Tipărire
Categorie: Economie
Accesări: 42
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

De-a lungul timpului, problemele de conservare a naturii au fost rezolvate într-o manieră generală și globală în cadrul fiecărei țări, regiuni, zone sau localități în parte. Deși întreaga natură ar trebui conservată, există și unele zone în care trăiesc specii unice sau rare de floră și faună, cu valoare deosebită, și care trebuie să beneficieze de o atenție suplimentară. Aceste zone sunt denumite zone protejate[1] însă, potrivit reglementărilor Consiliului Europei, nu pot dobândi acest titlu decât în măsura în care, în interiorul lor, sunt realizate efectiv lucrări de protejare a naturii.

Problemele conservării mediului sunt reglementate prin Convenția pentru protejarea patrimoniului natural și cultural, încheiată în anul 1978 la Paris, iar organismul cu prerogative în acest sens este reprezentat de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (UICN) care s-a preocupat de-a lungul timpului îndeosebi de elaborarea unui sistem de clasificare a ariilor protejate urmărind[2]:

În 1978, IUCN a publicat raportul CNPPA (Comisia asupra Parcurilor Nationale și Ariilor Protejate intitulat "Categorii, Obiective și Criterii pentru Ariile Protejate", ce propunea următoarele 10 categorii:

  1. Rezervație Științifică și Rezervație Naturală Strictă
  2. Parc Național
  1. Rezervație de Conservare a Naturii și Rezervație Naturală Gospodărită
  2. Peisaj Protejat
  3. Rezervație de Resurse
  1. Rezervație a Biosferei
  2. Sit al Patrimoniului Mondial Natural

Acest sistem de clasificare a fost utilizat pe scară largă și preluat de multe legislații naționale. În timp, s-a demonstrat necesitatea ca sistemul să fie revizuit și actualizat, anumite criterii fiind inflexibile la condițiile variate întâlnite pe glob. Ca urmare, în 1984, CNPPA, prin Comitetul său Coordonator, a publicat un Raport ale cărui concluzii se refereau la menținerea primelor cinci categorii ale sistemului vechi pentru a forma baza sistemului actualizat și la eliminarea celorlate categorii. Raportul a fost supus unei revizuiri mai ample la cel de al IV-lea Congres Mondial al Parcurilor Naționale și Ariilor Protejate desfășurat în Caracas, Venezuela, în februarie 1992, ocazie cu care s-au trasat și unele linii directoare care:

 

[1] Gh. Ionașcu, Amenajarea teritoriului, Editura Fundației România de Mâine, București, 2002, p 63.

[2]

www.pronatura.ro