loading...

În cazul când nu puteți vizualiza articolul faceți refresh la pagină (butonul F5).

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Afacerea de succes este aceea bazată pe spirit întreprinzător, creativitate și originalitate. Tot mai des se întâlnesc fraudele în afaceri, uneori de proporții foarte mari. Tendința și dorința de îmbogățire prin fraudă în afaceri are rădăcini adânci de-a lungul vremii deoarece s-au găsit în toate timpurile îndrăzneți care doreau să se îmbogățească rapid pe seama înșelării altora. Frauda poate fi astfel definită ca acea activitate prin care o persoană fizică sau juridică acționează cu intenția de a-și procura un beneficiu nelegitim, încălcând o obligație legală ori contractuală.

În condițiile vieții economice moderne a noului mileniu, frauda în afaceri cunoaște o situație înfloritoare fără precedent datorită unui complex de factori generali (factori fizico-geografici, economici tehnici, politici și sociali) care se intercondiționează cu un complex de factori specifici fiecărui domeniu de activitate.

Aria de desfășurare a fraudei cuprinde toate domeniile legate de nevoile umane, deoarece fiecare dintre ele prezintă oportunități pentru înșelătorie. Dintre multitudinea de forme de activități frauduloase, menționăm mai jos pe cele mai importante, și anume:

  • o activitate frauduloasă de falsificare;
  • contrabanda;
  • acțiuni frauduloase și abuzuri de situație economică, comise de întreprinzătorii din societățile multinaționale (în special se află în atenția Națiunilor Unite);
  • obținerea frauduloasă de subvenții (fonduri) de către persoane care nu au dreptul la acea subvenție;
  • utilizarea unor subvenții (fonduri) într-un alt scop decât cel prevăzut inițial;
  • practici frauduloase în domeniul informaticii (altele decât cele ce pot fi calificate ca înșelăciune);
  • înființarea de societăți cu capitaluri fictive;
  • distribuirea de dividende fictive;
  • organizarea frauduloasă a insolvabilității și continuarea obținerii de credite dirijate fără perspective rezonabile de respectare a angajamentelor asumate;
  • practici frauduloase ale întreprinzătorilor privind munca la negru;
  • spălarea banilor (albirea banilor);
  • practici ilicite (frauduloase) în afacerile imobiliare de vânzări- cumpărări imobiliare, fără o expertiză de specialitate asupra valorii bunurilor;
  • afaceri veroase (ilicite) ale unor bancheri la adăpostul secretului profesional la care autoritățile nu au instrumentul legislativ pentru a pătrunde și a le dezamorsa ș. a.

Consecințele activităților frauduloase în afaceri pot fi concretizate astfel:

  • pagube aduse viabilității comerciale;
  • pagube economice, ca rezultat al evaziunii fiscale și altor pierderi rezultate din afacerile întreprinse;
  • furnizarea de fonduri pentru activități criminale;
  • pierderi aduse companiilor producătoare de mărfuri originale în cazul contrafacerilor și a pirateriei;
  • pericole la adresa sănătății, securității și siguranței în utilizare a unor mărfuri neconforme;
  • efecte sociale destul de grave la nivelul economiei ș.a.

Frauda este o “industrie” cu nu volum foarte mare de bani astfel în domeniul telecomunicațiilor se poate ridica la câteva zeci de miliarde de dolari anual în întreaga lume și care să afecteze pe toți operatorii publici de telefonie precum și pe producătorii de telefoane.

Motivația fraudei poate fi nu numai banii câștigați sau neplătiți cât și necesitatea de a acoperi alte delicte sau uneori “dorința” de a învinge un sistem de securitate. Autorii fraudelor folosesc manopere cu caracter infracțional executate prin practici subtile, sofisticate sau printr-o fantezie greu de imaginat ceea ce le permite să fie depistați cu întârziere. Sunt persoane foarte abile, inteligente, pasionate de tehnica de calcul, eventual foști salariați ai administrațiilor companiilor, persoane cu experiență care știu să exploateze orice slăbiciune din sistemul respectiv. În majoritatea cazurilor motivul principal rămâne unul simplu și anume: beneficiile materiale.

Loading...