Tipărire
Categorie: Economie
Accesări: 44
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

"'Turismul verde”[1] a sedus în special europenii, în mod deosebit locuitorii marilor aglomerări urbane, dar nu numai. Pentru aceasta tot mai mulți dintre “actorii” lumii turismului încearcă o dezvoltare cât mai orchestrată a echipamentelor și zonelor turistice cu mediul natural și socio-cultural al ariilor de recepție. Atât prestatorii cât și turiștii încearcă o armonizare a interesului pentru o vacanță excelentă cu dorința de a îmbunătăți impactul acesteia - din punct de vedere social, cultural și al protejării, respectiv atenuării efectului de degradare - asupra mediului înconjurător.

Aceste preocupări fac ca din ce în ce mai mulți turiști - an de an mai numeroși - să descopere vraja, romantismul, libertatea și facilitatea practicării turismului în spațiul rural. În general acești turiști doresc condiții de cazare și viață tipic rurale, un grad de confort decent, preparate culinare tradiționale și specifice regiunii în care se află, așteptând o diversificare în timp a ofertei.

Fără a absolutiza, vom remarca faptul că în mare parte europenii sunt mai ales adepții vacanțelor sedentare; aceasta s-ar putea traduce prin dorința de a găsi la destinația vacanțelor un răspuns al aspirațiilor. Astfel, pentru un turist sedentar, produsul turistic este constituit din ansamblul de elemente care-i permit să petreacă o '“vacanță bună”.

Spre exemplu:

O parte dintre prestatorii de servicii turistice consideră - în mod eronat - că de o deosebită importanță sunt pentru turist doar serviciile de bază (cazarea și masa). Eroarea constă în faptul că orice vacanță presupune: călătoria, serviciile de cazare și serviciile de alimentație publică; dar acestea există și la domiciliul turistului vacanța trebuie însoțită, în afara condițiilor de existență, de servicii suplimentare și de ceea ce se numește “ofertă specială sau personalizată”.

 

[1]   Stănciulescu Gabriela și colab. - Lexicon de termeni turistici, Editura Oscar Print, București, 2002, pag.181

[2]   Țigu Gabriela - Turismul montan, Editura Uranus, București, 2001, pag.267-268