loading...

În cazul când nu puteți vizualiza articolul faceți refresh la pagină (butonul F5).

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Cardul reprezintă un instrument de decontare prin intermediul căruia posesorul autorizat poate achiziționa bunuri sau servicii fără prezența efectivă a numerarului. Cardul facilitează legătura financiară între comercianți și consumatori, fiind o simplă cheie de acces la un cont bancar, acela al deținătorului de card. Având caracteristicile universale ale unui instrument de plată, cardul asigură și posibilitatea obținerii necondiționate de numerar fie de la automatele de bani (ATM), fie de la ghișeele băncii (în cazul sumelor mari), înlăturându-se astfel orice barieră funcțională de utilizare. Datorită acestor caracteristici, cardul este un instrument de plată universal aplicabil și global acceptabil.

Pe piața românească există, la ora actuală zece emitenți de carduri (BCR, BRD-GSG, Banc Post, Banca Agricolă, Banca Transilvania, BCIT, Bank Austria Creditanstalt, Citibank, Romanian International Bank și Alpha Bank) care au emis 47 de tipuri diferite de carduri active, dintre care 24 sub licența VISA, 16 sub EUROPAZ și 7 sub AMERICAN EXPRESS. La acestea se adaugă, de la sfârșitul anului trecut, ING Bank care oferă carduri de debit American Express.

România înregistrează la ora actuală unul dintre cele mai rapide ritmuri de creștere a numărului de carduri din Europa. Numărul cardurilor emise de băncile din România se apropie de 1,6 milioane, din care circa 1,4 milioane sunt cu adevărat active. În ceea ce privește cardurile Visa, România se situează pe locul 4 din 44 de țări din Europa Centrală și de Est, Orientul Mijlociu și Africa, cu o rată de creștere de peste 156% față de trimestrul II al anului 2001. Piața românească dispune în prezent de 707. 000 carduri Visa, o evoluție similară au cunoscut și cardurile Maestro și Mastercard din rețeaua Europay, care numără la ora actuală în România peste 750.000 din care mai mult de 80% Maestro. Practic, în primul semestru al anului, numărul cardurilor s-a dublat comparativ cu perioada similară din 2000.

Dintre aceste carduri majoritatea sunt de debit. Cardurile de debit asigură utilizatorului posibilitatea achizionării de bunuri sau servicii, sau retragerea de numerar în limita soldului aferent în contul cardului. Condiția esențială de funcționare a cardurilor de debit o reprezintă existența disponibilului în contul dedicat. Tot aici se încadrează și cardurile pentru retragere de numerar care permit deținătorului să retragă numerar prin automatele bancare de distribuire a numerarului (ATM), precum și consultarea soldului cardului.

În ceea ce privește cardurile de credit , până la sfârșitul lunii august 2001, exista un singur tip de astfel de card, oferit de BRD-GSG (Visa Clasic în lei). În luna septembrie, BCR a lansat primele sale carduri de credit : Eurocard Mastercard în lei pentru persoane fizice și Eurocard Mastercard Business în valută pentru persoane juridice. Cardul de credit ca instruiment de plată dă dreptul posesorului de a utiliza o linie de credit pe o anumită perioadă de timp, egală de regulă cu termenul de valabilitate al cardului. Pe baza acestei linii de credit pe o anumită perioadă de timp titularul poate face plăți și retrageri de numerar până la un plafon prestabilit. Banca poate să modifice acest plafon în funcție de solvabilitatea clientului. Banca poate să modifice acest plafon în funcție de solvabilitatea clientului. Pentru cardurile de credit BCR, în funcție de bonitatea și solvabilitatea clientului, posesorii lor pot beneficia de credite între 3 și 30 milioane cu o dobândă de 43% pe an, pentru cele în lei și între 2000 și 3000 USD cu o dobândă de 10% pe an, pentru cele în valută. De asemenea și alte bănci se pregătesc să lanseze servicii de credite pe carduri. În scurt timp Banca Transilvania va oferi deținătorilor de card Visa Electron Global posibilitatea de a beneficia de credite pentru nevoi curente, pe o perioadă de un an, cu plata lunară a dobânzii și rambursarea integrală la sfârșitul periodei de creditare. Această creștere a numărului de carduri de credit e un semn de maturitate a pieței noastre bancare, piață considerată de analiști în plin proces de consolidare, după ce au fost excluse din sistem instituțiile cu probleme.

Un element cheie în dezvoltarea sistemului de plăți prin carduri în România îl constituie nivelul de acceptare a cardurilor de către comercianți, care în prezent este mai scăzut față de Ungaria, Cehia, Polonia.

Potrivit unui sondaj de opinie efectuat în rândul comercianților din București, peste 40% din numărul acestora au început să accepte cardul la plată în urmă cu unul sau doi ani. S-a constatat că sigla întâlnită cel mai frecvent la sediile comercianților chestionați este cea a cardurilor Eurocard /Mastercard, urmată la mică distanță de cea a cardurilor Visa. Deși doar două bănci emit carduri American Express (AMEX), activitatea de acceptare a acestui tip de card este bine reprezentată în țara noastră, o dovadă în acest sens fiind și faptul că peste o cincime din comercianți îl primesc la plată. Dintre modalitățile de lată acceptate de comercianți, așa cum era de așteptat, numerarul ocupă primă poziție. Explicația ține de faptul că numerarul este cea mai veche modalitate de plată, dar și de faptul că un cumpărător preferă încă să “simtă” banii în buzunar. Chiar și în perspectiva folosirii pe scară largă a cardurilor și mai nou și a tichetelor de masă, numerarul va continua să reprezinte, ani buni, principalul instrument de plată în rețeaua comercială și nu numai. Ca mijloc de plată, cardurile sunt acceptate de mai mult de jumătate din numărul total de comercianți.

Principalul element care îi determină pe comercianți să accepte cardul la plată este siguranța oferită de acest mod de decontare. Însă în ceea ce privește durata de încasare a banilor generați de tranzacțiile cu carduri există o problemă serioasă, deoarece între momentul autorizării și momentul decontării unei tranzacții cu card există un interval de 5 zile. O soluție ce ar putea duce la o creștere semnificativă a valorii tranzacțiilor cu carduri ar putea fi stabilirea unor relații de parteneriat a băncilor comerciale cu rețelele naționale de benzinării și cu cele de supermarketuri, acestea din urmă făcându-și din ce în ce mai mult simțită prezența pe piața românească.

Dacă dorește să asigure cârdului locul pe care îl merită, sistemul bancar românesc trebuie să dezvolte o cât mai mare bază de comercianți. Iar acest lucru se realizează cel mai bine pe cale naturală prin presiunea deținătorilor de carduri. Realitatea a demonstrat că această presiune vine numai dacă posesorul este convins de avantajele obținerii unui astfel de instrument de plată.

În măsura în care băncile vor înțelege că lansarea unui card presupune, în același timp, și oferirea unor servicii de calitate, pe piața românească a cardurilor toți participanții vor avea numai de câștigat. Rolul băncilor nu este de a permite și a procesa carduri, ci de a le vinde și a oferi servicii conexe de calitate. Băncile trebuie să se preocupe de instruirea publicului, în sensul explicării avantajelor pe care le presupune deținerea unui card și nu de rezolvarea problemelor care apar în propriile lor sisteme informatice. Dintre liderii pieței de carduri, doar BCR procesează operațiunile prin Romcard. În mod normal, toate băncile ar trebui să deruleze operațiunile de emitere, autorizare, procesare prin intermediul companiilor specializate, întrucât în acest fel s-ar crea volume importante de tranzacții și costurile generate ar fi mult mai reduse. Decizia unei bănci de a se lansa în activitatea cu carduri presupune rețea de ATM-uri și EFTPOS-uri (Electronic Found Transfer Point Of Sales) și servicii de întreținere pentru acesta. În afară de aceste elemente mai sunt necesare cheltuieli pentru cursuri obligatorii, personal specializat și spațiu special amenajat. Toate acestea ar necesita o investiție de cel puțin 4-5 milioane USD.

În ceea ce privește activitatea acestor companii specializate este de exemplu semnificativ faptul că activitatea Romcard a înregistrat creșteri la toate capitolele. Comparativ cu primul trimestru al anului în curs, în perioada aprilie- iunie au fost încheiate aproximativ 1.000 de noi contracte cu comercianții, ceea ce arată că posibilitățile de atragere a acestora în utilizarea cardurilor sunt departe de a se fi epuizat. Nu este mai puțin adevărat faptul că, din numărul total al acestora, ponderea comercianților activi se situează între 70% și 80%. În condițiile în care tendința de creștere a numărului acestora se va menține, se poate spera că rolul și locul comercianților vor căpăta consistență iar raportul dintre tranzacțiile la ATM și cele de la POS se va apropia de un nivel echilibrat.

Loading...