loading...
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Alimentaţia joacă un rol de necontestat în viaţa omului, putând influenţa nivelul activităţii zilnice, al performanţelor şi chiar procesele de îmbătrânire.

Dezvoltarea civilizaţiei, în afara efectelor benefice, a adus cu sine şi continua degradare a mediului înconjurător, cu impact deosebit asupra resurselor alimentare şi asupra calităţii nutriţiei. Astfel, pentru a urma o dietă completă şi bine echilibrată, consumatorii se orientează în prezent către utilizarea unor produse care să le completeze necesarul de nutrienţi, neacoperit prin intermediul produselor alimentare consumate şi care să le asigure un plus de energie şi vitalitate pentru desfăşurarea activităţilor cotidiene. Aceste produse sunt suplimentele nutritive.

Se impune realizarea unei distincţii clare între suplimentele alimentare şi suplimentele nutritive/nutriţionale.

Suplimentele alimentare semnifică produsele alimentare al căror scop este să suplimenteze dieta normală şi care reprezintă surse concentrate de nutrienţi sau alte substanţe cu efect nutriţional sau fiziologic, singure sau în combinaţii, comercializate sub diferite forme dozate (sub formă de capsule, pastile, tablete, pilule sau alte forme similare; pacheţele cu pudre, fiole cu lichide, în sticluţe cu picurător, precum şi în alte forme similare pentru lichide şi pudre), destinate a fi luate în cantităţi unitare mici, măsurate.

Suplimentele nutritive pot fi definite drept acele produse alimentare care conţin un plus de nutrienţi cu o biodisponibilitate ridicată, destinate a acoperi necesităţile nutritive fiziologice specifice. Acestea sunt definite ca reprezentând preparate condiţionate sub formă de tablete, capsule, drajeuri, pulberi sau lichide, care au în compoziţia lor nutrienţi (macro şi micronutrienţi) şi/sau alte substanţe comestibile, care sunt consumate în cantităţi definite, în mod suplimentar faţă de aportul alimentar obişnuit[1].

Principalele substanţe cu rol nutritiv sunt:

► vitamine şi elemente minerale în cantităţi care, pe unitatea de consum (tabletă, capsulă, drajeu, linguriţă etc.), nu depăşesc de trei ori dozele fiziologice zilnice recomandate pentru o persoană în cazul vitaminelor hidrosolubile şi de 1,5 ori în cazul vitaminelor liposolubile şi al elementelor minerale (tabel 10.2);

Dozele fiziologice zilnice de vitamine şi elemente minerale recomandate pentru o persoană adultă

Tabel 1

Denumire categorie

Element din categorie

Dozele zilnice recomandate

Vitamine

Vitamina A (retinol)

2500-5000 UI

Vitamina D

(colecalciferol, ergocalciferol)

400 UI

Vitamina E (tocoferoli)

20-30 mg

Vitamina K

(filo- şi fanochinona, menadiona)

0,1 mg

Vitamina B1 (tiamina)

1,6 mg

Vitamina B2 (riboflavina)

1,7 mg

Vitamina B6 (piridoxina)

2,0 mg

Vitamina B12 (cobalamina)

2,0 Mg

Vitamina PP

(nicotinamida, acid nicotinic)

15-20 mg

Acidul pantotenic

10,0 mg

Acidul folic

0,4 mg

Vitamina C (acid ascorbic)

60 mg

Biotina (vitamina H)

0,2 mg

Vitamina P (flavone, flavonoizi)

200 mg

Vitamina F (acizi graşi esenţiali)

8,0 mg

Elemente

Calciu

1.000mg

minerale

Fosfor

1.000mg

 

Magneziu

350mg

 

Sodiu

2,0g

 

Potasiu

3,5g

 

Clor

5,0g

 

Fier

18,0mg

 

Zinc

15,0mg

 

Cupru

3,0mg

 

Iod

0,2mg

 

Fluor

4,0mg

 

Mangan

3,0mg

 

Molibden

0,25mg

 

Crom

0,2mg

 

Seleniu

0,1 mg

 

Cobalt

1,0 Mg

Sursa: Adaptare după Ordinul nr. 282/2001 pentru aprobarea normelor privind suplimentele nutritive

  • proteine pure sau sub formă de concentrate proteice, izolate proteice şi hidrolizate proteice, aminoacizi şi amestecuri ale acestora;
  • uleiuri alimentare considerate dietetice (de exemplu uleiuri din germeni de seminţe de cereale, uleiuri din ficat de peşte) şi acizi graşi polinesaturaţi esenţiali;
  • fosfolipide (lecitine, cefaline, serinfosfatide, inozitolfosfatide) până la cantităţi ale conţinutului de fosfor de 1g/zi;
  • fibre alimentare până la cantitatea de 24g/zi;
  • lapte pentru copii, indiferent de vârsta de administrare, dar fără indicaţii terapeutice;
  • produse pentru copii: lapte cu cereale şi/sau fructe, produse tip „baby-food";
  • îndulcitori sintetici alimentari;
  • produse pentru slăbit şi pentru menţinerea greutăţii corporale, fără indicaţii terapeutice;
  • produse parabiotice - probiotice, prebiotice, simbiotice alimente funcţionale care reglează flora microbiană intestinală;
  • produse pentru sportivi care conţin vitamine, elemente minerale, proteine, hidrolizate proteice, aminoacizi, glucide uşor asimilabile, acizi graşi esenţiali şi alţi nutrienţi cu rol în susţinerea efortului sportiv, în refacerea postefort, în dezvoltarea şi menţinerea masei musculare.

Suplimentele nutriţionale recomandabile cu precădere sportivilor se împart în următoarele categorii[2]:

  • suplimente cu o concentraţie mare de glucide (peste 70%) şi o concentraţie mică de proteine (10-25%) - sunt recomandate în special acelor sportivi care vizează creşterea în greutate în scurt timp. Aceste produse sunt bogate în calorii, fiind foarte utile în special ectomorfilor (tip slab, longilin, care creşte lent în greutate);
  • suplimente cu concentraţie medie de proteine şi glucide (proteine 30-50%, glucide 60-40%) - conţin şi o cantitate apreciabilă de fibre vegetale şi care sunt considerate a fi utile atât sportivilor, cât şi persoanelor care doresc doar să se menţină într-o stare de sănătate cât mai bună. Prin compoziţia echilibrată, aceste suplimente pot constitui un înlocuitor al meselor tradiţionale, fiind apropiate din punct de vedere al compoziţiei în nutrienţi de aceste meniuri, dar prezentând marele avantaj de a fi lipsite de grăsimi şi, mai ales, de colesterol. Aceste produse sunt considerate de nutriţionişti şi un mod eficient de a preveni şi combate diferite boli, precum arteroscleroza, obezitatea, diabetul;
  • suplimente cu o concentraţie mare de proteine (60-99%), dar cu o concentraţie redusă de glucide (0-35%) - sunt recomandate sportivilor cu necesităţi crescute de proteine (culturişti, halterofili, luptători, canotori etc.), care nu-şi pot asigura prin intermediul alimentelor cantitatea necesară de proteine, ori care trebuie să-şi menţină sau să-şi construiască masa musculară fără a acumula ţesut adipos. Acest tip de produse este util în special endomorfilor (tip cu oase groase, scurte, cu tendinţă de îngrăşare);
  • aminoacizii liberi - se găsesc condiţionaţi sub formă de capsule, pastile, pudră sau, mai rar, lichide. Avantajul major al acestor produse faţă de concentratele proteice este acela că, fiind deja separaţi de proteină, organismul îi va absorbi într-un interval de timp foarte redus (aproximativ cinci minute), faţă de timpul mult mai îndelungat (peste treizeci de minute) necesar absorbţiei concentratelor proteice.

Diferitele tipuri de teste efectuate asupra suplimentelor alimentare au relevat efectele pozitive ale unora dintre aceste produse asupra sănătăţii, dar şi ineficienţa, efectele incerte sau chiar adverse ale altor substanţe de acest gen.

Pe baza acestor considerente, multe din ţările lumii au adoptat măsuri privind asigurarea calităţii suplimentelor nutriţionale, pornind de la materia primă până la produsul finit, stabilirea tipologiei, monitorizarea producţiei şi a comercializării.

In SUA, Institutul Naţional de Sănătate a creat un Oficiu al Suplimentelor Nutriţionale în scopul de a centraliza informaţiile despre aceste substanţe. Departamentul de Nutriţie şi Alimentaţie al Academiei de Ştiinţe a recomandat utilizarea unor suplimente nutriţionale, în scopul creşterii biodisponibilităţii unor vitamine specifice, cum ar fi de exemplu vitamina B12 şi acidul folic, la grupele de populaţie cu nevoi nutriţionale foarte ridicate.

În prezent, suplimentele nutriţionale sunt promovate şi comercializate cu uşurinţă, iar consumatorii au posibilitatea de a alege dintr-o varietate fără precedent de alimente, alimente fortificate sau suplimente nutriţionale.

Schimbările în reglementările guvernamentale, coroborate cu DSHEA (Dietary Supplement Health and Education Act) au condus la restricţionarea rolului FDA (Administraţia Alimentelor şi a Medicamentelor) în reglementarea suplimentelor nutriţionale.

Deoarece s-a constatat o creştere a mediei efectelor adverse asociate consumului unora dintre suplimentele nutriţionale, motiv de îngrijorare din partea consumatorilor şi a profesioniştilor din domeniul sănătăţii au adus în discuţie probleme legate de reglementarea insuficientă a industriei şi nesiguranţa unor astfel de produse. De aceea, noua legislaţie federală referitoare la cerinţele de etichetare a suplimentelor nutriţionale, care include, de asemenea, şi o definiţie extinsă a acestora, promovează necesitatea sporirii cunoştinţelor specialiştilor dieteticieni în domeniul acestor produse, pentru a-i ajuta mult mai bine pe consumatori să adopte decizii informate, bazate pe cunoştinţe fundamentate ştiinţific.

Industria suplimentelor nutriţionale a avut o evoluţie spectaculoasă. Conform unei analize efectuate în anul 2001 de Nutrition Business Journal (vezi figura 10.1), volumul total al vânzărilor în perioada 1994-2000 a înregistrat o creştere de la 8 bilioane USD la 17 bilioane USD.

In Uniunea Europeană suplimentele nutritive comercializate şi prezentate ca produse alimentare intră sub incidenţa legislaţiei elaborate de Parlamentul şi Consiliul European[3].

Aceste produse trebuie să fie livrate consumatorului numai în formă pre-ambalată.

În ceea ce priveşte cantităţile minime, respectiv maxime de vitamine şi substanţe minerale prezente în suplimentele alimentare, pe doză zilnică de consum, acestea trebuie stabilite în funcţie de:

  • nivelurile maxime admise de vitamine şi minerale, stabilite prin evaluarea riscului pe baza datelor ştiinţifice general acceptate, luând în considerare, gradele variate ale sensibilităţii diferitelor grupe de consumatori;
  • aportul de vitamine şi minerale din alte surse ale dietei.

Etichetarea, prezentarea şi publicitatea nu trebuie să atribuie suplimentelor nutritive proprietăţi de prevenire, tratare sau vindecare a bolilor umane, sau să facă referire la astfel de proprietăţi.

Eticheta unui supliment nutritiv comercializat în spaţiul Uniunii Europene trebuie să conţină următoarele informaţii:

S numele categoriilor de nutrienţi sau substanţe care se regăsesc în compoziţia produsului sau o referire la natura acestor nutrienţi sau substanţe;

S cantitatea de nutrienţi sau substanţe cu efect nutriţional sau fiziologic prezentă în produs, declarată sub formă numerică sau ca procent din valorile de referinţă menţionate;

S doza de produs recomandată pentru consumul zilnic;

S avertizarea să nu se depăşească doza zilnică recomandată, menţionată pe etichetă;

S o menţiune din care să rezulte că suplimentele alimentare nu trebuie să fie folosite ca substitut pentru o dietă variată.

Dacă un produs este comercializat pentru prima dată, producătorul, sau în cazul în care acesta este fabricat într-o ţară terţă, importatorul, va informa autoritatea competentă a statului membru CE în care este comercializat produsul respectiv, prin depunerea unui model de etichetă utilizat pentru acesta.

In România, regimul suplimentelor nutriţionale este reglementat de actele normative elaborate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei[4].

Suplimentele nutritive se administrează numai pe cale orală şi nu vor fi însoţite de indicaţii terapeutice.

Cerinţele în ceea ce priveşte producţia, importul şi comercializarea suplimentelor nutriţionale sunt precizate în Ordinul nr. 528/2001, care are drept scop protejarea consumatorului de practicile frauduloase.

Producţia trebuie să se realizeze din materii prime de calitate, garantate de furnizorul de materii prime prin buletine de analiză pentru fiecare lot, astfel încât să fie asigurată protecţia vieţii şi sănătăţii consumatorului.

Este interzisă utilizarea de aditivi, adjuvanţi tehnologici (excipienţi) care nu se utilizează în produsele alimentare sau produsele farmaceutice.

Producţia suplimentelor nutriţionale trebuie să aibă la bază regulile de bună practică de producţie pentru alimente (în cazul prezentării produselor sub formă uscată, deshidratată, concentrată, de ceai, de sirop sau extract alcoolic) şi pentru medicamente (în cazul formelor de prezentare - capsule, tablete, drajeuri).

Produsul finit trebuie să fie ambalat şi etichetat respectând legislaţia în vigoare. Produsele se vând numai în ambalajele originale şi cu eticheta în limba română.

În cazul în care prezentarea produsului este însoţită de indicaţii terapeutice, se impune înregistrarea acestuia la Agenţia Naţională a Medicamentului.

Comercializarea suplimentelor nutriţionale se face pe baza certificatelor de conformitate şi de calitate emise de producător.

Publicitatea realizată în scopul comercializării acestor produse nu trebuie să conţină informaţii care pot înşela consumatorul sau care prezintă produsului caracteristici de calitate necorespunzătoare compoziţiei acestuia.

Atât suplimentele nutritive de producţie internă, cât şi cele provenite din import, pot fi comercializate pentru consumul uman numai după obţinerea avizării din partea Ministerului Sănătăţii şi Familiei, prin Direcţia Generală de Sănătate Publică. Avizarea sanitară a suplimentelor nutritive este o condiţie obligatorie pentru comercializarea acestor produse pe piaţă şi are drept scop asigurarea protecţiei sănătăţii populaţiei prin desfacerea unor produse care întrunesc caracteristicile privind calitatea şi siguranţa acestora.

Avizarea sanitară poate fi solicitată de către producător, importator sau reprezentantul autorizat al producătorului.

În România există organisme specializate, care se ocupă cu supravegherea calităţii produselor şi a distribuţiei acestora în afara sau în interiorul reţelei farmaceutice. Astfel, pentru suplimentele nutritive care se comercializează în afara reţelei farmaceutice, supravegherea este asigurată de Inspecţia Sanitară de Stat din cadrul Ministerului Sănătăţii şi Familiei.

Supravegherea calităţii şi distribuţiei suplimentelor nutritive admise în reţeaua farmaceutică este realizată de către Direcţia Generală de Asistenţă Medicală şi Farmaceutică din cadrul Ministerului Sănătăţii şi Familiei.

Principalii producători de suplimente nutriţionale de pe piaţa românească sunt: Redis CoBuftea, Plantavorel Piatra Neamţ, Hofigal, Pronutrition Dej, HardBody, Natural Plus - Dej.

Redis Co a început producţia de suplimente nutriţionale pentru sportivi în anul 1997, dezvoltându-şi permanent gama sortimentală. Produsele se adresează cu precădere sportivilor de performanţă, dar şi celor care sunt interesaţi de menţinerea sănătăţii şi a aspectului fizic armonios.

Produsele firmei Redis Co sunt obţinute, în mare parte, din ingrediente importate din Germania şi Belgia, dar sunt utilizate şi materii prime autohtone de cea mai bună calitate. Toate produsele sunt avizate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei.

În ultimul timp Redis Co s-a orientat şi spre producerea suplimentelor nutriţionale pentru consumatorul obişnuit, care nu practică un sport de performanţă, promovând produsele pentru slăbit, produsele vitaminizante, mineralizante şi alte categorii.

Hofigal a fost înfiinţată în anul 1990 şi s-a impus pe piaţa românească drept unul din principalii furnizori de produse naturale din România, care dispune şi de reţea proprie de distribuţie. Hofigal produce şi comercializează o gamă largă de suplimente nutriţionale, pe bază de ingrediente naturale, obţinute din culturile proprii controlate de plante medicinale şi aromatice, nesupuse tratamentelor chimice.

Centrul de Cercetare şi Prelucrare Plante Medicinale Plantavorel este o unitate de marcă, cu o veche tradiţie în domeniul cercetării plantelor medicinale în vederea evidenţierii de noi principii active, utilizabile în terapeutică sau pentru fabricarea de produse fitoterapeutice de uz uman, de suplimente nutriţionale şi alimentare pe bază de principii active naturale.

În nomenclatorul de produse este cuprinsă o gamă variată de suplimente nutriţionale, originale, obţinute prin tehnologii ecologice, utilizând ca materii prime exclusiv plantele, extractele vegetale şi produsele apicole. Aceste produse sunt condiţionate sub formă de comprimate, granule, soluţii şi creme.

Cei mai importanţi importatori de suplimente nutriţionale sunt: MLO, Prolab, Activfitness.

 

[1] Ordinul MSF nr. 282/2001 pentru aprobarea normelor privind suplimentele nutritive

[2] http://www.efitness.ro/fitness/suplimente.html

[3] Directiva nr. 2002/46/EC a Parlamentului şi Consiliului European (din 10 iunie 2002) - privind suplimentele alimentare

[4] Ordinul nr. 282/11.05.2001 pentru aprobarea normelor privind suplimentele nutritive şi Ordinul nr. 528/31.07.2001 privind producţia, importul şi comercializarea unor produse din categoria nutrienţi şi/sau suplimente alimentare.

Loading...