loading...

În cazul când nu puteți vizualiza articolul faceți refresh la pagină (butonul F5).

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Nevoia unei bune imagini este la fel de importantă, atât pentru o țară, cât și pentru o companie: guvernele au probleme de reputație, imagine și credibilitate, când intră în competiție pentru investiții și vânzări. Fiecare țară are deja o imagine care există în mințile altor oameni, ca fiind o entitate cu trăsături atât pozitive, cât și negative. Țările care au trecut prin transformări politice și economice masive au nevoie de repoziționarea imaginii lor de țară pentru a le ajuta să intre în competiție la nivel internațional. Aceasta este și cazul României. Oricum, orice proces de repoziționare a imaginii pleacă de la imaginea deja existentă la un moment dat.

Acest capitol dorește să evalueze potențialul imaginii României în străinătate, utilizat ca un punct de plecare pentru construirea unei mărci proprii, a unei imagini de țară pozitive, ca și sursă de avantaj competitiv.

Plecând de la rolul pe care îl are media în crearea imaginii unei țări, am realizat un studiu pilot al imaginii României în Uniunea Europeană în perioada imediat preaderării (toamna anului 2006). În studiul empiric pilot, am monitorizat imaginea României din perioada respectivă într-un număr de publicații europene. Acest studiu a fost completat de rezultatele altor studii (cum ar fi Eurobarometrul), pentru a ne apropia cât mai mult de imaginea pe care România a avut-o în Europa în perioada integrării sale în Uniunea Europeană.

Rezultatele studiului se constituie într-un argument pentru ca guvernele să construiască avantaje competitive prin identificarea celor mai potrivite produse și servicii, pentru a se diferenția de alte țări, prin orientarea mediei spre subiecte de interes. Este cazul noilor state europene, care întâmpină dificultăți în a disemina mesajele pe care le doresc despre țările lor.

Rolul mediei în construirea imaginii de țară

Imaginea unei țări este suma imaginilor formate la diferite niveluri și împărtășite de diferite audiențe, din afara țării, dar și din interiorul țării. Imaginea unei țări nu este formată în mod exclusiv numai de presă, dar în special în afara țării, ea poate fi determinată într-o proporție foarte mare de modul în care este reflectată în media.

Conform lui Walter Lippmann (1991), oamenii au posibilități reduse de a cunoaște direct evenimentele și depind de presă pentru a afla ce se întâmplă în lume. Rolul presei este de a ne oferi imagini ale lumii din afară, pe baza cărora noi ne formăm imagini în mințile noastre. Lippmann a subliniat că între poveștile spuse de presă și ceea ce se întâmplă în realitate pot exista discrepanțe. Lăsând deoparte manifestările intenționate de a distorsiona adevărul, problema pe care o ridică Lippman este dacă subiecții aleși de presă pentru a construi imaginea lumii de afară, nu limitează numărul și natura evenimentelor pe baza cărora oamenii își pot forma imaginile în mințile lor. Dacă presa în mod implicit transmite semnalul că un eveniment este mai important decât altul, nu influențează oare modul în care cititorul se raportează el însuși la importanța evenimentului? Cu alte cuvinte, există un paralelism între modul în care percepem importanța evenimentelor și importanța pe care le-o dă presa? În opinia lui Lippman există un grad ridicat de corelare între „imaginea lumii de afară” construită de media și „imaginea din mintea noastră”.

Teoria stabilirii agendei a menționat importanța mediei în stabilirea dezbaterilor de pe agenda audienței. Astfel, Maxwell McCombs și Donald Shaw (1972) au arătat că există o corelație între importanța dată de media diferitelor subiecte (care într-o mare măsură reflectă importanța dată, spre exemplu, de candidații politici acestor topici) și opinia votanților despre importanța subiectelor campaniei.

În consecință, în articolul „News Influence on Our pictures in the World”, Maxwell McCombs (în Bryant și Zilman, 1994), a dezbătut problema celui care construiește agenda media. Autorii au semnalat că ziare americane recunoscute, precum New York Times, Washington Post, obțin mai mult de jumătate din materialul zilnic publicat din conferințe de presă și surse oficiale. O parte importantă este, de asemenea, jucată de criteriile de selectare a știrilor și valoarea lor pentru știri. Pe de o parte, acest lucru înseamnă influențarea/selectarea celor care scriu și apoi selectarea evenimentelor sau pseudoevenimentelor, prin valori, practici, tradiții ale jurnalismului ca profesie. Astfel, cea mai importantă sursă de a construi agenda mediei este reprezentată pentru cea mai mare parte a subiectelor de însăși media.

Este evident că multe persoane nu călătoresc în numeroase alte țări. Percepția pe care ei o vor avea despre alte state va fi, în cea mai mare parte, dată de ce este cunoscut despre țara respectivă de către media. De aceea analiza imaginii unei țări în media din exterior este decisivă pentru a delimita această imagine la un nivel realist. Mai mult, în măsura în care posibilitățile de cercetare o permit, trebuie comparată cu datele de pe teren, pentru a observa disparitățile și similaritățile, deci influența presei asupra audiențelor analizate în perioada respectivă.

Ca o situație concretă, secțiunea următoare prezintă care era imaginea României, reflectată în presa europeană în perioada aderării: România a aderat în ianuarie 2007 și studiul a fost realizat în toamna lui 2006.

Imaginea României în Europa în perioada preaderării - metodologie

Se așteaptă ca integrarea României în Uniunea Europeană să ridice probleme legate de competitivitatea produselor și serviciilor românești, atât în interiorul, cât și în exteriorul țării. Aceasta creează nevoia ca pe lângă oferirea unor produse competitive să se furnizeze și o imagine pozitivă a lor, care ar putea fi construită și pe baza reputației țării. România are mai degrabă o imagine neutră și ambiguă, cu puternice elemente negative în interiorul Uniunii Europene, care conduc la ridicarea și mai acută a problemei brandului de țară. O construcție realistă a imaginii unei țări trebuie să plece de la ce există, de la imaginea pe care țara respectivă o are atât în interior, cât și în exterior.

O bună reflecție a imaginii unei țări în străinătate, chiar dacă nu este exhaustivă, este dată de ce apare în presa străină despre țara respectivă, aceasta fiind una dintre modalitățile principale de a forma imaginea unei țări în străinătate, fie ea bună sau mai puțin bună. De aceea, acest capitol încearcă să identifice imaginea României în afara țării prin ceea ce este reflectat în presa străină, respectiv în presa europeană în perioada imediat premergătoare aderării.

Studiul realizat a cuprins două etape:

  1. documentare asupra rezultatelor altor studii existente despre imaginea României în străinătate;
  2. un studiu empiric bazat pe colectarea de date primare din presa europeană.

Analiza datelor a utilizat o metodologie unitară a procesului de colectare a informației, prin gruparea lor pe domenii (economic, politic, cultural, social etc.) și pe conotații (pozitive, neutre, negative).

În primul rând, a avut loc un amplu proces de documentare prin analiza altor studii ale imaginii de țară a României, studii realizate de-a lungul timpului de diferite institute și agenții guvernamentale, urmărind evoluția imaginii României în timp. Astfel, în anii 2003, 2004, 2005, 2006 s-au realizat studii de Institutul Român pentru Studii în Comunicare (Come In), de Gallup și de Agenția pentru Strategii Guvernamentale.

În al doilea rând, înainte de integrarea României în Uniunea Europeană, a fost realizat un studiu pilot prin care s-a monitorizat presa europeană pe o selecție de publicații din câteva țări europene. Astfel, opt publicații europene au fost monitorizate în perioada 15 septembrie - 15 octombrie, 2006. Monitorizarea a inclus un număr de publicații din presa a patru țări europene: Marea Britanie, Franța, Spania și Germania. Publicațiile au fost selectate pe două criterii:

  1. criteriul unei largi difuzări către publicul din țara respectivă cu impact asupra unui număr ridicat de persoane. Au fost astfel incluse în studiu cotidienele: The Guardian (cu aproximativ 400.000 copii pe an), The Independent (cu aproximativ 200.000 copii pe an), Die Welt (cu aproximativ 200.000 copii pe an), LeMonde (cu aproximativ 320.000 copii pe an), Le Figaro (cu aproximativ 315.000 copii pe an) și El Pais.
  2. criteriul specializării și adresării unui public specializat cu preocupări în domeniul economic internațional. Acestea pot include imaginea comunității de afaceri din țara respectivă, ca și posibili parteneri de afaceri pentru România. Astfel, monitorizarea a inclus The Economist (săptămânal cu aproximativ 700.000 copii pe an) și the Financial Times (cotidian cu aproximativ 300.000 copii pe an).

Imaginea României în Europa în perioada preaderării - rezultate

Documentarea bazată pe analiza surselor secundare de date arată o imagine externă a României mai degrabă negativă decât pozitivă. Acesta s-a reflectat în tipurile de informații publicate în presa străină despre România de-a lungul timpului. În perioada 1990-2003, știrile publicate în media internațională despre România au avut în vedere aspecte precum: avantajele democrației și dezavantajele tranziției, mineriadele (trei în 1990, una în 1999), „inginerii” legate de privatizări și sectorul bancar, copii instituționalizați, corupție.

Din anul 2001 Agenția pentru Strategii Guvernamentale prin Direcția de Imagine și Relații Externe realizează o analiză de mass-media prin monitorizarea presei externe. Spre exemplu, în anul 2003 au fost monitorizate 95 de surse dintre cele mai renumite (CNN, Washington Post), constatându-se că relatările sunt diferite în funcție de țară și problema de interes. Spre exemplu, conform analizei realizate de Agenția pentru Strategii Guvernamentale, în anul 2003 vizibilitatea externă a României a fost definită printr-o prezență consistentă în spațiul mediatic internațional, principalele tipuri de informații fiind legate de aspecte cum ar fi: a) viața politică, liderii politici, cu accent pe activitatea guvernului, a Președenției și a partidelor politice; b) cazurile de corupție în care au fost implicate persoane la nivel înalt, factori de decizie majoră ce implică fraude, deturnări de fonduri și corupție la nivel mai mic ce implică forme mai puțin grave de corupție; c) aspecte privind politica externă prin prisma relațiilor bilaterale ale României, aderarea României la UE; d) aspecte economico-financiare evidențiate prin relațiile cu instituțiile financiare internaționale (FMI, BERD, Banca Mondială). Principalele tipuri de aspecte menționate au fost reprezentate de problemele interne ale României, cu teme considerate negative de mass-media internațională: traficanți și imigranți, drepturile omului, corupție, problema copiilor instituționalizați, justiție, proprietăți și restituiri, SRI și altele. Astfel, negativitatea relatărilor a fost legată de capacitatea redusă de implementare a legislației adoptate conform standardelor europene, întârzierea capitolelor de negociere, insuficiența capacității administrative de a gestiona programele și fondurile provenite de la UE, problema imigranților și a traficanților români în Franța, Spania, Portugalia, Marea Britanie.

Printre aspectele pozitive relatate la nivelul anului 2003 în presa străină s-au numărat, stabilitatea coaliției PSD -UDMR, progresele în negocierile cu FMI, îmbunătățirea disciplinei fiscale și supervizarea sectorului financiar-bancar, progrese în drepturile minorităților.

Tot pentru anul 2003, Institutul pentru Studiul Comunicării a publicat în Revista de Analiză și Informare Politică profilul de țară al României în presa străină, pe baza unei monitorizări realizate în perioada noiembrie - decembrie 2003[I]. Rezultatele relevă că în presa europeană, din punct de vedere cantitativ, 39.58% din informație a fost negativă, 31.52% pozitivă și 28.89% neutră. Informația pozitivă ce participă la configurarea imaginii României în presa străină este legată de contextul integrării României în UE. Informația negativă este axată pe teme diverse precum, fenomenul migrației, economie, corupție, administrație, minorități, mecanismele democrației și funcționarea deficitară a acestora, politica externă a României. Concluziile studiului au fost că România nu are identitate la nivel pozitiv în presa străină, referințele pozitive fiind enumerări ale României alături de Bulgaria sau de alte țări din estul Europei. În schimb, România are un profil de imagine negativ consistent și bine structurat, alcătuit din atribute și teme care se repetă și au valoare de impact ridicată. Spre exemplu, în presa italiană elementul central l-a constituit gestionarea ineficientă a resurselor de către politicienii români, iar presa germană se oprește asupra administrației ineficiente și a corupției din România. Presa franceză a participat la capitalul pozitiv de imagine al României prin elemente precum piață de materii prime ieftine, piață de desfacere și piață de mână de lucru ieftină.

În anul 2004 (perioadă de monitorizare martie -iunie 2004), Institutul pentru Studiul Comunicării a realizat studii privind imaginea României, Bulgariei și Ungariei în presa britanică și cea americană, dar și un studiu privind imaginea României în presa germană.

Conform acestor studii imaginea României în presa americană în cele patru luni monitorizate, a manifestat o direcție ușor pozitivă, informațiile ca orientare fiind neutre, cu o ușoară tendință pozitivă. Spre deosebire de presa americană, în presa britanică imaginea României a fost oscilantă de la o lună la alta, valorile informațiilor alternând de la ușor pozitiv la ușor negativ. Bulgaria are o imagine mai slabă, în timp ce Ungaria are o imagine exclusiv pozitivă

În presa americană tema ce a deținut cel mai mare procent de informație a fost cea referitoare la NATO, urmată de cea privind politica externă și de informații legate de sport: fotbal, tenis și alte sporturi în care sunt implicați jucători români. Profilul de imagine al României în presa britanică este construit în jurul sportului (meciuri de fotbal, participarea tenismenilor români la diferite turnee internaționale), iar cea de-a doua temă este legată de migrația românilor către Marea Britanie. Spre deosebire de prima temă, această temă deține o informație superioară și consistentă, existând numeroase comentarii și puncte de vedere cu privire la modul în care cetățenii români au „reușit” să obțină dreptul la muncă în spațiul britanic.

Studiul realizat în aceeași perioadă în presa germană reflectă faptul că profilul României în presa germană se construiește pe două tipuri de capital: a) un capital de imagine pozitiv, generat de evenimentul sportiv în care echipa României a jucat cu echipa Germaniei; b) un capital negativ ce are la bază scandalul vizelor pentru Marea Britanie. În studiul respectiv, imaginea României se structurează pe coordonatele pozitiv/negativ/neutru astfel: 51.64% referințe pozitive, 25.27% referințe negative și 23.07% referințe neutre. În mesajul presei germane poate fi identificat un cadru general pozitiv. Nucleul capitalului pozitiv de imagine a fost construit în mare măsură pe partida de fotbal amicală între echipele României și Germaniei.

Concluzia Institutului a fost că în perioada respectivă (martie-iunie 2004) datele oferite de presa germană au avut (în ciuda informațiilor pozitive apărute) un nucleu negativ de imagine ce continuă să câștige teren în fața celui pozitiv. Argumentul ce a condus la această concluzie a fost că temele pe care s-a bazat capitalul negativ (economie și integrarea în UE) au avut o prezență constantă în presa germană.

În 2005, Gallup România a realizat un studiu în Spania din care a reieșit că imaginea României ca produs turistic este mai degrabă pozitivă datorită peisajelor, obiectivelor turistice, tradițiilor și obiceiurilor păstrate, dar este o destinație turistică prea scumpă în raport cu calitatea serviciilor. În același studiu 90% dintre spaniolii intervievați nu au putut menționa numele unor produse sau mărci românești, ceea ce reflectă o slabă imagine a produselor românești pe piața spaniolă. Doar 1% dintre respondenți au considerat că produsele românești sunt mai bune decât produsele din alte țări est europene, 47% apreciind că produsele românești sunt cam de aceeași calitate ca produsele din alte țări est europene.

În 2006, Agenția pentru Strategii Guvernamentale a efectuat un studiu privind imaginea românilor în Germania. Rezultatele acestui studiu arată că pentru 46% dintre germani România este o țară necunoscută. Imaginea României în Germania este polarizată, un număr relativ egal de cetățeni are o imagine pozitivă (27%) și, respectiv, negativă (27%) despre România, dar cei mai mulți nu au nicio opinie sau sunt nehotărâți în ceea ce privește țara noastră. Acest lucru este un neajuns, dar poate fi și un avantaj întrucât există spațiu pentru definirea unor elemente de imagine dezirabile. Cei ce au citit, au văzut sau au auzit știri despre România în ultimele șase luni tind să aibă o imagine mai bună a țării decât cei care nu au avut niciun astfel de contact media. Cetățenii germani care au intrat în contact cu un român, au cumpărat un produs fabricat în România sau au călătorit în România au o imagine mai bună despre țară noastră și despre emigranții români, decât cei ce nu au avut un astfel de contact. Principalele caracteristici ale României în opinia germanilor sunt: țară săracă, care a avut mult de suferit, dar cu peisaje frumoase. Românii sunt percepuți ca ospitalieri, modești, dar și înapoiați.

Există puncte pozitive de imagine, ce pot fi valorificate, dar și puncte negative de imagine ce necesită un efort ridicat de schimbare a lor.

Analizele anterioare ale presei străine arată că România este mai degrabă o entitate necunoscută, cu multiple elemente ce formează un capital negativ al imaginii. Contextul pozitiv al imaginii României în presa străină este legat în perioada 2003-2006, de elemente cum ar fi: integrarea europeană, sport și frumuseți naturale.

Rezultatele prezentului studiu pilot de monitorizare reflectă o imagine eterogenă a României în Europa. În perioada 15 septembrie - 15 octombrie 2006, profilul de imagine al României este instabil, oscilând între informații negative, informații pozitive și informații neutre. Factorii și cauzele care au determinat aceste oscilații (prin prezentarea a diferite subiecte fie în mod pozitiv, fie în mod negativ) pot fi diverse și multiple. Una dintre explicații este aceea că reflectarea imaginii României este extrem de sensibilă și elastică la tipul de subiect abordat de fiecare publicație, calitatea reflecției și modul de percepție modificându-se în funcție de eveniment.

Cu toate acestea sunt anumite teme care revin și se regăsesc în majoritatea publicațiilor analizate în această perioadă apropiată de aderare a Românie la UE. Dintre temele cu conotație pozitivă se regăsește ideea extinderii UE prin integrarea României și Bulgariei, tema aderării României la UE fiind cuplată cu cea a Bulgariei. Dintre temele cu conotație negativă se regăsesc cele legate de corupție, potențiala emigrație a românilor în Europa după aderare.

Astfel, cuvintele-cheie pozitive ce se regăsesc în articolele apărute în publicațiile europene analizate sunt pe parte pozitivă: transformare, educație, aderare iminentă, reformist, creștere și pe parte negativă: restricții, limitări, corupție, copii care suferă în instituții prost gestionate, sărăcie.

În timp ce în presa britanică și cea germană imaginea României este reflectată mai mult în mod negativ, în presa franceză și cea spaniolă, imaginea României este reflectată în mod neutru și chiar pozitiv.

Analiza evoluției în timp a imaginii României în presa europeană arată că o anume tematică se repetă și revine în discuție (aderarea la UE, corupția, teama de emigrare a românilor către UE), în timp ce majoritatea referirilor la România au origini contextuale legate de evenimente conjuncturale, neasigurând o imagine consistentă în timp.

Principalele concluzii ale monitorizării pe fiecare publicație sunt prezentate în continuare.

The Guardian

În The Guardian, în perioada de monitorizare s-a găsit un număr de 36 de relatări despre România, între care șapte pozitive, 21 neutre și opt negative. Ca o trăsătură generală a publicației The Guardian, imaginea României apare secvențial prin fragmente de realitate, care sunt repede „pierdute”, fără să se realizeze o imagine unitară și constantă a țării.

The Independent

În perioada monitorizată, această publicație a avut în ediția sa on-line un total de nouă articole, majoritatea (șase) în domeniul politic. Principalele două teme abordate în majoritatea articolelor publicației în perioada de monitorizare au fost următoarele:

  • acceptul aderării României (asociată în permanență cu Bulgaria) la UE la 1 ianuarie 2007, punându-se accent pe continuarea monitorizării modului în care cele două țări continuă reformele în domeniul justiției și al combaterii corupției, cu posibilitatea suspendării subvențiilor de la UE dacă cele două țări nu vor îndeplini standardele cerute de UE;
  • a doua problemă foarte prezentă în articolele acestei publicații a fost cea privind migrarea în masă a românilor (și bulgarilor) către Marea Britanie, odată cu aderarea celor două țări la UE. Teama năvălirii unui aflux de emigranți din cele două noi viitoare țări membre ale UE își are originea în emigrarea unui număr aproximativ de 600.000 de est europeni (în principal polonezi) după ultimul val de aderare din 2004, în ciuda faptului că estimările inițiale erau de 5.000-13.000 emigranți pe an. De aceea, numărul de români și bulgari ce vor putea lucra în Marea Britanie după aderare va fi restricționat, prin instituirea unui sistem cu permise de muncă prin care numai cei ce au anumite abilități să poată lucra în această țară.

Tonul majorității articolelor a fost negativ sau în cel mai bun caz neutru. Și acolo unde s-au prezentat fapte pozitive, precum acceptul aderării României la UE începând cu 1 ianuarie 2007, articolele au fost completate de neajunsurile pe care le are România în ciuda faptului că i s-a acceptat aderarea.

Financial Times

În perioada de monitorizare (15.09-15.10.2006) s-au publicat, în Financial Times, 21 de articole care fac referire la România, direct sau indirect. Articolele au fost politice, economice și sociale, având în vedere specificul acestui cotidian (cu toate că există pagini dedicate artei și culturii nu au fost găsite știri despre România în acele secțiuni), predominând articolele politice.

Cele mai multe articole s-au referit indirect (61.9%) la România, legând țara noastră de o serie de aspecte referitoare la procesul de integrare europeană. Majoritatea au avut o tonalitate neutră la adresa României însă au existat și articole pozitive ce conțineau o serie de termeni favorabili țării noastre, precum și un articol complet negativ care a scos în evidență o serie de probleme.

Se poate observa că impactul factorilor negativi este mult mai mare, aceștia diminuând din aspectele pozitive menționate în alte articole favorabile țării noastre. Deși pe ansamblu tonul este unul neutru spre pozitiv, aspectele negative scoase în evidență reflectă o serie de realități pe care România încearcă cu mari eforturi să le corecteze și ele afectează grav percepția celor din afară asupra țării noastre. Deși oferim un mediu de afaceri prosper, deși avem o rată de creștere importantă și suntem deschiși către capitalurile străine, problemele cu care ne confruntăm, legate de corupție, fraude și crimă organizată îndepărtează străinii de țara noastră.

O altă idee importantă care mai trebuie menționată aici este asocierea României cu Bulgaria, dictată de contextul aderării celor două țări în același timp. O bună parte din articolele analizate prezintă în tandem cele două țări, astfel că o parte a caracteristicilor imaginii uneia este posibil să se răsfrângă și asupra celeilalte. Este cert că acest proces de integrare a stârnit interesul a tot mai mulți analiști și specialiști pentru țara noastră, îmbunătățind, cel puțin, vizibilitatea noastră externă.

The Economist

Toate articolele apărute (în număr de patru) ce au făcut referire la România au avut caracter politic și toate au avut dimensiunea obișnuită a unui articol de revistă. Toate articolele din The Economist au fost prilejuite de contextul integrării României în UE. Imaginea generală este a unei țări sărace, care face eforturi de reformă, dar care este încă departe, economic și politic, de eșalonul țărilor avansate. O importanță deosebită este acordată comportamentului oamenilor politici de vârf (președinte, premier, miniștri), care pare să sintetizeze imaginea unei țări. Concluzia este că primii oameni în stat dau tonul discuției referitoare la problemele țării.

Le Monde

În perioada 15 septembrie - 15 octombrie 2006, România apare citată în 34 de articole, deci cu o medie de 1,13 prezențe/zi din ziarul Le Monde. Majoritatea articolelor au vizat domeniul politic (20), domeniile economic și cel cultural, fiind următoarele teme de discuție despre România în această publicație. În ciuda acestei frecvențe ridicate, datorate aproape exclusiv unor momente nelegate de vreo strategie de imagine a țării noastre (Raportul de țară, Francofonie, manifestațiile de la Budapesta și întâlniri sportive bilaterale), România beneficiază de numai trei articole complet dedicate. Articolele dedicate sunt referitoare la momentul integrării. Toate articolele au ton neutru, nemaiapărând clișeele mai vechi de tipul câinilor vagabonzi. Cu toate acestea, trebuie remarcate două lucruri:

  • Summit-ul Francofoniei NU reprezintă un câștig de imagine, ci doar unul minim de vizibilitate;
  • Ungaria beneficiază de o imagine indusă, ușor pozitivă, spre deosebire de România (se lasă de înțeles că ungurii din România au fost desprinși abuziv de Ungaria Mare, emisiunea filatelică Brâncuși este la același nivel cu cea cu câinele de desene animate Cubitus etc.).

În concluzie, România are vizibilitate neutră, dar nu are prezență pozitivă și nici prezentare.

Le Figaro

Referirile la România, la firme sau produse românești sau cu marcă românească, la diverse personalități ale vieții politice și culturale din trecutul sau prezentul țării noastre, apărute în ziarul Le Figaro în perioada supusă spre monitorizare și analiză, respectiv15 septembrie-15 octombrie 2006, trebuie încadrate în contextul a trei evenimente importante care au avut loc în acest interval de timp, și anume:

  • în plan politico-diplomatic, au avut loc două acțiuni - organizarea la București a Reuniunii la nivel înalt a Francofoniei în perioada 28-29 septembrie 2006 și publicarea Raportului Comisiei Europene de monitorizare a României în vederea adoptării deciziei de integrare în UE a țării noastre, începând cu 1 ianuarie 2007;
  • în plan economic, la Paris s-a desfășurat timp de două săptămâni Salonul mondial al automobilului, eveniment de mare amploare și importanță pentru industria automobilelor; în consecință, s-au regăsit o serie de articole dedicate grupului Renault - Nissan și mărcii Logan a SC Automobile Dacia, mai ales că la acest salon mondial a fost lansat modelul Logan break.

În perioada de monitorizare, în publicația Le Figaro au apărut în jur de 37 de referiri la România din care: 15 pozitive, 10 negative și 15 neutre. Se constată că predomină articole unde tonul general este pozitiv sau neutru. Pe domenii au predominat articolele din domeniul diplomatic (15), urmate de cele din domeniul economic (7), cultural (5) și sportiv (6). Acest fapt este evident în concordanță cu cele trei evenimente importante, menționate mai sus, și care și-au pus decisiv amprenta asupra perioadei analizate. Cincisprezece din numărul total de articole sunt numai despre România, restul făcând numai referire la România sau produse din România (autoturismul Logan al SC Automobile Dacia, văzută ca o filială a lui Renault), precum și la evenimente sportive (echipa Steaua).

Die Welt

Au fost înregistrate 19 articole care au îmbinat aspectele pozitive și negative în proporții aproximativ egale. Majoritatea articolelor au fost prilejuite de anunțul Comisiei privind admiterea României și Bulgariei de la 1 ianuarie 2007 ca membri ai UE. Nouăzeci la sută din articole au avut un conținut politic, puține au fost economice (ca. 10%).

România s-a bucurat de o atenție deosebită în perioada analizată. Foarte mult este datorat momentului istoric al extinderii UE prin integrarea României și Bulgariei. Două interviuri cu președintele României au condus la formarea unei mai bune înțelegeri despre aspirațiile țării în noul context european.

Pe ansamblu, este greu de spus dacă predomină o imagine bună. Cantitativ, se poate spune că așa ar sta lucrurile, numai că descrierile nefavorabile sunt de obicei grave și fac conturul unei țări incapabile încă să rezolve probleme elementare de viață economică și politică. Când un întreg comentariu este dedicat României, cu obiectivul anunțat de a o descrie ca o destinație turistică, autorul rezervă cca. 60% din articol pentru prezentări în detaliu al Casei Poporului. Se mai adaugă și relatări disparate (ex. exportul către România de carne improprie, neglijență sportivă, acțiunea coercitivă a fostei Securități) care pun în umbră cuvintele sau ideile frumoase care, din când în când, răzbat.

El Pais

În perioada monitorizării au fost publicate în cotidianul El Pais 25 de articole despre România sau cu referire la România. Ponderea cea mai mare a fost deținută de domeniul economic. Două dintre acestea au fost legate de posibila investiție a companiei Ford la Craiova pentru asamblarea modelului Fiesta, percepută ca o amenințare pentru actuala fabrică de lângă Valencia, celelalte articole referindu-se la posibila transferare a producției altor companii multinaționale (Seda, Eaton) în România.

Articolele pe domeniul politic au fost legate de aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană. O pondere importantă a fost reprezentată de articolele despre infracționalitate, în principal despre bande internaționale care aveau baza sau activau în țările Europei Estice și nu numai, făcându-se referire și la România.

Tonul articolelor a fost preponderent neutru, imparțial, chiar în cazul articolelor care prezentau aspecte negative (nepregătirea pentru aderarea la Uniunea Europeană, infracționalitate, munca la negru a românilor în Spania etc.) legate de țara noastră.

În alte articole se folosește un ton pozitiv chiar în legătură cu aspecte prezentate, în general, ca negative. Spre exemplu, articolul „Teama de avalanșa dinspre Est”, care se referă la invazia masivă de oameni preconizată după momentul aderării României la Uniunea Europeană, folosește următoarele cuvinte- cheie referitoare la români și România: „nivel educativ înalt”, „limbă apropiată de cea a lui Cervantes”, „strămoșii lui Traian”, „afecțiune istorică pentru Spania”.

Majoritatea articolelor din El Pais doar fac referire la România, într-o enumerare. Singurele articole cu referire integrală sunt cele legate de aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană.

Concluzii

Așa cum am văzut, imaginea unei țări poate influența într-o mare măsură destinul economic, politic și cultural al ei. O modalitate de a privi imaginea unei țări (în cazul nostru România) este prin ceea ce este reflectat în media, unul dintre cele mai importante instrumente de creare a imaginii unei țări, ținând cont că un număr ridicat de oameni nu vizitează multe țări și media rămâne principalul mijloc pentru crearea imaginii de țară.

În perioada preaderării, imaginea României în presa europeană a cuprins aspecte pozitive, neutre și negative, dar, pe total, aspectele negative relatate în presa europeană despre România le-au depășit pe cele pozitive și neutre. Au existat diferențe și între țări, Spania și Franța fiind mai pozitive, Germania neutră și Marea Britanie fiind mai degrabă negativă.

Un număr de concluzii se pot desprinde din cercetarea prezentă:

  1. Media joacă un rol important în crearea imaginii de țară atât în interior, cât și în exterior, dar rolul ei e mai pregnant în afara țării. Chiar dacă relatările din media nu corespund realității, ele influențează imaginea țării respective în ochii potențialilor investitori, turiști, consumatori și a publicului general. Este acceptat pe scară largă că media are o mare putere, cât și libertate să interpreteze faptele și să creeze propriile ei realități (Boorstin, 1992; Freire, 2005) și, în consecință, media reprezintă o primă sursă de informații care propagă realități Se consideră că în prezent există o mare cerere de evenimente fabricate și acest lucru este posibil datorită dezvoltării tehnologiei de mass-media (Freire, 2005). De aceea, de foarte multe ori, imaginile țărilor se bazează pe stereotipuri care sunt create și susținute de media (Gertner and Kotler, 2004). Este și cazul României, a cărei imagine în străinătate este formată într-o mare măsură de media și de subiectele pe care media alege să le prezinte despre noi. Situații similare au mai fost identificate și de alții (Anholt, 2006a) în cazul altor țări, ale căror imagini au rămas în urma realității în schimbare, fiind bazate pe zvonuri și confuzie.
  2. România a avut în ultimii 18 ani o imagine mai degrabă instabilă la nivel european și internațional, pendulând de la imagini pozitive, la cele neutre și la cele negative, așa cum au fost ele prezentate de media. S-au întâlnit discrepanțe între diferitele țări europene, unele văzând România cu ochi mai buni decât alții și viceversa. O astfel de inconsistență poate fi privită atât ca un punct slab (prin lipsa unei imagini puternice a României în străinătate), dar și ca un punct forte (deoarece nu există o imagine a României în străinătate, se poate construi una de la zero). Se apreciază că schimbarea unei imagini naționale bine stabilite de multă vreme este mai dificil decât să se înceapă de la zero (Quelch and Jocz, 2005).
  3. O primă etapă în orice proces de creare a unei imagini de țară este de a măsura gradul de cunoaștere și de a înțelege percepții, inclusiv prin analiza diferențelor existente între percepție și realitate (Quelch and Jocz, 2005). Acest lucru înseamnă că trebuie analizată imaginea existentă pentru a decide cum și de ce trebuie schimbată această imagine. Pentru România este necesară o monitorizare continuă a imaginii de țară atât din interior, cât și din exterior.
  4. Este foarte important pentru o țară să „facă tot ce este posibil pentru a se asigura că reputația țării este echilibrată și că este o reflectare a valorilor, competențelor și ofertelor sale reale și nu o imagine învechită bazată pe clișee formate cu mult timp în urmă sau presupuneri bazate pe ignoranță” (Anholt, 2005, p. 119). Aceasta este o sarcină dificilă pentru România, deoarece există tendința presei europene de a lega aspecte negative de România, acordând mai puțină atenție celor pozitive. Acest lucru este întâlnit la nivel internațional, când țări care au branduri de țară neperformante sunt tratate cu cinism de media internațională, în timp ce țările cu reputații pozitive obțin respect și un grad mai mare de interes din partea mediei internaționale (Anholt, 2006a).

În orice caz, media joacă un rol în crearea imaginii unei țări, iar acest rol va crește în viitor datorită dezvoltării mediei internaționale, a mediei digitale și transmisiilor prin satelit (Dinnie, 2004; Anholt, 2005), iar țările vor trebuie să găsească soluții pentru a interacționa cu media.

Bibliografie

Anholt, S. (2005), „Some important distinctions in place branding”, Place Branding, vol. 1, no.2., pp. 116-121

Anholt, S, (2006a), „Is place branding a capitalist tool?” Place Branding, vol. 2, no.1, pp.1-4

Anholt, S. (2006b), „Why brand? Some practical considerations for nation branding”, Place Branding, vol. 2, no.2, pp. 97-107

Boorstin, D. (1992), The image: A Guide to Pseudo-events in America, First Vintage Books, New York

Bryant, Jennings și Zilmann, Dolf (eds.) (1994), Media Effects Advances in Theory and Research, Lawrence Erlbaum Associates, Hillsdale

Dinnie, K. (2004), „Place Branding: Overview of an emerging literature”, Place Branding, vol. 1. no.1, pp. 106-110

Freire, J. (2005), „Geo-branding, are we talking nonsense? A theoretical reflection on brands applied to places”, Place Branding, vol. 1, no. 4, pp. 347-362

Gertner, D. and Kotler, P. (2004), „How can a place correct a negative image”, Place Branding, vol. 1, no.1, pp. 50-57

Lippmann, W. (1991), Public Opinion, Transaction Publishers, New Brunswick

McCombs, M. și Shaw, D. (1972), „The Agenda-Setting Function of Mass Media”, in The Public Opinion Quarterly, vol. 36, no. 2., pp. 176-187

Quelch, J. and Jocz, K. (2005), „Positioning the nation-state”, Place Branding, vol. 1, no.3, pp. 229-237

 

[I] www.cadranpolitic.ro

Loading...