loading...

În cazul când nu puteți vizualiza articolul faceți refresh la pagină (butonul F5).

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Delicvența afacerilor cuprinde astăzi dimensiuni mari și a devenit un fenomen complex și evolutiv, de aceea prin efectele sale economice îngrijorează pe specialiștii din domeniu. Frauda se întâlnește atât în țările slab dezvoltate, cât și în țările foarte dezvoltate, afectând marile companii și firme.

Frauda comisă cu ajutorul calculatorului deține ponderea cea mai mare în cadrul tipurilor de fraude. În recomandarea Consiliului Europei R(89)9 sunt incluse într-o listă infracțiunile realizate cu ajutorul calculatorului, întâlnite până acum în practică și care au perturbat destul de grav anumite relații sociale. Lista principală se referă la: frauda informatică, falsul informatic, prejudiciile aduse bazelor de date, datelor și programelor de calculator, sabotajul informatic, accesul neautorizat, interceptarea neautorizată și reproducerea neautorizată de programe de calculator. Lista secundară cuprinde fapte ca: alterarea datelor sau programelor de calculator, spionajul informatic, utilizarea neautorizată a unui program de calculator. Odată cu progresul in tehnologia informației și posibilitatea apariției de noi fapte cu un pericol social ridicat în domeniu, listele pot fi completate cu fapte susceptibile de incriminare ca: elaborarea și plantarea de viruși informatici ș. a.

La nivel european s-a încercat evaluarea dimensiunii, impactului și a percepției firmelor și companiilor privind frauda. Cunoscându-se amploarea fenomenului de fraudă, la nivel european s-a efectuat un studiu privind activitatea frauduloasă în Europa în anul 2001. Studiul a fost efectuat pe un eșantion de 3400 de firme, organizații non-profit și organisme guvernamentale din 15 țări ale Europei Occidentale și Centrale, obținându-se date deosebit de interesante și relevând concluzii care au permis elaborarea unei strategii pentru diminuarea fraudei la nivel european.

Acest studiu realizat pe parcursul ultimelor patru luni ale anului 2000 privind frauda în Europa se constituie ca cea mai vastă și mai complexă analiză a fraudei la nivel european. Interviurile s-au realizat cu directorii generali și directorii economici ai firmelor. În urma studiului au fost relevate aspecte care trebuie luate în considerare pentru îmbunătățirea activității economice.

Fraude grave la nivel european afectează 43% dintre principalele companii europene. Marile firme au pierdut în ultimii doi ani peste 3,6 miliarde Euro și cel puțin 43% dintre marile companii au căzut victimă fraudei. Ca urmare a acestui rezultat, o treime dintre firmele studiate consideră că sunt acum expuse unui risc mai mare de fraudă decât erau expuse acum 5 ani. Se relevă faptul că în Marea Britanie și Germania o proporție de 70% dintre marile firme au recunoscut că pe parcursul ultimilor doi ani au fost afectate de criminalitatea economică.

Se evidențiază cheltuielile substanțiale provocate de fraudă în ultimii doi ani la cele 536 firme luate în studiu și că doar una la fiecare cinci companii care au căzut victimă fraudei și-a recuperat aproximativ jumătate din activele pierdute, iar peste jumătate dintre companii luate în studiu nu încheiaseră asigurări împotriva fraudei.

Activitățile frauduloase comise cu ajutorul calculatorului au reprezentat ponderea cea mai importantă în cadrul formelor de manifestare. Se apreciază că și în viitor acest tip de fraude va reprezenta cel mai grav pericol în domeniul fraudelor. În întreaga Europă, dintre firmele care au căzut victimă criminalității economice în ultimii doi ani, 13% au declarat că infracțiunile comise cu ajutorul calculatorului se numărau printre respectivele infracțiuni.

Rezultă că - pe măsură ce s-au înregistrat progrese în domeniul tehnologiei informației - au luat amploare și metodele și mijloacele de săvârșire a infracțiunilor cu ajutorul calculatorului. Gama lor variază de la comutări sau modificări de date după intrarea în calculator, până la înscrierea de instrucțiuni cu autocamuflare în software și interceptarea comunicațiilor obținute cu ajutorul calculatoarelor. În ceea ce privește infracțiunea informatică, unele firme mari au evidențiat că se practică tot mai mult spionajul informatic.

În ultimul timp, datorită cifrei ridicate a criminalității informatice, se pune cu o deosebită acuitate problema securității sistemelor informatice.

Clubul Securității Informatice din Franța a prezentat pierderile cauzate de fraudele informatice. Astfel, dacă în anul 1984, aceste pierderi reprezentau 40% din pierderile totale, în anul 1994 ponderea lor a atins cifra de 60% pentru ca în anul 2000 să depășească 70%.

Se consideră că 80% dintre fraudele informatice sunt de origine internă. Orice firmă care deține informații strategice stocate pe calculatoare și orice sistem informatic sau de telecomunicații comportă lacune de securitate. Persoanele care au acces la asemenea sisteme pot descoperi aceste lacune, ceea ce explică proporția mare de fraude interne. Un alt sondaj realizat în Anglia în 1994 pe un eșantion de 1000 de firme relevă că 75% din fraudele comise erau de origine internă, dintre acestea 15% fiind comise de salariați.

Fraudele cele mai frecvente sunt comise chiar de angajații firmelor și instituțiilor.

Studiile elaborate arată că fraudele comise de persoane care lucrează în cadrul firmelor sunt mai frecvente decât fraudele comise din exterior. Delapidarea sau furtul comis de angajați reprezintă formele cele mai frecvente de fraudă înregistrate în ultimii doi ani. În acest sens, 63% dintre firmele afectate au menționat că s-au confruntat cu cazuri de delapidare.

În majoritatea cazurilor, fraudele se descoperă din greșeală sau din întâmplare.

Pe baza datelor culese și prelucrate în cazul studiului se evidențiază un fapt deosebit de important: fraudele sunt depistate întâmplător. Astfel, rezultă că totalul fraudelor detectate, 58% sunt depistate în acest fel sau din greșeală. Această situație evidențiază faptul că sistemele de control din cadrul companiilor sunt neadecvate, necorespunzătoare și nu pot sesiza defecțiunile ce pot să apară. Studiul a evidențiat și faptul că jumătate din companiile intervievate consideră că răspunderea pentru detectarea fraudelor revine consiliului de administrație, în timp ce numai 22% dintre ele asigură o pregătire specifică în domeniul fraudelor persoanelor aflate în funcții de conducere.

În domeniul prevenirii fraudelor în cadrul firmelor, 80% dintre companiile care au fost victime ale fraudei continuă să aibă încredere în sistemele lor de control în ciuda faptului că rata generală a fraudelor este foarte mare și a ineficienței procedeelor existente în domeniul combaterii fraudelor.

Rata fraudelor este mai ridicată în Europa Occidentală decât în Europa Centrală

În Europa Occidentală, incidența fraudelor este mai mare (29%) față de Europa Centrală (26%). Specialiștii justifică această situație prin nivelul mai ridicat de conștientizare a posibilității existenței fraudelor, prin standardele și prioritățile diferite aplicate în administrarea companiilor precum și prin atitudinile diferite privind prevenirea fraudelor. În schimb, în Europa Centrală fraudele se comit mai des în afara organizației (51%) față de nivelul din Europa Occidentală (39%) ceea ce evidențiază faptul că în Europa Centrală domină mai mult corupția[1].

Reacția cea mai bună la fraudă este trecerea sub tăcere a fraudei.

S-a constatat în urma studiilor că în timp ce politica a aproape 50% dintre organizații este de a informa autoritățile asupra infracțiunilor economice descoperite, doar 38% au acceptat să înainteze plângere. Această atitudine evidențiază faptul că pentru multe firme și companii pot apare efecte negative ca însăși pierderea financiară datorită publicității negative, implicarea într-un proces judiciar prelungit și șanse reduse de a obține o soluție în instanță de a recupera valorile furate. În Europa Centrală se remarcă numărul mai mare al companiilor care se adresează autorităților în legătură cu infracțiunile economice, ceea ce reflectă rolul mult mai mare pe care îl joacă statul în această zonă față de Europa Occidentală.

Frauda afectează valoarea unei întreprinderi pe termen lung.

Studiile făcute evidențiază că alături de prejudiciile financiare, unei firme I se pot aduce și prejudicii morale. Astfel, 36% dintre instituții consideră că frauda are un impact negativ asupra moralului salariaților, iar 16% consideră că frauda afectează marca de fabrică.

Se evidențiază că relația dintre criminalitatea economică și valoarea acțiunilor este deosebit de complexă, iar faptul că frauda exercită atâtea afecte negative asupra multor factori esențiali care stau la baza rezultatelor unei firme arată că ea poate afecta valoarea unei întreprinderi pe termen lung.

Echipele de specialiști și experți din diferite domenii de activitate au elaborat și o strategie pentru identificarea și abordarea riscurilor legate de fraude la nivel european. Astfel, serviciile de analiză judiciară au punctat cinci elemente pentru realizarea unui regim de lucru anti-fraudă:

-evaluarea vulnerabilității existente și viitoare la fraudă;

  • monitorizarea pro-activă a riscurilor de fraudă prin intermediul unor politici clare de încurajare și protejare a celor care intuiesc posibilități de fraudă;
  • instituirea unei politici eficiente în domeniul resurselor umane în scopul ușurării investigațiilor interne;
  • realizarea unui plan bine fundamentat de reacție la activitatea frauduloasă;
  • comunicarea poziției ferme a companiei față de fraudă tuturor celor interesați și mai ales celor care dețin posturi de conducere.

Realizarea acestor cinci elemente esențiale în activitatea anti-fraudă o are capitalul uman. Acest concept nou se referă la competența salariaților (cunoștințe dobândite prin educație, instruire, talent și experiență practică), la comportamentul lor (motivație, comunicare, conlucrare, altruism, comportament etc.) și la activitatea intelectuală (capacitatea de inovare, de reacție și de adaptare la modificarea condițiilor de lucru). Resursele umane au cel puțin aceeași importanță ca și resursele materiale, tehnologice și financiare.

Specialiștii din domeniu au evidențiat faptul că pentru toate firmele și instituțiile din Europa, frauda continuă să fie un impediment în activitatea lor. Cu toate acestea, deși sunt conștiente de riscurile pe care le pot prezenta fraudele, sunt puține companii care iau cu fermitate măsurile necesare de prevenire.

Frauda are un caracter evolutiv și în acest condiții este comisă prin practici subtile, sofisticate, modalități noi sau printr-o fantezie greu de imaginat. În general, ea aduce mari prejudicii firmei (Ex.: fraudele descoperite recent de la renumitele companii americane).

Studiul fraudei în Europa reprezintă primul studiu de acest fel realizat până acum de o instituție considerată cea mai mare din lume în domeniul serviciilor de consultanță (Pricewaterhouse Coopers) ce utilizează cunoștințele și experiența a peste 150.000 de angajați din 150 de țări.

Gradul de corupție se apreciază prin Indicele de Percepție al Corupției (IPC) realizat de Asociația Internațională pentru Transparență numită Transparency International. Pentru anul 2000 s-a dat o calsificare a unui număr de 90 state în funcție de IPC care au valori cuprinse între 10 - 0. Valoarea maximă indică maximum de corectitudine. Valorile IPC evaluat sunt astfel: Finlanda 10, Danemarca 9,8; Suedia 9,4; Olanda 8,9; Regatul Unit 8,7; Elveția 8,6; Germania 7,6; Franța 6,7; Slovenia 5,5; Ungaria 5,2; Polonia 4,1; Republica Cehă 4,3; Croația 3,7; Slovacia 3,5

Loading...