loading...

În cazul când nu puteți vizualiza articolul faceți refresh la pagină (butonul F5).

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Sunt recunoscute următoarele grupuri mari de premise ce au determinat apariția designului :

> Premise de ordin economic general: evoluția în timp a producției industriale, determinată de apariția și dezvoltarea întreprinderilor producătoare și a surselor de energie, până la satisfacerea virtuală a necesităților existente pe o arie socială determinată.

Cu sute de ani în urmă, obiectele funcționale erau obținute prin prelucrarea unui anumit material, folosindu-se cu precădere forța omului sau a unor animale domestice. De cele mai multe ori, beneficiarul obiectelor era chiar cel care le-a creat. Fiind produse manufacturale, ele aveau astfel, o valoare foarte mare, motiv pentru care se păstrau cu mare grijă și se transmiteau din generație în generație. Până astăzi s-a transmis, la nivelul unor nuclee de viață socială, tradiția utilizării

Achim I., Introducere în estetica industrială, Editura științifică, București, 1968. din generație în generație a mobilierului, obiectelor de uz casnic, a unor piese de îmbrăcăminte, nemaivorbind de utilajele metalice necesare practicării diverselor meserii.

Dezvoltarea meșteșugurilor, prin folosirea unor surse de energie ca vântul, apa, determină lărgirea și amplificarea locală a producției bunurilor materiale cu valoare funcțională. Apoi, dezvoltarea generală a producției industriale de obiecte cu valoare funcțională este nemijlocit legată de folosirea noilor surse de energie : aburii, electricitatea etc. Având la bază descoperiri tehnice din epoca modernă, ea cunoaște un asemenea ritm, încât, pe la sfârșitul secolului trecut, se ajunge în situația de a putea fi satisfăcute, virtual, toate cerințele existente privind un anumit obiect util.

Și dacă, în condițiile muncii artizanale, meșteșugarul realizează deopotrivă concepția și execuția obiectului, în condițiile producției industriale de mare serie se impune, în mod obligatoriu, prezența esteticianului, principalul lui aport fiind acela de a da soluții pentru problemele vizând acordul funcțional și cel tehnologic general, realizarea formală, culoarea etc.

Deci, în condițiile muncii artizanale, meșteșugarul realizează deopotrivă concepția și execuția obiectului, originalul fiind rezultatul unic și definitiv al activității sale. În condițiile activității industriale, prototipul este stadiul inițial de concepție, iar execuția este mai departe produsul activității mecanice, coordonate de om, obiectul propus spre realizare presupunând o existență de serie, multiplă. Prin nașterea diviziunii muncii, pentru prima dată operațiunea de design și producția propriu-zisă nu mai pot fi realizate de una și aceeași persoană.

În condițiile în care pe piață se pot găsi, în cantități cu mult peste cele strict necesare, diverse produse, de același tip, destinate satisfacerii acelorași necesități, realizate de către diverse firme producătoare, preocuparea pentru valoarea estetică capătă noi dimensiuni. Desigur, virtuțile estetice ale produsului nu pot fi concepute arbitrar, ele fiind subordonate aspectelor tehnico- funcționale și destinației.

> Specificitatea producției industriale, rezultat al acțiunii unor forțe mecanice dirijate de om și cu capacitate de multiplicare.

Producția de serie presupune nu numai un proiect perfect, ci și o mare precizie în execuție. Acest lucru a fost posibil datorită apariției mașinii. Aceasta a devenit un intermediar între obiect și om, între produs și forța de muncă.

Dar consacrarea mașinii ca mijloc de muncă, alături de unealtă, a constituit un fenomen cu profunde implicații pe planul comportamentului omului, deoarece ea “merge“, “funcționează”. pe când unealta trebuie mânuită. Mașina are o relativă autonomie, odată pornită e capabilă să execute operațiuni pe cont propriu, conform comenzilor primite. Primele mașini apar ca străine de ființa oamenilor, inspirând teamă, spaimă.

Reducerea așa-zisei “prăpastii psihologice » ce separa omul de mașină și integrarea ei printre prezențele intim-umane a vizat sferele esteticului.

Mai întâi, s-a recurs la efectele artei aplicate ; primele mașini cu aburi, de exemplu, au pilonii de susținere în chip de coloane ionice, dorice, corintice ; piesele metalice obținute prin turnare sau ștanțare sunt motive decorative fitomorfe, zoomorfe sau antropomorfe.

Apoi mașinile au început să fie proiectate la nivelul inerentelor lor forme, ca produse înzestrate cu valoare estetică.

> Premise determinate de factorii ce au contribuit în ultimul secol și jumătate la diversificarea extraordinară a gamei produselor, la succesiunea rapidă a seriilor de forme, la reducerea prețului de cost pentru obiectele prioritar necesare, la o anumită ameliorare a confortului oamenilor :

  • combustibilii superiori derivați ai petrolului și energia electrică. Prin utilizarea acestora devin posibile noi tipuri de mașini, având la bază motoarele cu ardere internă, motoarele electrice, acestea afectând în țările dezvoltate nu numai industria, agricultura sau transporturile, ci aproape toate sectoarele vieții publice și particulare ;
  • problema aprovizionării întreprinderilor cu materii prime. Prin perfecționarea tehnologiilor de extracție, prin descoperirea noilor zăcăminte de minereuri, prin extinderea și modernizarea transporturilor, acestea pot fi procurate mai ușor.
  • apariția și utilizarea în producția industrială a unor noi materiale;
  • invenții și inovații tehnice ce-și găsesc imediat aplicabilitatea;
  • extinderea rețelei de energie electrică, apă, canalizare, introducerea “încălzirii centrale“ a imobilelor etc.

Astfel, obiectul tehnic începe să fie considerat ca indispensabil element de confort interesând populația de cele mai diverse categorii. Producția este astfel orientată, atât după volumul, cât și după diversitatea cererii pieței.

> Premise de ordin social și cultural :

  • evoluția gândirii filosofice europene din secolele de după Renaștere, gândire ce a insistat, mai mult decât se insistase în trecut, și asupra ideii că arta constituie un element formativ sau educațional de neînlocuit ;
  • dorința de a favoriza accesul tuturor oamenilor la creațiile artei, având în vedere că prin intermediul artei pot fi cel mai bine cultivate aspirațiile, năzuințele și idealurile fiecărui om. Acest lucru a fost posibil prin obținerea pe cale industrială a succedaneelor artistice ;
  • interesul arhitecțiilor, artiștilor de a acționa prin intermediul obiectului util și frumos totodată, pentru un plus de confort și bucurie în viața oamenilor.
Loading...