1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Orice strategie de creare a unei imagini de țară trebuie să plece de la imaginea existentă la un moment dat atât în interiorul, cât și în exteriorul țării. De aceea s-a avut în vedere analiza imaginii interne a României, cu identificarea principalelor elemente asociate de români cu identitatea națională. În acest scop, pe parcursul anului 2007 s-a efectuat un număr de șase focus grupuri în zone diferite ale țării, urmate de o anchetă.

În cazul ambelor metode de cercetare, principalele obiective urmărite au fost de a identifica identitatea națională a românilor și modul cum aceștia leagă identitatea națională de imaginea țării. Astfel, focus grupurile au cuprins între opt și 12 participanți și au fost realizate la: Constanța, Iași, Brașov, Cluj, Craiova și București, în perioada iunie-octombrie 2007.

Ancheta privind identitatea națională a României și românilor a reprezentat o continuare a focus grupurilor pe această temă, ea având ca principal obiectiv identificarea gradului de generalizare a rezultatelor focus grupurilor în ceea ce privește identitatea națională a românilor, în vederea conturării unor idei ce ar putea contribui la crearea unei strategii de repoziționare a imaginii de țară a României. Ancheta s-a desfășurat în perioada mai-octombrie 2007 prin distribuire și colectare personală a chestionarelor. Respondenții vizați au fost persoane tinere, pe criteriul unui interes crescut față de ce înseamnă identitate națională și de o mai mare motivație de a crea/schimba imaginea de țară a României. Un alt criteriu pentru alegerea segmentului de vârstă tânăr a fost importanța identificării imaginii tinerilor despre țara lor, pentru deciziile lor privind propriul viitor: unde și cum și-l vor clădi. De interes au fost opiniile celor cu un nivel mai ridicat de educație, cu o potențială contribuție mai ridicată la dezvoltarea țării. A fost administrat un chestionar cu 14 întrebări, majoritatea deschise, chestionar conceput special în acest scop.

Principalele aspecte urmărite atât în cazul focus grupurilor, cât și a anchetei au fost:

  1. Aspecte privind identitatea națională, în general, și identitatea românilor, în mod special:

S modul de definire al identității naționale, în general, prin prisma elementelor componente definitorii;

S principalele elemente ce definesc România și românii în prezent, ca posibile elemente ale identității naționale;

S identificarea trăsăturilor tipice ale românilor, a calităților și defectelor acestora, a simbolurilor reprezentative pentru România.

  1. Aspecte privind construcția brandului de țară

S ce ar trebui să știe străinii despre noi;

S cum ne putem promova;

S cum ne putem diferenția de alte națiuni.

S-a realizat un eșantion de conveniență, la care au răspuns afirmativ un număr de 530 de respondenți din toate zonele țării. Dintre aceștia 65% au fost persoane de sex feminin și 33% persoane de sex masculin. Majoritatea provin din mediul urban (91%) și din orașe mari (64% dintre respondenți provin din București și orașe cu peste 300.000 de locuitori). Peste 80% dintre respondenți sunt persoane cu vârsta sub 35 de ani, 58% dintre ei fiind studenți și, pe total, 75% având studii superioare obținute sau pe cale să le obțină. Structura respondenților pe diferite criterii este prezentată în tabelele 6.1-6.6.

Structura pe sexe

Tabel 1

Sex

Număr

Procent

Masculin

178

33.58%

Feminin

345

65.09%

NR

7

1.32%

TOTAL

530

100%

Structura în funcție de mărimea localității

Tabel 2

Mărime localitate

Număr

Procent

Sub 2000 loc

6

1.13%

2000-5000 loc

6

1.13%

5000 - 10000 loc

7

1.32%

10000 - 50000 loc

73

13.77%

50000 - 100.000 loc

32

6.04%

100.000 - 300.000 loc

45

8.49%

peste 300.000 loc

170

32.08%

București

171

32.26%

NR

20

3.77%

TOTAL

530

100%

 

Structura pe medii de proveniență

Tabel 3

Mediu

Număr

Procent

Rural

21

3.96%

Urban

485

91.51%

NR

24

4.53%

TOTAL

530

100%

Structura în funcție de vârstă

Tabel 4

Vârstă

Număr

Procent

Sub 25

332

62.64%

26-35

128

24.15%

36-50

48

9.06%

51-65

13

2.45%

peste 65

0

0.00%

NR

9

1.70%

TOTAL

530

100%

Structura în funcție de educație

Tabel 5

Educație

Număr

Procent

Școală generală

2

0.38%

Liceu

100

18.87%

Facultate

405

76.42%

NR

23

4.34%

TOTAL

530

100%

Structura în funcție de ocupație

Tabel 6

Ocupația

Număr

Frecvență

Student

311

58.68%

Cadru didactic

9

1.70%

Om de afaceri/patron

13

2.45%

Angajat

201

37.92%

Manager

30

5.66%

Altele

27

5.09%

NR

10

5.3%

TOTAL

530

100%

Identitatea națională a românilor - Rezultate focus grupuri

Rezultatele focus grupurilor pe structura temelor principale abordate în discuțiile cu respondenții sunt prezentate în continuare.

  1. Identitate națională

Majoritatea respondenților au identificat elemente similare ca fiind aspecte esențiale ale identității naționale ale unei țări, neexistând diferențe între opiniile românilor din diferite regiuni ale țării. Astfel, elementele definitorii care ne fac să ne simțim că aparținem unei țări sau alteia, aspectele relevante pentru identitatea națională a unei țări sunt conform participanților al focus grupurilor: granițele naționale ce definesc administrativ o țară; locuitorii unei țări; tradiții, obiceiuri; istoria; realizările unei națiuni (construcții, infrastructură); sistemul de valori care guvernează o țară; stilul de viață, statutul pe care îl presupune apartenența la o țară; limba.

Cei intervievați au asociat identitatea națională unor elemente precum cele vizuale (stema sau drapelul), auditive (imnul sau alte melodii tradiționale, limba), culturale. Cele cu impact mai mare sunt percepute a fi elementele vizuale și auditive (simbolurile formale care definesc o țară) și mai puțin cele culturale, tradiționale.

În ceea ce privește România ca țară, s-a remarcat o notă de pesimism general în opiniile respondenților, identificându-se în primul rând trăsături negative și apoi trăsături pozitive ale țării.

Astfel România este văzuta ca o țară ineficientă, cu apartenență la o cultură policromă, țară cu infracționalitate ridicată, o țară nesigură, o țară exportatoare de cerșetori, hoți de buzunare și de mașini, slab dezvoltată economic comparativ cu altele, instabilă economic și politic, caracterizată de dezorientare, dezamăgire.

„România favorizează lenea, favorizează corupția,favorizează profilarea de ceilalți și exploatarea lor”.

Printre trăsăturile pozitive ale României se numără faptul că este o țară frumoasă (frumusețea locurilor și a oamenilor deopotrivă), o țară ospitalieră, surprinzătoare, europeană (cel puțin geografic).

„România este o țară foarte frumoasă, mirifică chiar”.

În percep ția respondenților, printre trăsăturile tipice ale românilor se numără atât aspecte pozitive, cât și aspecte negative. Românii sunt caracterizați de inventivitate, talent, bun simț, sunt calzi, deschiși, dar lipsiți de punctualitate, gălăgioși, lipsiți de cultura organizării.

Printre calitățile asociate românilor de către respondenți se numără faptul că sunt: talentați; adaptabili, deschiși, un popor muncitor, ospitalier, au imaginație, sunt frumoși, mai ales româncele, capabili, responsabili, au umor, sunt inventivi, creativi, plini de viață, au înclinația pentru muncă (s-au făcut aprecieri că ea aparține majorității românilor, precum și faptul că românii muncesc mai bine în afara țării decât în țară, unde sunt afectați de „sistem”), știu să se distreze, mai puțin formalizați decât occidentalii, inventivi, amabili, comunicativi.

Defectele principale asociate de către respondenți românilor se referă la faptul că românii sunt: influențabili, delăsători, fără o filozofie legată de muncă (influențată însă și de religie), fără cultura sau mulțumirea lucrului făcut bine (influențată de religie), cu inițiativă dar nu sunt organizați, au înclinația către „minima rezistență”, creduli, indeciși, snobi („îți faci o mie de credite ca să ai multe lucruri, lucruri scumpe”), sărăci, lipsiți de cultură (- programele TV sunt cea mai ieftină formă de divertisment, românii urmărind în proporție covârșitoare programele TV în detrimentul unor alte surse de cultură precum piese de teatru, spectacole de muzică clasică și operă); naivitate - “românul este ușor de manipulat politic prin mass-media”, superficiali; leneși; dezordonați; nu ne pasă de mediu - „oamenii sunt îngrijiți, dar țara e murdară”, iresponsabili; lași - (“nu suntem învățați să rezolvăm conflictele, noi ne ascundem și fugim de ele”).

Unii participanții au făcut deosebirea între mediul rural și cel urban, românii de la sate fiind descriși ca „foarte uniți și mai ospitalieri”, în timp ce în orașe nu există comunități bine conturate iar oamenii sunt mai individualiști.

Două aspecte au reieșit cu pregnanță în discuțiile despre România și români, în paralel cu trăsăturile enunțate:

  • Influența factorului politic și a conducerii țării care este foarte mare atât în privința caracterizării României ca țară, cât și a poporului român. Această influență este mai degrabă negativă cu efecte nefavorabile la nivelul percepției individuale privind identitatea națională. România, în prezent, este văzută de participanți ca aflându-se într-o continuă perioadă de tranziție și reformare care bulversează poporul. Perpetuarea schimbărilor și disensiunilor politice au loc în condițiile ignorării “binelui țării”. Se consideră că nu există modele viabile pentru tânăra generație, iar inconsistența acțiunilor politice creează sentimente de dezamăgire și frustrare. Câteva citate ale respondeților ilustrează astfel de gânduri:

„Românii sunt dezorientați.. Se uită în stânga și văd ce au ceilalți, iar ei care muncesc pe rupte nu reușesc să aibă ce au ceilalți, pentru că statul oferă bani puțini pe muncă multă și bani mulți pe muncă puțină. De aceea sunt dezorientați și pleacă foarte mulți în străinătate să împlinească acel vis american: să aibă mașină, casă cu piscină, eventual o afacere.” (Cluj).

sau

„Politicul, exercitarea politicului a devenit un circ, un spectacol, pe care îl urmărim la televizor, nu știm dacă este așa în realitate, așa ni se prezintă”

(Iași) sau

„Tot ce înseamnă gestionare a țării este defectuos, deci nu ai cum să ceri omului de rând să se descurce mai bine când nu i se dă un sistem în care să facă asta, nu are niște pârghii s-o facă.” (Brașov)

  • Relația român-străinătate, în care există opinia preponderentă că imaginea României și a românilor în exterior nu este conformă realității prin lipsă de reprezentativitate.

Trăsăturile asociate de străini românilor (la care a contribuit din plin și presa internațională) sunt percepute ca fiind nereprezentative pentru țara noastră, de multe ori distorsionate și accentuate pe fondul lipsei de preocupare a noastră pentru imaginea pe care ne-o creăm în străinătate:

„În aceeași noapte în care doi români au ucis un cetățean italian a avut loc o crimă similară comisă de doi cetățeni israelieni însă presa a acordat un interes disproporționat celor două evenimente”

sau

„Din păcate, românii plecați în exterior care fac diferite lucruri rele, acte de hoție, crimă se identifică și cu imaginea țării pentru cei de acolo. ”

sau

„Noi aici în interior ne lăsăm influențați de părerea celorlalți din afară, deoarece ne simțim mai puțin importanți și mai puțin valoroși decât cei dinafară.”

Tot în cadrul relației român - străinătate se remarcă pe de o parte percepția despre succesul românilor din străinătate și, pe de altă parte, dorința multor români de a pleca, munci și trăi în străinătate.

„Românii ca popor sunt poziționați cu mult în fața României ca țară. Acest decalaj explică de ce românii se adaptează foarte ușor la sistemele occidentale, de ce studenții români fac performanță în universitățile de afară. Decalajul apare mai ales la nivelul sistemului politic.”

sau

„În străinătate sunt harnici, în țară sunt leneși, în funcție de câștig. Nu cred că suntem un popor leneș.”

O altă discuție s-a purtat în jurul simbolurilor reprezentative pentru România și români. Cel mai frecvent menționate ca putând să reprezinte România au fost personalități din lumea sportivă și culturală, urmate de simboluri geografice și în mai mică măsură de cele culinare. Elemente reprezentative simbolice identificate pentru România și pentru români au fost:

  • în domeniul istoric Dracula;
  • în domeniul geografic Sighișioara - centru medieval, Delta Dunării (cu impact mai mare decât România, în ansamblu);
  • în domeniul sportiv Nadia Comăneci, Gheorghe Hagi, Ion Țiriac, Ilie Năstase;
  • în domeniul cultural/artistic Mihai Eminescu, Mircea Eliade, Constantin Noica, Constantin Brâncuși, George Enescu;
  • în domeniul politic stema, imnul, Ceaușescu a fost cel mai cunoscut;
  • în domeniul culinar sărmăluțe, cozonac, poale-n brâu, brânză de burduf.

Realizările cele mai mari ale României menționate de cei intervievați sunt legate în primul rând de realizările inventatorilor români (Henry Coandă - inventatorul motorului cu reacție, Petrache Poenaru - inventatorul stiloului, Conrad Haas - inventatorul sibian al rachetei în patru trepte) care „au reușit prin ideile lor să schimbe lumea în care trăim”.

Una dintre realizările menționate este „capacitatea noastră de a rezista într-un spațiu înconjurat de popoare care tot timpul au avut ceva de luat de la noi”.

Printre realizările din ultimii ani cel mai des menționată este integrarea europeană. O altă realizare ar fi apariția unui capital autohton-companii mari românești care reușesc să se impună pe piețele externe.

S-a avut în vedere identificarea principalelor aspirații ale românilor. S-a considerat că găsirea unui scop ar fi un punct de plecare util pentru definirea acestor aspirații. Sunt menționate aspirațiile legate de dezvoltarea economică a României. Aspirațiile românilor nu sunt diferite de ale altor popoare și românii își doresc să trăiască mai bine în primul rând în plan individual. Există o ruptură mare între aspirațiile celor care locuiesc în mediul rural și cei care locuiesc în marile centre sau aglomerări urbane (în zona urbană există un dinamism mult mai mare al aspirațiilor de viitor). Aspirațiile românilor pentru viitor sunt să trăiască mai bine, fapt care se traduce prin a avea un loc de muncă, o casă, acces la educație pentru copii, să-și permită concedii - după cum au apreciat participanții, românii sunt la nivelul de bază al nevoilor care se așteaptă să fie împlinite. În comparația pe care o fac cu străinătatea din acest punct de vedere, românii au în vedere standardul de viață diferit (străinii își permit în fiecare an concedii în afara țării și să petreacă un timp mai mare cu familia).

Principalele schimbări pe care Uniunea Europeană le aduce la nivelul României în opinia celor chestionați vizează atât aspecte pozitive, cât si aspecte mai puțin favorabile.

Printre aspectele pozitive asociate aderării la Uniunea Europeană se numără: creșterea calității vieții (exemplul dat: industria alimentară care trebuie să respecte o serie de standarde); oportunități profesionale pentru cei educați; ameliorare a sistemuluijuridic; ameliorare a nivelului educațional; accentuare a specializării în toate domeniile; îmbunătățire a regulilor și o îmbunătățire instituțională pe termen mediu și lung.

Printre aspectele negative asociate aderării la Uniunea Europeană se numără: faptul că am devenit piață de desfacere pentru Europa; am devenit debușeu de deșeuri pentru Europa („coșul de gunoi al Europei”); pierderea identității naționale odată cu intrarea în UE; agricultura va fi grav afectată; creșterea concurenței.

„Este o concurență neloială, dacă luăm exemplu pieței și exemplul supermarketului. Țăranul nu poate să își facă la fel reclamă cum își face supermarketul. S-a înăsprit concurența. Țăranii o să aibă foarte mult de suferit din acest punct de vedere, eu sunt foarte pesimistă. Dacă înainte își puneau laptele și brânza într-un coș și mergeau la piață, acum nu mai este la fel, îl duc la un centru de colectare unde se verifică și calitatea laptelui, vacile sunt mulse cu aparate speciale. Nu știu dacă e mai bine așa. Țăranii nu vor mai putea comercializa nimic pe cont propriu ”.

Există conturată însă și opinia că integrarea europeană nu va aduce modificări spectaculoase în viitor.

Majoritatea celor intervievați nu se simt nici mai europeni nici mai puțin europeni după momentul integrării în Uniunea Europeană. Mai mult, românii nici nu își imaginează că ar fi altceva decât europeni (sentimentul de apartenență la Europa era puternic înainte de aderare la Uniunea Europeană și a rămas la fel de puternic și după aderare). Pe de altă parte, există opinia că suntem priviți de cei din afara țării, ca fiind la coada Europei:

„Nu ne simțim mai europeni decât înainte. De fapt, nu suntem priviți mai europeni de când am intrat. Nu s-a schimbat nimic, suntem tot țigani, tot cei care vânează lebede în Viena, tot cei care dorm pe sub poduri în Italia. Imaginea noastră nu s-a schimbat deloc. Și ei au impresia că noi trebuie să le fim recunoscători pentru că ne-au acceptat”.

Destul de des a apărut ideea că procesul de aderare a fost un proces forțat, deoarece nu îndeplineam condițiile de aderare. Percepția este că am fost primiți în Uniunea Europeană pentru că aveau nevoie de noi, nu datorită îndeplinirii condițiilor de integrare.

  1. Brand de țară/imagine de țară

Cei intervievați au menționat că brandul de țară constă în „stabilirea unor caracteristici sau atribute considerate relevante pentru o țară și promovarea lor”. Participanții înțeleg prin brand/imagine de țară să-ți faci publicitate, să te individualizezi față de celelalte țări, să prezenți ce este caracteristic pentru țara ta. Respondenții au asociat brandul de țară cu produse/valori simbol ale diferitelor țări, care constau de fapt în stereotipuri despre țările respective. Atributele cunoscute despre brandurile altor țări sunt în general lucruri aflate în afara unui efort susținut și de durată de comunicare al statelor în cauză. Printre exemplele date de către cei intervievați sunt:

  • Bulgaria - castraveți;
  • Germania - disciplină; germanii: corecți, eficienți și reci;
  • Marea Britanie - eleganță;
  • Italia - mafie, dar și Italia: civilizație (Roma antică), pizza și spaghete;
  • Ungaria - festivalul Szeged;
  • Franța: civilizație, cea mai bună mâncare, brânzeturi, mâncăruri rafinate, vinuri, Luvru, Notre Dame; Franța - castele și monarhie;
  • Suedia: peisaje, fete blonde, vikingi, foarte multe mărci (Sony Ericsson);
  • Elveția: țară neutră, ceasuri; Elveția - ceasuri de bună calitate și ciocolată
  • SUA - drepturi și libertăți ale cetățeanului, libertatea presei.

În privința României se consideră că nu există un astfel de brand de țară în momentul de față sau dacă există o imagine de țară aceasta este una negativă. Nu putem vorbi de existența unui brand de țară construit în mod deliberat și sistematic pentru România. Eforturile României pentru crearea unei imagini de țară nu sunt cunoscute în general, ci numai demersurile regionale - preocupările pentru revigorarea activității în turism (în stațiunea Mamaia) și proiectul Dracula Parc (cunoscut probabil prin prisma dezbaterilor din presă).

Majoritatea respondenților nu și-au amintit niciun fel de acțiune cu scopul de a dezvolta imaginea de țară a României. Au fost însă și respondenți care și-au amintit că au existat campanii de promovare internațională a turismului românesc, dar care au eșuat din lipsă de organizare. Au fost nominalizate campanii de promovare a imaginii de țară precum: România mereu surprinzătoare, Frumoasa și eterna Românie, Fabulouspirit, dar numai de către foarte puțini respondenți, majoritatea lor lucrând în media.

  • Dezvoltarea unui brand de țară pentru România

Se consideră că dezvoltarea unui brand de țară pentru România ar trebui să ofere o bună descriere a ceea ce este România și ce sunt românii astăzi: “o țară frumoasă cu oameni inteligenți”. În opinia majorității respondenților, cele mai importante lucruri pe care trebuie le știe străinii despre noi sunt că avem peisaje superbe, diversitate a formelor de relief. Trăsăturile noastre pe care consideră respondenții că trebuie să le transmitem în străinătate sunt: inteligență, optimism, ospitabilitate, toleranță - dată de diversitatea etnică și multiculurală (în special în Dobrogea și Transilvania) și respectarea drepturilor și identității culturale a diferitelor etnii.

Printre aspectele enumerate a fi promovate despre noi în străinătate sunt și:

“Ținuta morală și etică deosebită a românilor (România nu este reprezentată afară de cei care ar trebui) ”;

„Suntem oameni de încredere”;

„Se pot baza pe noi”;

„Suntem un popor talentat”;

„Românii sunt un popor talentat și performant”.

O bună imagine de țară sau un brand de țară bun trebuie să cuprindă atât aspecte tradiționale, cât și aspecte moderne.

Simbolurile românești care ar trebui promovate sunt tradițiile (nunți și înmormântări tradiționale - participanții au amintit de Nunta Zamfirei, spectacol în care se simula o nuntă tradițională), artă/obiecte artizanale, folclor. Personalitățile care ar putea reprezenta România sunt Brâncuși, sportivi cunoscuți - Nadia Comăneci, Gică Hagi, Ilie Năstase. O altă opinie interesantă a fost cea legată de faptul că „orice personalitate din România ar putea fi reprezentativă pentru imaginea de țară (Hagi, Eliade), alegerea sa fiind legată mai mult de vizibilitatea și de notorietatea sa externă”, cu alte cuvinte se poate alege o personalitate din România și printr-o promovare adecvată aceasta poate deveni reprezentativă pentru România.

Produsele românești care ar trebui promovate ca produse simbol ale României sunt obiectele de artizanat, produsele alimentare specific regionale (pălinca, cârnații de Pleșcoi, brânza de burduf, telemeaua, vinuri, murături, mititeii, sărmăluțele), produse tradiționale (ouă încondeiate, icoane, Sf. Paraschiva, sfinții), produsele naturale organice, IT, confecțiile, mobilă.

Mărcile românești ce ar trebui promovate sunt Dacia, Gerovital, Jolidon, SOFTWIN.

Printre primele trei cuvinte prin care poate fi definită România se numără:

  • ospitalitate, talent, imaginație;
  • forță de muncă ieftină, femei, mâncare ieftină;
  • țară foarte verde, pitorească;
  • ospitalitate, inteligență, adaptabilitate;
  • frumusețe, creativitate, ospitalitate;
  • frumusețe, indulgență;
  • inedită, diversă (geografic, etnic), inteligență.

Ne putem diferenția de alte țări și popoare prin obiceiuri și tradiții: călușari, paparude, mituri - Meșterul Manole, baba Dochia, nunta tradițională diferită pe zone, peisaje, țăranul român, istorie.

În ceea ce privește implicarea în construirea unei imagini de țară a României, participanții consideră că alături de efortul pe termen lung al instituțiilor statului să fie implicată și diaspora românească - se precizează că o problemă în acest sens ar putea fi lipsa de unitate a românilor aflați în străinătate. Alte organisme și organizații ce ar trebui să contribuie la crearea unei imagini de țară conform opiniei respondenților sunt: organismele publice, Camere de Comerț, ambasade, Misiuni Economice, reviste de specialitate.

Pe baza focus grupurilor derulate, se pot trage unele concluzii:

o în primul rând, cunoștințele despre conceptul de identitate națională sunt minime în rândul respondenților, ele limitându-se la noțiuni de bază;

o în al doilea rând, s-a constatat că românii din toate regiunile au păreri relativ similare în privința identității naționale a României. Există un vid de identitate sau o perioadă de tranziție și în ceea ce privește identitatea națională, deoarece se consideră că tradițiile încep să se piardă și apar multe influențe împrumutate din alte culturi. Acest lucru este perceput de unii ca un regres și de alții ca o nouă formă de evoluție a identității naționale;

o elemente comune ce ar putea fi asociate identității naționale a românilor țin, în primul rând, de trăsăturile specifice ale poporului (printre cele pozitive numărându-se ospitalitate, frumusețe, deschidere, inteligență), trăsături specifice ale țării (frumoasă, diversă) și personalități simbol ale României, cea mai mare parte provenind din sport (Nadia Comăneci, Gheorghe Hagi, Ilie Năstase) și din artă (Constantin Brâncuși, George Enescu);

o au apărut diferențe de atitudine și opinie între diferite regiuni ale țării. S-a observat o oarecare notă de pesimism privind România, românii, identitatea națională și viitorul, la intervievații din Constanța și Brașov, în timp ce cei din Iași, Cluj și Craiova sunt mai optimiști și mai mândri de ei înșiși. Principalii responsabili pentru neajunsuri sunt considerați a fi cei ce fac parte din clasa politică, cei ce conduc țara;

o conceptele legate de imaginea de țară nu sunt foarte bine cunoscute, dar sunt bine intuite. România nu are o imagine de țară potrivită în prezent, iar eforturile făcute până în prezent în acest sens au fost insuficiente.

Loading...