loading...
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Satul românesc - în general, și cel cu vocație turistică - în special, reprezintă un produs turistic inedit în egală măsură pentru piața națională cât și pentru cea mondială. Pe de altă parte satul turistic românesc poate contribui la descoperirea țării noastre - ca posibilă destinație turistică, creând interesul față de România ca loc ce oferă o largă gamă de experiențe, de vacanțe de calitate și chiar oportunități de afaceri. Afirmația se bazează pe: 

/ gama largă de resurse naturale și culturale,

/ facilitățile și experiențele turistice diverse,

/ bunul raport preț / calitate,

/ trăsăturile de specificitate și unicitate ale țării noastre:

X oamenii (grupuri și religii diferite),

X istoria (clădiri, evenimente, legende),

X cultura (scrisă, arta, costumele, muzica, dansul, teatrul, meșteșugurile, bucătăria, deprinderile speciale),

X geografia și topografia (zonele de plajă pe coasta Mării Negre, animalele sălbatice din Delta Dunării, zonele de munte etc.),

existente în cadrul satului românesc, în cadrul patrimoniului nostru natural (îndeosebi în cel afectiv și în cel comun[1]). În același timp satul românesc reunește:

/ importante locuri pitorești, montane, riverane;

/ inestimabile moșteniri religioase și culturale;

/ ape minerale și termale; floră și faună inedită;

/ vechi tradiții, apreciate și respectate pe plan internațional: artă și meșteșuguri (teatru, muzică, poezie, dans, pictură, sculptură);

/ gamă variată și de bună calitate de atracții și facilități.

Montarea, armonizarea, concertarea și asimilarea unora dintre valorile perene ale satului în cadrul unor aranjamente turistice conduce la fabricarea unor produse turistice rurale românești de o certă valoare și cu un caracter inedit inconfundabil.

Dorind o clasificare conceptuală vom prezenta pentru început accepțiunea clasică a noțiunii de produs. Aceasta ar reuni atribuții și caracteristici tangibile, fizice și chimice, reunite într-o formă identificabilă. Viziunea modernă de marketing prezintă produsul din perspectiva așteptărilor pe care consumatorul / utilizatorul le are și cărora produsul le poate răspunde în grade diferite, rezultând de aici importanța raportării produsului la universul consumatorului și nu la cel al producătorului.

Prin prisma celor prezentate constatăm că lumea produselor turistice, reunită în piața turistică, este mult mai vastă și cu un grad de diversitate dificil de precizat. Astfel, vom constata că ceea ce numim generic produsul turistic rural sau satul turistic - produs turistic, reprezintă o reducere forțată și abstractă la unitate. Apreciem, dată fiind marea diversitate a posibilelor componente ale unui produs turistic în general și a produselor turismului rural în particular, că reducerea de la parte la întreg nu poate fi utilizată decât pentru ușurarea expunerii. În sprijinul afirmațiilor noastre aducem prezentarea satului românesc drept potențială destinație turistică.

Adâncind analiza vom constata cu ușurință că destinația turistică - satul, ferma, pensiunea, sau camera din casa țărănească - nu este singurul produs turistic, sau singura componentă a acestuia, cunoscut fiind faptul că, de regulă, o destinație cuprinde mai multe tipuri de produse turistice diferite. Urmare directă satul românesc, inclus în circuitul turistic, poate fi - în același timp - componentă a mai multor tipuri de produse turistice. El poate fi, astfel:

  • destinația vacanțelor la țară;
  • gazda unui seminar de 7 zile pentru 60 de participanți;
  • popas de o noapte pentru un circuit la mănăstirile din Moldova, Oltenia de sub munte;
  • atelierul deprinderii unor meșteșuguri populare sau al realizării unor noi performanțe (ceramică, olărit, cioplit lemn, împletit nuiele, fibre diverse etc.);
  • scena inițierii în arta dansului sau a cântecului popular.

După cum se observă cu ușurință satul turistic posedă - și poate oferi - diverse produse turistice care folosesc simultan, sau alternativ, aceeași bază tehnico - materială și aceleași atracții turistice (folclor, peisaje, plajă, munte, resurse balneologice, monumente istorice, parcuri dendrologice etc.).

 

[1]    a se consulta: Negri C.C - Bazele economiei mediului, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996,

Loading...