1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Unul dintre domeniile importante ale activității operative din cadrul firmelor de turisme este reprezentat de activitatea de transport. În turism această activitate este reprezentată de două componente bine definite:

  1. transportul tehnologic al materiilor prime și materialelor necesare - realizării activității de producție culinară, prestațiilor de cazare și agrement, al mașinilor și utilajelor, precum și al unor componente ale echipamentului turistic;
  2. transportul turistic al persoanelor care participă la consumul produselor turistice, deplasându-se în spațiu în vederea satisfacerii necesităților materiale și spirituale.

Particularizând la domeniu turistic trebuie să specificăm că:

  • transporturile tehnologice prezintă o importanță deosebită pentru concretizarea produselor și prestațiilor turistice ce se realizează și se consumă la sediul firmelor prestatoare de servicii turistice - restaurante, hoteluri, cabane, moteluri, pensiuni, agenții de turism, puncte de informare, parcuri tematice sau de distracție etc.;
  • transporturile turistice de persoane includ serviciile de transport ale turiștilor (în special clienții agențiilor touroperatoare, dar nu numai) către locurile în care urmează să consume produsul turistic achiziționat. În cazul produselor turistice de tip itinerant sau de raliuri, transportul turistic este o componentă a produsului turistic însăși.

Concretizând particularitățile generale ale transporturilor la activitatea de transporturi turistice trebuie să reținem următoarele aspecte:

  • mijloacele de transport utilizate sunt fie proprietatea firmei turistice care organizează prestația (sau realizează montajul mai multor prestații în cadrul unui pachet de servicii), fie proprietatea unei firme specializate în transport turistic (automobile, autocare, avioane, vase de croazieră, ambarcațiuni și pontoane plutitoare, etc.) sau pur și simplu în transportul de persoane (avioane, autovehicule de diverse capacități, dotări ale căii ferate, nave etc.

- ce realizează curse regulate de persoane);

  • forța de muncă (personalul de bord, angajații din terminale, cei de la birourile de informații, etc.) - fie că este sau nu dedicată special prestațiilor cu caracter turistic, trebuie să fie bine pregătită din punct de vedere profesional și să manifeste interes față de solicitările turiștilor;
  • transporturile interioare prezintă doar interes operativ și numai pentru personalul implicat în realizarea prestațiilor, în nici un caz pentru turistul aflat în vacanță. Tocmai de aceea este bine ca aceste fluxuri să nu se intersecteze cu cele ale beneficiarilor serviciilor turistice;
  • transporturile comerciale trebuiesc să fie asigurate cu mijloace de transport adecvate: transporturilor tehnologice (mai ales legat de transportul produselor perisabile, a celor fragile sau a celor cu ridicat grad de tehnicitate) și mai ales transporturilor de persoane (sisteme de siguranță, curățenie, rapiditate, instalații de climă, grupuri sanitare etc.);
  • efecte utile realizate în cadrul activităților de transport din sectorul turistic sunt pe de o parte asigurarea cu cele necesare bunei desfășurări a activităților de prestații turistice, iar pe de altă parte consumarea călătoriei ca și componentă a produsului turistic (în special în cadrul produselor turistice de tip itinerant, raliuri, croaziere etc.) de către turistul dornic de admirarea și prelevarea (foto sau video) a peisajului sau atmosferei;
  • valoarea de schimb a călătoriei este reprezentată în unele cazuri de prețul călătoriei, iar în alte cazuri este inclusă în prețul forfetar (global) al pachetului de servicii turistice achiziționat de către turist.

Constatăm că trăsăturile generale ale activităților de transport se mențin dar ele îmbracă forme de manifestare specifice unui contact direct și nemijlocit cu clientul. Datorită cerințelor organizării unei vacanțe de succes, activitatea de transport a firmelor de turism este chemată să realizeze aceste prestații în codiții speciale care să pună accent pe: rapiditate, ritmicitate, capacitatea de transport, eficiență, calitate și silențiozitate (atât pentru transporturile tehnologice cât și pentru cele de persoane). În plus starea lor tehnică trebuie să fie bună, iar o serie de activități privind exploatarea sau întreținerea care pot conduce la acțiuni poluante trebuiesc monitorizate și ținute strict sub control.

  • Transporturile tehnologice

Transporturile tehnologice pentru activitățile turistice sunt efectuate cu mijloace de transport uzuale, dar și cu mijloace speciale sau cu dotări corespunzătoare (frigorifice sau cu instalații de climă, palete și containere, auto trenuri etc.); ele utilizează sisteme de transport consacrate (rutier, feroviar, naval, aerian sau special) ce răspund într-un mod sau altul acestor cerințe, funcție de particularitățile tehnico-economice ale fiecăruia în parte.

  • Optimizarea activităților de transport tehnologic

În vederea optimizării activității din acest sector, alegerea mijlocului/ mijloacelor de transport reprezintă o problemă importantă a managerilor firmelor de turism sau persoanei cu responsabilități privind activitatea de transport.

Pentru o alegere corespunzătoare trebuiesc avute în vedere o serie de criterii cum ar fi:

proprietățile fizico-chimice ale produselor de transportat;

cantitatea transportată;

ritmul de solicitare al produselor și viteza de livrare;

distanța și ruta de transport;

J factorii economici de eficiență cu acțiune directă și indirectă.

Factorii economici de eficiență cu acțiune directă sunt: costul transportului, al manipulării, precum și al altor operațiuni auxiliare legate de expedierea produselor; iar cei cu acțiune indirectă sunt în mod special legați de calitatea transportului: durata, condițiile de conservare, pierderile în timpul transportului etc.

Trebuie precizat că numărul mare de operatori de pe piața transportatorilor - pe de o parte, cât și diversitatea mijloacelor de transport - pe de altă parte, fac dificilă (dar nu de nerezolvat) alegerea mijlocului de transport considerat pentru momentul dat drept ideal. Oricare ar fi situația - de criză sau nu - ce trebuie soluționată, legat de alegerea mijlocului de transport, în compararea costurilor presupuse de transportul cu mijloace diferite, este absolut necesar ca:

X datele să se refere la aceeași perioadă de timp;

algoritmii utilizați să fie aceeași;

cheltuielile de manipulare și cele suplimentare să fie calculate pentru întreg parcursul;

rutele de transport să fie, în măsura posibilităților, paralele sau aproximativ egale.

Din multitudinea de decizii pe care managerul, sau coordonatorul activității de transport, trebuie să le ia câteva sunt de importanță majoră:

  • eficientizarea activității de transporturi (un rol important într-o serie de astfel de probleme îl joacă determinarea distanței critice);
  • transportarea cu mare viteză (determinarea sporului de rapiditate este de mare folos);
  • stabilirea necesarului de mijloace de transport;
  • alegerea furnizorilor;
  • introducerea tehnologiilor moderne de transport;
  • organizarea circuitelor pentru un parc de autovehicule;
  • stabilirea turneului pentru un autovehicul.

În majoritatea cazurilor managerii implicați în conducerea activităților de transporturi au în vedere executarea unor astfel de transferuri de materii prime, materiale, utilaje și mărfuri - dintr-un loc în altul (de obicei de la furnizor la beneficiar) - care să se realizeze în timp util și cu cele mai reduse costuri. Astfel transporturile pot să-și aducă aportul la crearea profitului prin satisfacerea trebuințelor de produse ale firmei și acolo unde acestea apar prin optimizarea într-o viziune globală a întregii activități.

  • Transportul multimodal de mărfuri

Ultimii ani au impus o nouă formă de transport, care provine din armonizarea proceselor de transport, este vorba de transportul multimodal al mărfurilor. Acestea folosesc mijloace de transport diferite, în condițiile simplificării operațiunilor de manipulare a mărfurilor la încărcare, descărcare și transbordare. Prin aceasta se urmărește reducerea generală a cheltuielilor și creșterea calității prestațiilor. Transportul multimodal[1] reprezintă o formă de deplasare în spațiu a mărfurilor, așezate în unități de manipulare detașabile de corpul mijlocului de transport, cu cel puțin două mijloace de transport. În această situație nu se mai face transbordarea propriu-zisă a mărfurilor ci transbordarea mecanizată a unității de manipulare. Unitatea de manipulare este formată din unitatea de încărcătură și din mijlocul de grupaj.

Apariția și dezvoltarea transporturilor combinate au avut la bază o serie de cauze dintre care enumerăm:

J cooperarea spontană a diferitelor mijloace de transport;

J factorii geografici;

J cooperarea feroviară-rutieră;

J servirea din “poartă în poartă”.

În general clasificarea transporturilor multimodale se poate face după:

  • numărul mijloacelor de transport utilizate (două sau trei);
  • gradul de specializare a mijloacelor de transport (combinate nespeci-alizate, simplu specializate, dublu specializate, triplu specializate).

 

Din rândul tehnologiilor de transport și manipulare, impuse mai ales de mecanizarea complexă a procesului de transport cele mai utilizate sunt: pachetizarea, paletizarea, containerizarea și transcontainerizarea.

  • Transporturile turistice de persoane

Acest tip de transport turistic de persoane este efectuat cu mijloace de transport consacrate de liniile de transport permanent (rutier, feroviar, naval, aerian, sau pe cablu) dar și cu mijloace speciale de transporturi turistice amenajate și destinate unei astfel de activități.

În majoritatea cazurilor liniile permanente sunt utilizate pentru turiștii individuali sau cei care călătoresc pe cont propriu. Pentru turismul organizat - practicat de touroperatori - mijloacele de transport (rutier, feroviar, naval, aerian sau pe cablu) au dotări corespunzătoare (instalații de sonorizare, scaune confortabile sau banchete rabatabile, cușete sau cabine speciale, aer condiționat, grupuri sanitare, cabine de duș sau băi etc.) practicării unui turism itinerant, sau unor voiaje, ce răspund într-un mod cât mai apropiat așteptărilor turiștilor.

Trebuie știut că în ponderea cheltuielilor necesare unei călătorii care include transport aerian, costurile acestuia dețin o proporție variabilă în costul total a touroperatorului. Astfel pentru distanțe scurte poate reprezenta până la 55 % din costul total, dar pentru distanțe lungi proporția poate fi mai mare. Odată ajunși la destinație turiștii independenți (individuali) folosesc taxiuri, mașini închiriate, linii aeriene, feroviare, fluviale sau maritime, ori rutiere; pe de ală parte și unii și ceilalți pot utiliza mijloace de transport locale ce se bazează pe autocare și autobuze drept mijloc de transport.11

Dintre multiplele modalități de clasificare a transporturilor turistice apreciem ca reprezentativă pe ce care ia în calcul maniera în care se realizează acestea. Potrivit acesteia există patru moduri principale de a călători:

  • șosea,
  • cale ferată,
  • apă,
  • aer.

Alegerea modului de transport de către turist este legată de scopul călătoriei. În general alegerea este afectată de:

  • distanță și disponibil,
  • statut și confort,
  • siguranță și utilitate,
  • prețul comparat pentru serviciile oferite,
  • poziția geografică și izolarea,
  • gama de servicii oferite la bord,
  • nivelul de competiție existent între serviciile similare.

În general putem identifica patru elemente primare în orice sistem de transport. Acestea sunt:

drumul/calea,

terminalul (locul de îmbarcare/sosire),

unitatea de transport,

puterea de acționare (cabalină, forța aburului, motorul cu ardere internă etc.).

Transportul modern de pasageri este o industrie complexă și competitivă, bazată pe diferențele dintre modurile și vehiculele de transport, dintre diversele țări și companii transportatoare. Evoluția acestui domeniu de activitate a avut în atenție comportamentul de consum al turiștilor ce iau în calcul următoarele variabile: siguranța, raportul preț / calitate, timpul / viteza, distanța, comoditatea, orarele, disponibilitatea, flexibilitate,calitatea serviciilor,confortul / luxul,stimulenți ai călătoriei,serviciile de la sol, facilități și locații terminale,statutulșiprestigiul,bucuria călătoriei.12

Transportul turistic este în majoritatea cazurilor realizat pentru deplasarea în spațiu a persoanelor în vederea satisfacerii necesităților materiale și spirituale, fiind de regulă o componentă - alături de cazare, hrană, tratament, agrement ș.a. - a produsului turistic. Importanța transportului turistic în cadrul mixului turistic este dată nu numai de asigurarea deplasării de acasă la locația sejurului și revenirea la reședința permanentă, ci în numeroase cazuri de prezența sa pe perioada vacanței. Tocmai pentru aceasta managementul activităților de transporturi de persoane în scopuri turistice este preocupat de asigurarea deplasării confortabile, sigure și rapide a turiștilor, indiferent de numărul și destinația acestora.

Mai ales în cazul transporturilor turistice componente a produselor de tip itinerant, dar nu numai, nu se poate pune problema optimizării traseelor de transport pentru că acestea trebuie să urmeze fie preferințele turiștilor, fie traseele permanente sau traseul stabilit funcție de obiectivele de atins. În astfel de situații se pot realiza optimizări prin determinarea judicioasă a necesarului de mijloace de transport, prin raționalizarea parcului, a orariilor sau a ordonării în buclă a punctelor de interes introduse în montajul turistic.

Activitatea de conducere a transporturilor turistice trebuie întotdeauna să țină seama în primul rând de preferințele turiștilor și abia apoi de reducerea costurilor - care s-ar putea reflecta negativ în calitatea produsului turistic - căci aceasta ar putea avea consecințe negative asupra imaginii produsului, firmei și nu în ultimul rând a însăși destinației.

 

[1]   Gheorghe I. - Managementul transporturilor, partea a Il-a: Organizarea transporturilor, Editura Eficient, București, 2001, pag. 297-302

Loading...