilor de muncă, pentru eliminarea din industria de morărit și panificație a muncii în condiții nocive.
  • Promovarea unor acte normative, care să prevadă obligativitatea producătorilor de produse de panificație de a folosi făinuri cu adaosuri de amestecuri de polivitamine, în vederea îmbunătățirii stării de sănătate a populației. Se vor avea în vedere costurile relativ mici față de efectele benefice pe care le aduce această măsură.
  • Înființarea și consolidarea organizațiilor inter-profesionale și a consiliilor pe produs, care să asigure:
  • orientarea culturii cerealelor în funcție de necesitățile pieței interne și externe;
  • elaborarea legi și alte acte normative în contextul armonizării cu cerințele UE;
  • propunerea unor mecanisme de stimulare a producătorilor agricoli cerealieri funcție de necesitățile interne și conjunctura pieței mondiale, pe destinații;
  • militarea pentru implementarea sistemului unitar de clasificare a cerealelor în funcție de solicitările pieței interne și externe și propunerea unor nivele de înființare a culturilor pe zone, inclusiv măsuri pentru atragerea sau disponibilizarea unor resurse;
  • stimularea producției agricole pe bază de criterii de eficiență;
  • emiterea unor acte normative care să reglementeze stimularea procesatorilor de cereale și comercianților pentru exportul unor produse finite (paste făinoase, biscuiți, făină, mălai) corelat cu prețul pieței mondiale la aceste produse și măsuri protecționiste care să asigure un cadru concurențial competitiv cu produse similare din alte țări.
  • Asigurarea unui cadru legislativ adecvat, care să permită accesul pe piața mondială a produselor românești specifice sectorului, în același context cu cel practicat în țările vecine și cele occidentale.
  • Aspecte instituționale
  • Continuarea procesului de restructurare-privatizare.
  • Dezvoltarea și consolidarea capitalului privat.
  • Reconsiderarea capacităților actuale de producție.
  • Susținerea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii în raport cu cerințele de perspectivă, prin susținerea modernizării, retehnologizării și dezvoltării, în condițiile facilităților acordate pentru dezvoltarea acestui grup de producători.
  • Stabilirea de măsuri concrete, împreună cu conducerile societăților comerciale, pentru reconversia forței de muncă disponibilizată în urma restructurărilor și reorganizărilor capacităților de producție existente.
  • Realizarea de societăți mixte, atât la societățile de profil, cât și la producătorii de utilaje, piese de schimb, materiale destinate ramurii.
  • Conturarea facilităților necesare în procesul de restructurare.
  • Obținerea unor facilități care să contribuie la consolidarea procesului de restructurare-privatizare, revitalizarea și retehnologizarea producției și comercializării industriei de panificație prezintă, de asemeni, un aspect important în promovarea unor politici coerente, compatibile cu mecanismul UE. Ele se pot referi la diverse aspecte, dintre care redăm în continuare, unele care considerăm că prezintă un interes deosebit.
  • Continuarea acordării de facilități la importul de utilaje și echipamente performante (scutiri sau reduceri de taxe vamale până la apariția pe piața românească a ofertelor atrăgătoare cu raport rațional preț/calitate, leasing, plăți eșalonate, finanțare prin linii de credit, perioade de creditare.
  • Acordarea de facilități fiscale pentru noi agenți economici care realizează activități în domeniul industriei de morărit și panificație.
  • Acordarea de alocații nerambursabile sau crearea unui fond de credite destinate proiectelor investiționale majore.
  • Crearea fondului de post privatizare pentru retehnologizare prin atragerea unor surse de finanțare externă, eventual cu acordarea unor garanții guvernamentale.
  • Susținerea producătorilor agricoli de către stat, care să conducă la relansarea producției agricole prin: creșterea performanțelor, creșterea calității produselor.
  • Promovarea liberei concurențe în domeniul fabricației

și comercializării produselor de panificație

Dintre pârghiile și mecanismele necesare punerii în aplicare a strategiilor pentru promovarea liberei concurențe, pe piața produselor de panificație pot fi evidențiate:

  • formarea și dezvoltarea de piețe concurențiale;
  • dezvoltarea sistemului informațional, în ceea ce privește asigurarea materiilor prime, producția și asigurarea pieței de desfacere;
  • apariția numărului mare de societăți de profil (mori, unități de panificație, fabrici de biscuiți, de napolitane, unități de patiserie), reducându-se astfel, sfera de desfascere a agenților cu capacitate mare;
  • nivelul tehnic performant al multor societăți noi sau al celor retehnologizate;
  • asigurarea pieței de desfacere cu produse proaspete de panificație, pe tot parcursul zilei, amenajarea în incinta societăților a magazinelor de prezentare și desfacere model;
  • posibilități noi de ambalare igienică, atractivă și care asigură conservabilitatea produselor pe durata termenului de valabilitate;
  • orientarea agenților economici către diversificarea sortimentală, ținându- se seama de cerințele consumatorilor, adaptate la noua concepție de alimentație, pentru conservarea stării de sănătate a consumatorilor;
  • lărgirea sferei de informare privind cerințele pieței în UE și pe plan mondial, prin participarea la târguri și expoziții internaționale;
  • asigurarea competitivității produselor din sector prin ridicarea nivelului profesional al lucrătorilor calificați din unitățile de producție.

utilizarea mijloacelor de publicitate, reclamă pentru societăți și produsele realizate de acestea.

□ Relațiile industriei de morărit și panificație cu mediul ambiant

Obiectivul general cel mai important al industriei de panificație constă în a contribui la asigurarea sănătății locuitorilor, industria alimentară oferindu-le produse sigure și variate, prin reducerea impactului negativ al factorilor de mediu, ca poluarea, metale grele, substanțe toxice, radiații electromagnetice și zgomot, precum și a efectelor poluării rezultate din procese tehnologice. În general, agenții economici din sectorul de morărit panificație nu constituie surse majore de poluare a mediului ambiant, în condițiile folosirii instalațiilor de protecție a utilajelor și instalațiilor.

  • • În ceea ce privește protecția aerului și conservarea mediului, se au în vedere: eliminarea pierderilor de pulberi de praf de făină, acestea influențând negativ asupra condițiilor igienico-sanitare obligatorii în exploatarea instalațiilor din industria de morărit-paificație. Acest lucru se poate realiza prin exploatarea corespunzătoare a instalațiilor de transport, precum și de aspirație și verificare a stării tehnice a acestora.

În cadrul procesului de restructurare tehnică a secțiilor de curățătorie și măciniș din mori, se va avea în vedere dotarea cu cicloane și filtre cu performanțe ridicate de reținere a pulberilor, a căror inhalare în spațiul de lucru poate degenera în boli profesionale. De asemenea, degajarea prafului sau a pulberilor de făină în atmosferă poate forma suspensii în cazul unei umidități relative crescute a aerului.

  • •Principala sursă posibilă de poluare, din industria de morărit și panificație este apa rezultată de la spălarea grâului din sectorul de morărit și a utilajelor și a pardoselei din sectorul de panificație și produse de panificație, dar volumul și încărcarea cu substanțe poluante nu creează probleme deosebite asupra factorilor de mediu.
  • •Un criteriu important la selecția instalațiilor și a utilajelor ce se vor achiziționa în industria de morărit și panificație îl constituie gradul de izolare fonică a acestora. În cazul exploatării utilajelor care produc vibrații și zgomote cu efecte negative asupra fiziologiei și psihologiei personalului de lucru se vor efectua izolații fonice la fundații.
  • •Cu toate acestea, apreciez că în contextul globalizării cercetarea științifică, în domeniul industriei de morărit și panificație, trebuie să fie și ea prezentă în procesul de restructurare cu suporturile sale specifice. Între principalalele obiective ale respectivei cercetări pot fi consemnate:
  • analizarea materiilor prime și a produselor finite prin metode de analiză fizico-chimice și toxicologice nepoluante;
  • introducerea managementului calității totale (TQM);
  • vitaminizarea fainii și adiția de fier și calciu, care este obligatorie în unele țări din Europa (Elveția, Suedia, Danemarca), din continentul american (SUA, Peru, Ecuador, Columbia, Venezuela), din Asia (Japonia, Filipine);
  • adăugarea în făină a acidului folic, în urma constatării unei carențe în alimentația cotidiană de 42 % din necesarul zilnic (în SUA este obligatorie);
  • suplimentarea produselor de panificație cu proteine (din concentrate de soia, lapte degresat, plasmă din sânge de porc);
  • introducerea în alimentație a unor noi surse de materii prime, ca pseudocerealele (hrișca, amarantus, triticale, ovăz) și a altor subproduse rezultate din măciniș, ca tărâțele și germenii de grâu și porumb;
  • utilizarea de aditivi naturali (biologici) și eliminarea treptată a celor chimici;
  • realizarea de tehnologii care să valorifice cât mai mult potențialul nutritiv al cerealelor nepoluante;
  • subprodusele care conțin glucide, rezultate de la măcinarea porumbului se pot transforma în siropuri de glucoză, fructoză, utilizate ca materie primă în industria alimentară și farmaceutică;
  • subprodusele care conțin celuloze și hemiceluloze se vor utiliza ca surse de fibre alimentare;
  • tehnologii pentru obținerea produselor care nu au făcut parte din gama tradițională în România (fulgi de cereale cu diverse destinații, aluaturi și produse congelate,obținerea de premixuri, produse gen “snacks”);
  • obținerea de alimente funcționale în vederea prevenirii sau combaterii unor afecțiuni și a menținerii stării de sănătate a populației.

Concluzii

În perioada 1990-2002 s-a înregistrat o evoluție însemnată în ceea ce privește nivelul tehnic și tehnologic ,care, însă, trebuie să se perfecționeze în continuare. Retehnologizările s-au efectuat, preponderent cu instalații și echipamente din import, dorindu-se performanțe în privința calității produselor, dar și consumuri energetice reduse, productivitate mărită, ușurință în exploatare, gabarit redus. Există însă premise ale dezvoltării și modernizării industriei indigene constructoare de utilaje pentru sectorul de morărit panificație (de exemplu, Tehnopan S.A. București execută și asamblează cuptoare și alte utilaje în colaborare cu firme de prestigiu în domeniu din Italia).

Asigurarea materiilor prime creează dificultăți numai în privința selectării ofertelor avantajoase pentru societate, având în vedere apariția pe piață a unui număr mai mare de furnizori.

Grâul este asigurat de pe piața liberă, din anul 1999, prin negocieri directe cu furnizorii sau prin cumpărare de la societățile care au ca obiect principal de activitate achiziționarea, condiționarea și depozitarea acestuia.

Desfacerea produselor rezultate din activitățile de producție specifice sectorului se realizează în general, pe plan zonal, pentru produse de panificație și la nivel național pentru făină și produsele făinoase care au o durată de conservabilitate mare.

Preocuparea pentru calitatea produselor, similară celor de pe piața externă, creează premise pentru extinderea numărului de produse pentru export.

Prin privatizare și apariția unui număr mare de societăți cu capital privat s-a dezvoltat piața comercială a produselor de morărit și panificație cu largi deschideri pentru asigurarea unei competitivități ridicate privind calitatea, diversificarea și prețurile.

Cercetarea științifică are ca obiectiv principal al strategiei asigurarea securității alimentului și nutriția populației, realizarea alimentelor funcționale.

Obiectivele strategiei de dezvoltare pe termen scurt și mediu în industria de morărit și panificație vizează îndeplinirea condițiilor sectoriale pentru pregătirea aderării la UE.

În condițiile globalizării, promovarea în domeniul relațiilor internaționale se face prin susținerea cercetării și a producției sectoriale, în legătură cu experți în domeniu din toată lumea prin afilierea României la Asociația Internațională pentru Știința și Tehnologia Cerealelor.

Loading...