Economie

România a fost o destinație căutată de turiștii externi și a avut un turism intern dezvoltat care s-a derulat pe baza unui cadru legal încă din perioada interbelică. În prima jumătate a anilor '60, țara noastră a cunoscut o dezvoltare semnificativă a capacităților de cazare turistică, în special în zona litoralului Mării Negre. La începutul anilor '70, România era deja cunoscută pe piața principalelor țări europene generatoare de turiști, în special în Germania, Marea Britanie, Țările Scandinave, Franța, Italia, Austria, Belgia ș.a.

Începând cu anii '80, România a cunoscut un declin puternic al sosirilor de turiști străini, tendință care s-a menținut, sub forma atenuată, și în anii '90. Cauza principală o constituie lipsa de fonduri pentru investiții destinate dezvoltării, modernizării și reabilitării infrastructurilor specifice ca urmare a procesului lent și complicat al privatizării, aplicării unei fiscalități neadecvate, inexistenței unor facilități în domeniul creditelor bancare.

În prezent, sectorul turistic românesc se caracterizează, la nivel global, prin următorii indicatori^[1] :

• 7,7 milioane vizitatori străini (în 2007);
• 7 milioane plecări ale turiștilor români;
• peste 1 miliard USD încasări din turismul internațional;
• 2,13 % contribuție la PIB, după metodologia Institutului Național de Statistică (la nivelul anului 2005, iar conform datelor furnizate de WTTC - World Trade and Tourism Council - contribuția turismului în PIB este de 4,7%).
• 105 mii locuri de muncă oferite de sectorul turistic;
• 1,2 % din totalul locurilor de muncă;
• investițiile din ramura „Hoteluri și restaurante”, în totalul investițiilor din economie, au crescut de la 0,59% în 1990 la 1,35% în 2003, cu niveluri maximale atinse în anii 1992 - 1,52%, 1995 - 1,68% și 1999 - 1,41%.

Principalele componente ale ofertei turistice a României pot fi sintetizate astfel:

1. potențialul turistic natural de mare complexitate și valoare turistică, recunoscut pe plan mondial:

• • potențialul turistic montan cu mare diversitate peisagistică, complexitate de resurse turistice (peisagistice, domeniu schiabil, balneare, culturale etc.) și mari posibilități de valorificare în turism (se pot promova 14 forme de turism și module de agrement). Se impun ariile montane Bucegi-Postăvarul, Piatra Mare, Parâng, Cindrelul, Șureanu, Retezat-Țarcu-Muntele Mic, Semenic-Aninei, Bihor-Vlădeasa- Muntele Mare, Rodna etc., stațiunile și complexele turistice care oferă mari posibilități de valorificare pentru sporturi de iarnă, drumeție montană, speoturism și alpinism, vânătoare și pescuit sportiv, cură balneară, turism cultural, religios, ecoturism etc.;
• potențialul balneoturistic renumit pe piața internațională prin factorii naturali de cură, ca ape minerale, nămoluri și gaze terapeutice, bioclimat de salină, bioclimat aeroionizat, fitoterapie etc., valorificat, parțial, prin stațiunile balneoclimatice naționale (circa 24) și cele regionale și locale, dar și prin localități balneare neatestate (36). La aceste elemente favorizante se adaugă și profesionalismul cadrelor medicale, precum și suita de medicamente și tratamente originale balneologiei românești;
• litoralul Mării Negre cu renumitele stațiuni ce dispun de un potențial turistic variat ca: apele minerale de la Mangalia, Venus, Neptun, Eforie; nămolul sapropelic de la Techirghiol și de turbă de la Mangalia; apa clorosodică a lacului Techirghiol; bioclimatul marin și alte obiective turistice cultural-istorice și naturale, disipate pe circa 70 km între Capul Midia și Vama Veche;
• potențialul turistic al Deltei Dunării prin valențele ecologice, peisagistice, faunistice (ornitologică și piscicolă), croaziere și expediții într-un peisaj inedit, culturale (tradițiile culturale și economice ale comunităților locale rusești, ucrainene, românești) etc.;
• potențialul turistic al fluviului Dunărea și aria limitrofă cu zonele de atracție predilecte pentru turism: Defileul Dunării și Porțile de Fier, bălțile Dunării etc.;
• potențialul faunistic și floristic al țării, bogat în specii de interes științific și vânătoresc (pescuit), și ecosisteme unicate în Europa;
• zonele protejate (13 Parcuri Naționale, 13 parcuri naturale și trei Rezervații ale Biosferei), ca destinații turistice reprezentative pentru geofondul internațional și activitățile de odihnă, recreere și educațional - științifice;
• potențial speologic (peste 10.000 peșteri) și de alpinism și escaladă, precum și pentru sporturi extreme pe care le oferă, cu precădere, aria montană;
• clima României favorabilă practicării turismului în tot cursul anului prin regimul termic confortant, stratul de zăpadă care, prin grosime medie și durată, permite dezvoltarea sporturilor de iarnă, valoarea terapeutică a bioclimatului (aeroionizare negativă, bioclimat tonic - stimulent montan, relativ de dealuri, excesiv - excitant de câmpie și litoral etc.);

1. patrimoniul cultural-istoric, de mare reprezentativitate pentru țara noastră, dată fiind istoria multimilenară a poporului român, caracterizat prin:

• existența a peste 680 de valori de patrimoniu cultural de interes național, între care 197 de biserici și ansambluri mănăstirești, 36 de monumente și ansambluri de arhitectură, 11 castele, conace și palate, 70 de ansambluri arhitecturale urbane (clădiri civile), 20 de centre istorice și situri arheologice etc. O importantă parte dintre monumentele istorice și de artă sunt valori ale Patrimoniului Cultural Universal UNESCO (biserici fortificate, biserici cu fresce exterioare, cetățile dacice, cetatea Sighișoara etc.);
• tezaurul etnografic și folcloric românesc de o mare originalitate, reprezentat prin arhitectura populară specifică satelor maramureșene, bucovinene, oltenești, dobrogene, transilvănene etc. și bisericile din lemn din Maramureș și Sălaj; artizanat, prelucrarea lemnului, arta decorării, manifestări cultural-religioase tradiționale, târgurile și expozițiile muzeale etnografice în aer liber sau pavilioane etc.;

1. potențialul tehnico-economic prin lucrări de artă inginerească, poduri, baraje, furnale vechi, saline și mine, vechi uzine și clădiri de gări feroviare, podgorii, herghelii etc.;
2. poziția geoturistică îi conferă României câteva avantaje prin:

• prezența a trei componente naturale definitorii în structura peisagistică și economico-socială a țării, de valoare și integrare europeană: Munții Carpați, fluviul Dunărea și Marea Neagră;
• funcția de tranzit turistic, România asigurând legătura între țările Europei Centrale, Nordice și Estice cu cele din sudul continentului și din Orientul Apropiat și Mijlociu;
• rețeaua de drumuri europene cu cele șapte artere rutiere și coridoarele europene nord-sud (IX) și est-vest (IV), magistralele feroviare și fluviul Dunărea (coridorul VII), care stabilesc legăturile între țările continentului și bazinul Mării Negre.

1. infrastructura generală cu o rețea de căi de comunicație bine dezvoltată și în curs de modernizare (căi de rulare și mijloace de transport), care permite accesul în toate zonele turistice importante ale țării;
2. industria turistică bine dezvoltată (peste 280.000 locuri de cazare, din care însă 64% la categoriile de confort de 2 și 1 stea), structuri de alimentație publică, de tratament și agrement, dar care necesită un proces de modernizare și adaptare pentru a ajunge la standardele internaționale;
3. industria călătoriilor destul de extinsă, cu touroperatori cu un profesionalism în ascensiune (cca. 500 de agenții de turism și filiale);
4. existența unei forțe de muncă bine calificate în marea majoritate a agenților economici prestatori de servicii sau touroperatori;
5. cadrul legislativ corespunzător, aflat în permanentă perfecționare pentru:

• protejarea mediului înconjurător și a patrimoniului turistic;
• asigurarea protecției și securității turiștilor;
• armonizarea legislației și a sistemului informațional în domeniul turistic cu cerințele sistemului comunitar.

În raport cu potențialul existent în țara noastră și comparativ cu celelalte țări central și est-europene, România se prezintă modest în ceea ce privește performanțele economice ale industriei turismului.

Această evoluție a sosirilor de turiști străini, dublată de o creștere mai accentuată a plecărilor turiștilor români în străinătate, a determinat un volum relativ modest al încasărilor din turism și pentru o perioadă semnificativă un sold negativ (tabelul 9.1) al balanței de plăți turistice.

Balanța de plăți a turismului

Tabelul 1

Sursa: www.bnr.ro

Studiile elaborate în cadrul Organizației Mondiale a Turismului, bazate pe informațiile și analizele de piață realizate în țările mari generatoare de fluxuri turistice din Europa, precum și anchetele întreprinse în rândul turiștilor străini care vizitează România, caracterizează oferta turistică românească printr-o serie de aspecte precum:

• toate tipurile de programe oferite de România întâmpină o concurență acerbă pe piețele vest-europene;
• destinațiile concurente oferă o gamă variată de facilități pentru toate categoriile de turiști;
• oferta românească este relativ limitată, restrânsă la câteva stațiuni, iar în cadrul acestora, doar la câteva hoteluri;
• serviciile sunt inferioare celor de pe destinații concurente precum Bulgaria, Turcia, Grecia sau Cipru;
• agrementul nu se ridică la nivelul ofertei din alte destinații;
• infrastructura tehnico-rutieră este necorespunzătoare;
• lipsa unor hoteluri de confort superior în marile orașe și în stațiunile turistice de interes internațional este puternic resimțită;
• din punct de vedere al raportului calitate-preț, România a încetat să mai fie o piață turistică atractivă.

Previziunile WTTC pentru sectorul Turism și Călătorii din România sunt însă în general pozitive. Conform acestor date, România se clasează pe locul patru din 174 de țări în ceea ce privește ratele de creștere a cererii pe termen lung. Devenind membră a NATO din 2002 și aderând la Uniunea Europeană din 2007, țara noastră a crescut ca vizibilitate la nivel mondial. Modernizarea, investițiile și promovarea sunt vitale pentru ca România să devină o destinație turistică internațională de succes.

Studiile de opinie, realizate de Autoritatea Națională pentru Turism din România în perioada 2003-2005, în colaborare cu instituții de cercetare specializate din străinătate, în rândul vizitatorilor potențiali și efectivi din 12 piețe turistice internaționale, au indicat următoarele probleme: persistă unele probleme de imagine a României ca destinație turistică, infrastructura pentru turism din multe zone ale țării necesită ample lucrări de dezvoltare și de modernizare, produsele turistice și aranjamentele de călătorie oferite de operatorii de tururi din România nu sunt atractive sau nu sunt competitive ca preț și/sau structură cu produse similare oferite de alte destinații turistice din lume, calitatea serviciilor din majoritatea facilităților de cazare, restaurantele și alte facilități pentru turiști nu se ridică la nivelul celor oferite de destinații turistice din Europa Centrală, eforturile de marketing ale României, pe piețele turistice internaționale au fost inconsecvente și/ sau insuficiente.

Analizând opiniile unora dintre aceste segmente de turiști străini, privind experiențele lor turistice în România și satisfacția în urma consumului turistic, așa cum reies din studiile mai sus amintite, se pot sintetiza următoarele idei:

• Turiștii germani preferă ca destinații: Transilvania și Bucovina; circuite (Transilvania, Bucovina, Delta Dunării / Litoral, București) organizate sau individuale cu rulota / caravana; litoral; Delta Dunării; croaziere pe Dunăre, vacanțe active în Munții Carpați. Principalele aspecte negative remarcate sunt legate de problema infrastructurii și a lipsei de profesionalism a personalului (de la Poliția de Frontieră, până la prestatorii de servicii turistice), lipsa prestatorilor de servicii vorbitori de limba germană, prețurile nejustificat de mari raportate la destinațiile vecine (Bulgaria, Turcia, Grecia).
• Turiștii olandezi. În cadrul unei cercetări de piață efectuate de „Hanze Hogeschool” din Groningen cu privire la imaginea actuală a destinațiilor de vacanță din estul Europei pe piața turistică olandeză, a rezultat faptul că acestea se confrunta încă cu o problemă de imagine. Deși în ultimii ani a crescut remarcabil cererea consumatorului olandez de produs turistic pentru destinații din estul Europei, aceasta zonă nu dispune încă de o imagine care să o plaseze la nivelul altor destinații turistice europene. Cercetarea de piață a fost efectuată pentru cinci țări și anume: Polonia, Cehia, Ungaria, Bulgaria și România. Totuși, toate aceste destinații se bucură de popularitate datorită a trei elemente, și anume: costuri de petrecere a vacanțelor mult mai scăzute decât ale altor destinații europene, cultura specifică și folclorul caracteristic. De asemenea, în cadrul cercetării a rezultat faptul că Europa de Est se remarcă pozitiv prin atracțiile naturale și culturale, precum și prin ospitalitate. Trei sferturi din cei intervievați au opinat faptul că integrarea acestor țări în UE va avea efecte pozitive și asupra imaginii acestora ca destinații de petrecere a vacanței. Turiștii olandezi care călătoresc în România sunt în general mulțumiți de vacanțele lor în țara noastră. Totuși se înregistrează încă reclamații cu privire la fenomene de corupție, lipsa de profesionalism și serviabilitate a personalului, lipsa de igienă în unele unități de cazare.
• Turiștii din Marea Britanie au preferat ca destinații în România: Transilvania /orașe medievale (cel mai solicitat produs), mănăstirile din Bucovina, tururile culturale; vacanțe combinate București / munte vara; turism rural și sate tradiționale - Maramureș și satele saxone; croaziere pe Dunăre și Delta Dunării; schi, cu reînceperea zborurilor charter după o întrerupere de șapte-opt ani; călătorii de interes special: bird watching, proiectul “Animale carnivore mari”, drumeții în munți, degustări de vinuri, Dracula, arhitectura etc.; evenimente culturale și de afaceri.
• Turiștii din Țările Scandinave. Numărul lor a crescut din anul 2005, ca urmare a eforturilor de promovare și organizare a programelor turistice în România; destinațiile preferate au fost litoralul, stațiunile balneare și circuitele culturale în Transilvania, Bucovina, București și Delta Dunării. Turiștii din aceste țări au fost în general mulțumiți de experiența lor în România, au apreciat ospitalitatea și deschiderea populației locale pentru turism, dar au avut critici cu privire la infrastructura și calitatea serviciilor.
• Turiștii din SUA. Printre particularitățile turistului american, se numără: securitatea personală este unul dintre cele mai importante aspecte legate de vizitarea unei destinații puțin cunoscute; relatările prietenilor cu privire la experiențe de călătorie în străinătate sunt luate în considerare cu toată seriozitatea; americanii doresc să poată să comunice direct și eficient, atât în perioada de pregătire a călătoriei, cât și în timpul desfășurării acesteia. În România, preferințele lor s-au îndreptat către Transilvania, București, circuite și sejururi în mediul rural, în Delta Dunării, circuitul Dracula și alte produse culturale, fiind foarte atrași de arta est-europeană, tradiții, meșteșuguri, arhitectură. Pentru ei, comunicarea cu populația locală este esențială într-o călătorie turistică și ospitalitatea poporului român îi impresionează. Ei călătoresc în special în grupuri mici sau individual, tocmai pentru a putea avea un contact direct cu localnicii.

În toate aceste cazuri, ca și pe alte piețe efective sau potențiale pentru turismul internațional al României, ne confruntăm cu probleme de imagine/ percepție în rândul vizitatorilor potențiali, cum ar fi:

• România este încă o destinație nesigură, cu probleme economice și de infrastructură;
• unii dintre funcționarii care intră în contact cu vizitatori străini au atitudine neprofesionistă, chiar nepoliticoasă (exemple: Poliția de Frontieră, Vamă, personalul din hoteluri și restaurante, agenții de turism, conducători auto);
• sistemul de asistență medicală se află mult sub standardele occidentale
• tarifele și prețurile sunt nejustificat de mari raportate la calitate pentru unele servicii și facilități oferite vizitatorilor;
• principalele prejudecăți despre România sunt: corupția, copiii străzii, câinii vagabonzi, criminalitatea crescută.

^[1] *** WTTC (2006), România. Impactul turismului și călătoriilor asupra locurilor de muncă și economiei, Raport de țară, pp.26-28