1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

La nivel global, grija față de mediul ambiant este în continuă creștere, atât la nivelul organismelor guvernamentale naționale, asociațiilor civice - neguver-namentale de protecție a mediului, în organismele internaționale, dar și în rândul operatorilor industriei turismului și călătoriilor.

Organismele internaționale guvernamentale ce acționează în sfera industriei turismului și a călătoriilor, cât și informațiile oferite de coloșii industriei ospitalității la nivel global (lanțuri hoteliere, lanțuri de restaurante, companii de evaluare de profil etc.) vin în întâmpinarea operatorilor industriei cu studii, analize, standarde de operare ecologică și de calitate, cât și cu recomandări care să ofere, în baza datelor și experiențelor culese la nivel global, regional sau național, soluții de operare “prietenoasă” a unităților hoteliere, restaurantelor și altor structuri de primire sau pregătire și servire a meselor, în context ecologic și profitabil.

Lanțurile hoteliere și de restaurante, deși au propriile politici de operare și de protecție a mediului ambiant, și în ciuda concurenței între ele din punct de vedere ecologic, toate își reunesc eforturile în ceea ce privește protecția mediului. În rândurile lor se află în derulare programe de protecție a mediului turistic-hotelier. Această stare de veghe din cadrul fiecărei unități turistice face parte din alertarea hotelierilor și restauratorilor față de cererea din ce în ce mai mare a consumatorilor de servicii turistice pentru oferte ecologice, “curate”. Mediul reprezintă în prezent, din ce în ce mai mult, o condiție a succesului în afaceri.

Politica de protecție a mediului în industria ospitalității

Fiecare unitate hotelieră trebuie să-și creeze propriile politici de protecție pro-activă a mediului ambiant, indiferent dacă face parte dintr-o companie puternică sau este o afacere de familie.

Politicile corporative respectiv cele ale lanțurilor hoteliere, naționale sau internaționale, nu pot să nu țină seama de zona de localizare a unității hoteliere, de climatul, condițiile specifice de operare, constrângerile legale din punct de vedere al politicilor de mediu din țara respectivă. Dacă aceste politici oficiale lipsesc, operatorii acestor corporații au datoria morală de a le introduce. Oricum, fiecare unitate hotelieră are identitatea ei, particularitățile ei și, de aceea, este necesar să se folosească creator și să se aplice concret informațiile despre mediul ambiant.

Experiențele pozitive de succes, trebuie să țină seama - în procesul aplicării lor în practica curentă - de legislația națională și de constrângerile la care sunt supuși în momentul dat, pentru a funcționa în parametri de performanță, păstrând nealterat mediul ambiant și calitatea serviciilor oferite.

Politica fiecărei unități trebuie să se bazeze și pe cererea reală a consumatorilor de servicii turistice, pe implicarea clienților în punerea în practică a acestor concepte - ca parte activă și conștientă - alături de personalul unității. Trebuie deci să se educe în permanență personalul și chiar clienții.

Politica de protecție a mediului urmată de un hotel trebuie urmărită în permanență alături de realizarea indicatorilor de încasări sau gradul de ocupare. Rezultatele se pot observa numai dacă se mențin standardele de operare, cu reducerea consumurilor nejustificate de: apă, energie sau combustibili; cu evacuarea resturilor menajere la canal. Rezultatele se mai pot observa și prin măsurare: raportarea consumurilor la alte perioade din trecut dar și la reacția clienților față de atitudinea “prietenoasă” cu mediul.

În cadrul politicii de protecție a mediului înconjurător este necesară realizarea unui plan de punere în practică. Astfel, prima fază este cea a evaluării în care se stabilește în ce stadiu se găsește unitatea și localitatea. În a doua fază, cea a provocării, este necesară atragerea tinerilor lucrători, a celor care au rolul de control din partea agenției de protecție a mediului, a autorității publice locale, anunțarea presei locale și chiar centrale, implicarea filialelor locale, a asociațiilor profesionale din branșă. Următoarea etapă, acțiunea, necesită un plan simplu, cu obiective clare, care trebuie făcut cunoscut întregului colectiv.

Factorul cheie este implicarea managerilor. Ei trebuie să croiască planul de abordare a acestor politici, pot preîntâmpina reclamațiile prin decizii manageriale corecte și la timp, cei care pot să închidă risipa de resurse.

Este necesară stabilirea responsabililor de acțiuni, implicarea departamentului tehnic în urmărirea consumurilor, metodelor și căilor de reducere fără afectarea proceselor tehnologice normale și calitatea serviciilor. Totodată trebuie alocați și cheltuiți bani pentru înlocuirea acelor utilaje care, pe lângă consumuri neeconomice, pot pune în pericol și viața clienților.

Ultima etapă este analiza rezultatelor obținute. Urmărirea rezultatelor trebuie făcută periodic. Sunt necesare corectare erorilor sau depășirilor de consum, premierea celor care sunt merituoși în punerea în practică a planului, lansarea planului pentru următoarea perioadă etc.

Politicile de protecție ecologică trebuie să aducă hotelierilor avantaje multiple; pe de o parte o creștere a volumului de afaceri, iar pe de altă parte reduceri însemnate în costurile de operare, adică un profit mai mare. Aceasta se traduce prin:

  1. un consum mai mic și, în consecință, costuri mai mici (multe măsuri de protecția mediului sunt menite să reducă consumul de energie, apă, materiale consumabile etc. servind, de asemenea, la reducerea costurilor de operare);
  2. loialitatea clienților și o mai bună imagine publică (oaspeții hotelului sunt din ce în ce mai interesați de protecția mediului înconjurător; dacă se poate dovedi preocuparea pentru protecția mediului cât ți pentru confortul lor, se câștigă respectul și loialitatea clienților; ei vor face publicitate hotelului);
  3. atragerea și păstrarea unui personal devotat (dacă personalul observă preocuparea pentru protecția mediului, va avea
    sentimentul că este angajat de o companie mai înțelegătoare; aceasta va duce la creșterea motivației, a loialității și eficienței personalului, ceea ce determină o fluctuație mai mică a personalului);
  4. avantaje pe termen lung (lucrându-se cu alți colegi din industrie și demonstrându-se o practică bună se va ajuta asigurarea protecției mediului înconjurător).

Realizările sunt obținute printr-o planificare riguroasă, cu obiective clare și o urmărire atentă a îndeplinirii acțiunilor, dar mai ales, datorită unei decizii de demarare a acțiunilor necesare protecției mediului.

Multe din rezultatele pozitive sunt obținute prin măsuri simple, fără a implica costuri deosebite. Altele sunt o combinație de măsuri simple și costuri relativ reduse, dar și măsuri de investiții - cu costuri relativ mari, însă rambursate înainte de termenul prevăzut prin economiile realizate prin:

  • consumuri reduse de energie, combustibili, apă și taxe de gospodărie comunală reduse (pentru deversări de efluenți/ape menajere tratate);
  • colectare deșeuri compactate și reduse ca volum, vânzarea deșeurilor reciclabile - hârtie, cartoane, sticle, doze de aluminiu, lemn de la europaleți și ambalaje etc.

Oricare din aceste demersuri sau combinații de măsuri simple cu investiții relativ costisitoare aduc beneficii companiilor sau unităților operative.

În toată lumea, hotelurile și restaurantele, indiferent de localizarea lor, gradul de confort sau specific, natura clienților etc. consumă cantități importante de resurse, pentru a satisface cererea consumatorilor și pentru a menține standardele de operare.

Resursele consumate în industria ospitalității sunt variate[3]:

  • materialele de construcții utilizate pentru realizarea acestor obiective - noi sau renovate;
  • resursele energetice (energie electrică primită prin rețeaua națională sau produsă pe loc, în zonele și localitățile izolate;

combustibilii fosili - de obicei gaz metan și combustibilii lichizi); resurse utilizate pentru încălzirea unităților, prepararea apei calde menajere, funcționarea            tuturor instalațiilor,

echipamentelor, iluminat, comunicații etc.;

  • apă: care poate fi potabilă sau nu;
  • echipamente și instalații înglobate în construcțiile propriu-zise, pentru a conferi destinația de furnizor de servicii: hoteliere, de alimentație, catering etc.;
  • materiale și dotări necesare operării curente: mobilier, lenjerie, veselă, tacâmuri, detergenți, materiale de curățenie, materiale publicitare etc.;
  • alimente, băuturi, ingrediente, produse semiconservate etc.

Cantitățile de resurse consumate depind de o serie de factori, între care amintim câțiva:

  • localizarea unității respective, oraș, stațiune turistică, de-a lungul unor căi de transport rutier, naval sau feroviar;
  • accesibilitatea la resurse (furnizarea de apă din apropiere sau prin aducțiuni lungi și costisitoare; rețea de transport energie sau energie electrică creată de generatoare cu combustibili lichizi sau gaz metan);
  • dotările tehnologice ale unității (echipamente cu consumuri reduse, reciclare apă pentru alte utilizări, stații de tratare a apei potabile, iluminat prin becuri și lămpi economicoase);
  • nivelul de “conștiință ecologică” al lucrătorilor respectivelor unități și programelor de economisire aplicate;
  • nivelul de prețuri sau tarife ale resurselor consumate, care pot, deseori, să inhibe consumul neeconomicos și să oblige la măsuri de economisire, fără a dăuna însă calității serviciilor.

Raporturile cu terții: furnizori ai industriei, constructori, proiectanți și arhitecți, firme de întreținere curentă etc. trebuie să fie orientate spre achiziții ecologice, nu numai din punct de vedere al industriei hoteliere, dar mai ales din punctul de vedere al clienților.

  • Planificarea și implementarea acțiunilor ecologice

În vederea asigurării existenței pe termen lung a industriei turistice și pentru dezvoltarea mediului înconjurător trebuie recunoscut rolul pe care fiecare companie îl joacă în protejarea mediului pentru generațiile viitoare.

Fiecare hotel trebuie să adere la charta “ecologică” a hotelurilor, angajându-se să întreprindă următoarele acțiuni:

Q să înfăptuiască practici de protejare a mediului pe toată durata sa de exploatare;

Q să respecte toată legislația privind protecția mediului;

Q să reducă la minimum utilizarea energiei, apei și materiilor prime;

Q să reducă la minimum deșeurile și să reducă, să refolosească și să recicleze resursele consumate de companie ori de câte ori este posibil;

Q să reducă poluarea la minimum și, acolo unde este posibil, să trateze apele menajere deversate;

Q să invite clienții, furnizorii și angrosiștii să participe la eforturile pentru protejarea mediului;

Q să se acționeze, în cazul în care se poate, împreună cu ceilalți din industria turistică, cu agențiile publice și comunitatea locală, pentru a atinge mai multe obiective privind protecția mediului;

Q să se asigure instruirea personalului precum și resursele necesare atingerii obiectivelor;

Q să-i informeze deschis pe cei interesați despre politica și practicile ecologice;

Q să monitorizeze și înregistreze impactul acțiunilor asupra mediului, în mod regulat și să compare performanța cu politica, obiectivele și țelurile.

În vederea planificării acțiunilor ecologice trebuie parcurse mai multe etape. Este necesară o pregătire pentru a arăta cum se poate începe un program fezabil de protecție a mediului înconjurător, identificându-se acele domenii în care sunt cele mai necesare și mai de folos măsuri. Pentru aceasta trebuie întocmite liste pentru verificarea ecologică a acțiunilor din

Managementul activităților de turism servicii și dezvoltarea durabilă departamentele cheie și trebuie prezentate idei pe care managerii și personalul să le poată folosi imediat.

Operarea ecologică trebuie introdusă printr-un program de îmbunătățire continuă a unității, se vor explica astfel măsurile ce trebuie luate pentru a introduce conceptul de management ecologic. Vor fi incluse secțiuni despre motivație, planificarea acțiunilor, îndeplinirea lor, analiza progresului înregistrat.

De aceea este necesar să se concentreze eforturile asupra unui număr de șase domenii majore ale protecției mediului înconjurător asupra cărora se poate acționa, și anume: energia, deșeurile solide, apa, ape menajere și emisii de gaze, angrosiști și furnizori, probleme ale companiei. Este necesară o analiză detaliată a acestor domenii, în funcție de prioritatea aleasă, pregătirea unui plan de acțiune precum și monitorizarea progresului înregistrat. În cazul necesității unor informații suplimentare sau asistență tehnică trebuie solicitate lămuriri sau ajutor suplimentar de la asociațiile existente.

Pregătirea acțiunilor ecologice ale unui hotel, presupun controlul ecologic care trebuie să ajute în luarea deciziilor în ceea ce privește măsurile cele mai importante de care ar beneficia unitatea. Trebuie realizată astfel o privire de ansamblu asupra problemelor de mediu ce afectează compania precum și asupra performanțelor de care ea dispune.

Toate hotelurile, oricât de mici, sunt o povară pentru mediul înconjurător. Dat fiind faptul că ele:

® consumă materii prime, apă, energie pentru a furniza servicii turiștilor;

® folosesc substanțe nocive (cum ar fi CFC-clorofluorcarbon - folosit pentru frigidere, sau înălbitori pe bază de clor);

® generează deșeuri și produc ape menajere și emisii de gaze care poluează;

® multe din produsele ce se cumpără au un impact asupra mediului, asociate cu modul lor de fabricație, utilizare și eliminarea lor.

Există multe măsuri pe care le pot lua hotelurile. Problema este să se știe de unde să se înceapă - cum se definesc cele mai potrivite domenii pentru acțiunile ce vor aduce foloase reale mediului și beneficii companiei.

Acestea variază de la un hotel la altul, din cauza diferențelor în caracteristicile operaționale și clientelă, în punctul de plecare (unele hoteluri au deja măsuri privind protecția), în legislația dintr-o țară sau alta, în prioritățile locale și regionale privind mediul înconjurător. (vezi anexe)

Lista acțiunilor practice ce trebuie luate este necesar să cuprindă aspectele utilizării apei, al achizițiilor, deșeurilor, calității aerului, poluării fonice, comunicării etc. Sunt prezentate în continuare cele șase domenii principale în care se poate acționa în privința protecției mediului înconjurător. Sunt discutate principalele probleme cu care se confruntă hotelurile și se dau îndrumări în legătură cu analizarea practicilor curente, pregătirea planului de acțiune, stabilirea obiectivelor și monitorizarea progresului.

  1. Energia

Hotelurile utilizează cantități foarte mari de energie sub forma căldurii și energiei electrice. Principalele utilizări ale energiei sunt:

  • încălzire, ventilație și condiționarea aerului;
  • spălătoria și curățătoria chimică;
  • iluminat;
  • dotării suplimentare cum ar fi piscine;
  • producția culinară și refrigerarea;
  • combustibili pentru vehicule.

Această energie vine în primul rând de la combustibili fosili (cărbune, gaze și petrol), fie prin ardere directă sau folosiți pentru a genera electricitatea, care este primită prin sistemul național. Arderea combustibilului fosil este principala cauză pentru încălzirea Pământului, ploile acide și alte probleme legate de poluarea aerului. Reducând utilizarea energiei, hotelul poate genera avantaje reale privind mediul înconjurător. Se pot, de asemenea, reduce substanțial costurile de exploatare curente.

Studiile au arătat că, majoritatea hotelurilor folosesc energia în mod ineficient și că ele pot obține economii reale prin practici de housekeeping mai economicoase de utilizare a energiei și prin investiții în măsuri eficiente de reducere a costurilor energetice.

  1. Deșeurile

Omenirea, datorită supradezvoltării (demografice, supraoferta societății de consum și lacunele educaționale etc.), este asaltată de deșeuri de tot felul: solide, lichide, gaze evacuate, dar și de deșeuri de tip “nou”, cele radioactive, rezultate din procesele nucleare civile și militare. Miliarde de tone de deșeuri de tot felul sunt generate anual, iar problema depozitării, deversării, evacuării sau punerii la “adăpost” pentru cele cu un coeficient mare de risc pentru populație și mediu este deja o problemă de supraviețuire.

Industria ospitalității generează cantități mari de deșeuri, atât prin utilizarea resurselor cât și prin cele rezultate din resturile aduse de clienți și personal și aruncate apoi la lada de gunoi a unităților.

Majoritatea deșeurilor generate sunt deșeuri solide, formate din deșeurile normale rezultate din operarea zilnică, deșeurile provenite din materiale de construcții utilizate pentru modernizări, reparații, zugrăveli- vopsitorii, din despachetările de produse utilizate în procesele tehnologice din bucătării, baruri, spălătorii, sectorul tehnic și de întreținere și din procesele zilnice de curățenie a spațiilor de producție, a celor comune și camerelor clienților, cât și din spațiile unde activează personalul.

Succesul reciclării deșeurilor care se pretează acestui proces depinde de felul cum sunt colectate aceste deșeuri de personalul de serviciu. Acesta însă trebuie instruit, urmărit și motivat.

Colectarea deșeurilor solide și sortarea lor din faza colectării ușurează munca celor care fac depozitarea deșeurilor, mai mult sau mai puțin nocive, mai mult sau mai puțin voluminoase dar mai costisitoare în colectarea lor.

Deși, din faza colectării se pot alege deșeurile reciclabile: cartoane, hârtie, sticle și geamuri sparte, lemn etc. acestea pot și trebuie să fie depozitate în containere speciale, pentru a fi livrate companiilor care colectează deșeuri.

Restul deșeurilor solide pot fi departajate în:

  • deșeuri organice, cele rezultate din procesele tehnologice din bucătării și laboratoare, carmangerii etc. și cele din oficiile bucătăriilor, cu resturi alimentare;
  • deșeuri nereciclabile, adică mai bine spus adevăratul gunoi.

Aceste deșeuri pot fi colectate și utilizate ca hrană pentru animalele din gospodăria anexă, vândute unor crescătorii de animale sau păsări sau, pur și simplu utilizate ca îngrășământ natural.

Gunoiul propriu-zis trebuie să fie colectat în pungi din plastic și aruncat în containere speciale, de preferat europubele din plastic dur dar necasant, cu rotile și cu capace care nu permit exalarea mirosurilor neplăcute.

Deșeurile constituie o problemă ecologică la nivel mondial. Impactul deșeurilor asupra mediului înconjurător este puternic, în primul rând pentru că necesită energie și materiale pentru a produce ceea ce vor deveni deșeuri și, în al doilea rând, pentru că creează probleme privind poluarea, atunci când sunt aruncate în gropile de gunoi, când sunt incinerate sau pur și simplu aruncate ilegal. Dacă de exemplu în localitate deșeurile ar fi aruncate (în mare), acest lucru dăunează imaginii zonei și face să se piardă clienți. În multe țări, producătorii de deșeuri au o îndatorire legală de a se asigura că deșeurile sunt depozitate în siguranță. Încălcarea acestei îndatoriri poate duce la amenzi și costuri de curățenie foarte mari.

De aceea hotelurile trebuie să reducă la minimum materialele folosite, să recicleze și să refolosească materialele uzate, acolo unde se poate și să depoziteze deșeurile reziduale în siguranță. Experiența arată că există întotdeauna posibilități de a îmbunătăți situația și că nu este greu să faci economii substanțiale cu ajutorul unor măsuri practice bune.

  1. Apa

Apa este una dintre resursele cele mai utilizate de industria ospitalității pentru: camerele clienților - spălat, grupuri sanitare, curățenie; în restaurante - gătit, spălat alimente, zarzavaturi, veselă etc.; agent circulant de răcire în instalațiile de condiționare a aerului; piscine; udat spații verzi și terenuri de sport etc.

Pentru a fi de calitate, apa captată din diversele surse trebuie testată, controlată și avizată pentru consum. Cu cât în amonte se află mai puțini utilizatori “neprietenoși” cu mediul - fabrici, combinate, aglomerări urbane, exploatări de cărbune etc. - ce deversează apele uzate în aceste surse de apă, cu atât mai mult apa trebuie să treacă prin diverse faze de tratare, cu costuri foarte mari.

La consumator - hoteluri și restaurante - este recomandat ca apa, indiferent din ce sursă provine, să fie tratată corespunzător pentru a se apropia de puritatea apei de izvor.

Consumurile de apă din hoteluri presupun utilizarea unor filtre precum și utilizarea unor detergenți biodegradabili folosiți în spălătoriile de veselă sau de lenjerie astfel încât să se mărească durata de viață a instalațiilor de circuit interior al apei, al echipamentelor și instalațiilor iar apele deversate ca efluenți vor fi mai curate și mai puțin nocive.

Devine astfel necesară punerea în practică a unor măsuri de reducere a costurilor de operare și de economisire a apei precum și implicarea personalului și solicitarea clienților de a fi parte activă în punerea în practică a măsurilor luate.

Apa este o resursă rară în multe părți ale globului, iar utilizările în sfera serviciilor legate de turism pot afecta dramatic furnizarea acestei către alte nevoi locale, cum ar fi agricultura. Economisirea și păstrarea calității apei proaspete sunt elemente foarte importante în aceste unități.

Hotelurile acordă deseori prea puțină atenție acestei probleme. Cu toate că apa costă destul, economisirea ei poate avea și rezultate financiare pozitive la fel ca și cele ecologice.

  1. Efluenți și emisii de gaze

Această secțiune se referă la degajarea (pe sol, în apă sau în aer) a lichidelor sau substanțelor gazoase care por afecta sănătatea oamenilor sau mediul în general.

Unitățile hoteliere elimină și cantități mari de deșeuri lichide, provenite din procesele tehnologice din spațiile de producție culinară, din grupurile sanitare comune și de la băile din camere, din spălătorii- curățătorii.

Principalele surse de astfel de emisii sunt:

  • eliminarea apelor uzate ne tratate, în surse de apă proaspătă sau în mare;
  • emisiile de gaze de la cazanele încălzite cu combustibili fosili;
  • eliminarea chimicalelor periculoase în sistemul de canalizare;
  • emisiile de gaze de la vehicule;
  • CFC de la instalațiile de refrigerare și condiționare a aerului;
  • scurgerile de combustibili sau chimicale periculoase pe pământ sau în apă;
  • mirosurile din bucătării sau spălătorii;
  • zgomotul nocturn din discoteci sau de la vehicule.

În multe părți ale globului, eliminarea substanțelor poluante este controlată strict de lege. Neîndeplinirea acestor norme poate conduce la amenzi sau chiar pierderea reputației. Chiar și când nu există forța legii, trebuie micșorate emisiile și eliminate sub control lichidele și gazele.

Deprecierea calității aerului este extrem de dăunătoare circulației turistice. Marile orașe sunt practic sufocate, prin emisiile nocive de substanțe reziduale în atmosferă, aerul este deseori irespirabil.

Pentru cei care conduc și prestează activități de clasă superioară există posibilitatea implementării unui set de concepte “curtoazia alegerii - acomodarea clienților fumători și nefumători în industria ospitalității”, concepte care oferă soluții complexe, atât pentru operarea “prietenoasă”, ecologică, cât și din punct de vedere al sistemelor de ventilație sau de condiționare a aerului.

Zgomotul este și el un factor de risc. Industria ospitalității nu este nici ea ferită de acest aspect al dezvoltării societății de consum, ba dimpotrivă, este și generatoare de surse de poluare fonică. Zgomotul este un risc nu numai pentru clienți dar și pentru lucrătorii din aceste unități.

  1. Angrosiștii și furnizorii

Achizițiile trebuie făcute după reguli foarte stricte, privite din mai multe unghiuri:

  • cel al impactului ecologic pentru clienții și lucrătorii unităților hoteliere;
  • cel al minimalizării deșeurilor;
  • cel al randamentului și raportului optim preț/calitate și “prietenos” cu mediul, atât în stadiul de utilizare cât și la aruncarea ca deșeuri a resturilor sau ambalajelor în care au fost livrate;
  • posibilitatea ca o mare parte din produsele achiziționate să poată fi reciclate după utilizarea primară sau utilizate de mai multe ori;
  • eficiența energetică;
  • consumuri reduse de detergenți, apă, energie etc.;
  • impactul ecologic pe care îl au anumite substanțe, detergenții care nu sunt biodegradabili față de apele în care sunt deversate emisiile reziduale nefiltrate și netratate.

Produsele pe care hotelul le achiziționează au un impact de mediu asociat producerii, distribuției, utilizării și aruncării. Același impact de mediu asociat îl au și activitățile desfășurate de angrosiștii cu care se lucrează. Sunt multe îmbunătățiri care pot fi aduse produselor și serviciilor, pentru a le face profitabile ca afacere și benefice pentru mediu.

O politică înțeleaptă de achiziții poate aduce performanță în protecția mediului fără a sacrifica alte criterii de performanță sau care să includă costuri suplimentare. Schimbarea stilului de achiziționare în unele segmente care sunt foarte vizibile de clienți (cosmetice și lenjerie) poate aduce și beneficii substanțiale.

  1. Probleme ale companiei/hotelului

Sunt necesare în orice companie măsuri de comunicare atât cu clienții cât și cu personalul unității. Pe de o parte, prin instruirea periodică și temeinică a personalului de servire, tehnic și a celui cu atribuții de control - coordonare, asupra sarcinilor de serviciu cu încărcătură ecologică și de cooperare cu ceilalți parteneri și cu clienții. Pe de altă parte, prin comunicarea către clienți a tuturor măsurilor cu impact de mediu care să-i facă să aprecieze eforturile și să devină parte activă în implementarea și derularea programelor ecologice promovate.

Inițiativele de îmbunătățire a mediului trebuie să aibă rezultate care să aducă și beneficii pe termen scurt și pe termen lung. Rezultatele pozitive pot apare ca fiind derivate din:

  • fidelitatea clienților și noi oportunități de afaceri,
  • continuarea relațiilor cu tour-operatorii,
  • reputația în cadrul comunității,
  • reținerea și motivarea personalului.

Analiza progresului înregistrat presupune o monitorizare periodică, atât de des cât permite subiectul monitorizării. Trebuie să fie îndeajuns de frecventă, pentru a permite să fie întreprinse acțiuni corective necesare, dacă există abateri majore de la performanțele propuse. Este necesară o verificare pentru a se asigura că planul făcut este viabil și și-a atins obiectivele.

Integrarea managementului ecologic

Integrarea eficace a managementului ecologic într-o companie/hotel presupune parcurgerea a patru etape cheie:

  1. Motivația - etapa în care se începe integrarea inițiativei în companie, numind un “susținător” care să o coordoneze și să comunice personalului obiectivele.
  2. Planificarea - în cadrul căreia se analizează domeniile prioritare, pentru identificarea măsurilor ce trebuie luate și se pregătește un plan de acțiune și un grafic de realizare a obiectivelor.
  3. Acțiunea propriu-zisă - în cadrul căreia se obține angajamentul

personalului față de planul de                    acțiune,     se stabilesc

responsabilitățile și se implementează planul.

  1. Analizarea progresului înregistrat - în cadrul căreia se analizează progresul înregistrat, în comparație cu obiectivele stabilite și se face o analiză anuală a progresului făcut, pentru a se evalua succesele și insuccesele și se stabilesc prioritățile pentru anul următor. (vezi figura ce urmează).

Motivația

De la început este nevoie de o persoană care să coordoneze și implementeze programul. Ea trebuie să aibă cunoștințe solide cu privire la operarea unui hotel, să se bucure de respectul personalului, să fie devotat proiectului și să se bucure de sprijinul managerilor. Această persoană va fi cea care asigură obținerea rezultatelor bune.

O condiție importantă o reprezintă motivarea personalului. Întotdeauna trebuie comunicate obiectivele, pentru a obține sprijinul și idei. Întotdeauna managerul trebuie să acționeze primul arătând personalului cum se iau măsuri ecologice. Aceasta va determina angajamentul lor față de inițiativă. Susținătorul va cere sprijin pentru culegerea de informații și de idei de la colegii care au răspunderi specifice unor posturi.

Participarea la acțiunile externe (inițiative locale și naționale, abonarea la reviste despre mediul înconjurător, participarea la evenimente) determină înțelegerea mult mai bună a problemelor precum și a modului în care ceilalți îl abordează. Aceasta conduce și la sporirea reputației în industrie.

Planificarea acțiunilor

Acest proces presupune parcurgerea a trei etape de bază:

  • Revizuirea domeniilor prioritare (O condiție necesară este presupusă de analiza acțiunilor prioritare pentru a evalua performanța curentă. Această evaluare este deosebit de importantă și va stabili etalonul față de care se va măsura progresul. Identificarea opțiunilor de îmbunătățire presupune identificarea a ceea ce s-a realizat deja, pentru a se face o idee unde anume trebuie aduse îmbunătățiri, fără a sacrifica alta criterii operaționale);
  • Pregătirea planului. Ea conține patru etape importante: luarea deciziei privind prima dintre măsurile ce trebuie luate; definirea etapelor implementării fiecărei măsuri; numirea responsabililor; stabilirea datei de realizare a obiectivelor. Planul de măsuri trebuie să stabilească prioritățile cu privire la măsurile ce trebuie să respecte legislația, practici manageriale bune, investiții care să devină profitabile în scurt timp, din punct de vedere operațional și ecologic. Elaborarea planului necesită testarea performanțelor și implicațiile costurilor.
  • Stabilirea obiectivelor. Scopul este de a crea etaloane clare față de care se va face raportarea.

Realizarea propriu-zisă. Îndeplinirea cu succes depinde de patru factori:

  • Pregătirea planurilor de acțiune personale. Atingerea acestui obiectiv este transpunerea planului general de acțiune în planuri pentru personal, detaliindu-se acțiunile generale și specifice așteptate de la ei;
  • Acordarea de sprijin. Atunci când hotelurile abordează pentru prima dată probleme de mediu se fac foarte multe erori. Trebuie acordat sprijin personalului în privința planurilor personale. Se pot organiza sesiuni de instruire la locul de muncă pentru personal, pe probleme privind energia și deșeurile sau furnizare de informații tehnice.
  • Publicarea rezultatelor. Trebuie monitorizate și afișate toate rezultatele. Se vor acorda recompense celor cu rezultate bune.
  • Managerul trebuie să acționeze primul. Pentru obținerea rezultatelor, personalului trebuie să i se reamintească permanent obiectivele stabilite. O bună practică ecologică trebuie să devină parte a culturii managementului și companiei, așa cum este grija pentru client.

Analiza progresului înregistrat

Această activitate implică un rol permanent din partea susținătorului, el presupunând două sarcini:

  • Monitorizarea progresului. Pentru a verifica dacă planul funcționează și își atinge obiectivele este nevoie de procedee de monitorizare bune. Ea trebuie făcută frecvent pentru a permite acțiuni corective.
  • Analiza anuală. Odată pe an trebuie analizat progresul înregistrat. Această analiză ia forma unui raport la care se atașează formularele pe baza obiectivelor stabilite și monitorizate. Această analiză o poate face susținătorul sau un consultant independent în cazul în care nu se dispune de resurse sau experiență. Analiza trebuie să cuprindă o reluare a verificării ecologice pentru a evalua ce progres s-a înregistrat și pentru a se stabili o nouă ordine de priorități; un rezumat al realizărilor față de obiectivele propuse; discuții cu personalul implicat, pentru a identifica dificultățile ce au apărut și realizările, cât și recomandările pentru viitor.

Această analiză este deosebit de importantă. Ea evidențiază sectoarele problemă și identifică cea mai potrivită abordare a managementului ecologic.

  • Importanța designului și localizării unităților hoteliere

Unitățile hoteliere și restaurantele sunt construite în diverse zone și amplasamente în centrul sau la periferia localităților turistice sau în orașe; pe trasee turistice; în stațiuni turistice sau pe malul apelor etc.

Aceste construcții sunt clădiri proiectate, realizate și finisate cu funcțiuni hoteliere bine definite pentru a fi încadrate ca atare, sau clădiri care au avut alte funcțiuni dar care, prin reabilitări și respectarea unor fluxuri indispensabile, pot fi încadrate ca hoteluri, restaurante etc. Pentru a funcționa corespunzător hotelurile și restaurantele au nevoie de amenajări specifice bazate pe standarde de construcție, dotare, echipare și operare, dar și de fluxuri separate pentru clienți și pentru personal, marfă, evacuare deșeuri menajere etc.

Având în vedere specificul fiecăruia, aceste unități au însă toate nevoie de apă, energie, cuplare la sisteme comunale de deversare efluenți sau direct în surse de apă, cât și de evacuarea periodică a deșeurilor solide și lichide, din care unele sunt periculoase pentru mediul ambiant și necesită condiții speciale de depozitare și evacuare.

Aceste unități elimină totodată și emisii poluante (gazele de la cazanele de preparare a apei calde necesară pentru clienți și procesele de producție; aerul viciat din încăperi, evacuat prin sisteme naturale de ventilație sau prin instalații complexe de condiționare a aerului), care pot avea un impact asupra mediului ambiant și profitabilității afacerii.

Hotelurile și restaurantele, indiferent cât de bine sunt proiectate și construite sau finisate, reprezintă, prin resursele consumate și evacuările naturale sau accidentale, o amenințare pentru echilibrul ecologic. Abordarea responsabilă a proiectării inițiale sau a celei necesare modernizărilor și reparațiilor capitale din punct de vedere al impactului asupra mediului trebuie să fie o preocupare de bază nu numai a proiectanților și constructorilor ci și a hotelierilor și restauratorilor.

Nu trebuie să se ezite să se solicite proiectanților și antreprenorilor să includă acele echipamente și tehnologii performante care să elimine riscul și să protejeze mediul ambiant, și care aduc în egală măsură și profit, prin economiile realizate din exploatarea curentă cu costuri reduse de energie, apă, combustibili etc., cât și prin imaginea de marcă a unității în comunitatea de afaceri.

Localizarea este importantă pentru a stabilii nivelul de înălțime, tipul de activități suplimentare care se dorește a fi pus la dispoziția clienților, gradul și nivelul de confort și dotări, inclusiv dotări suplimentare pentru cele localizate în zone aglomerate sau izolate, utilități speciale sau chiar unicat, dar toate integrate într-un cadru natural cât mai “prietenos’”.

Aspectul cel mai important în proiectarea și designul noilor unități și în proiectele de reabilitare a celor existente, este respectarea strictă a normelor de urbanism prin:

  • Păstrarea unor proporții juste între clădire și spațiul “vital” înconjurător, de preferință pădure, crâng, mixaj de arbori, arbuști și spațiu verde;
  • Orientarea corectă a spațiilor de locuit și a celor pentru utilități conexe;
  • Păstrarea și amplificarea zonei verzi, inclusiv prin plantări masive de arbori, arbuști și spații verzi în jurul edificiului și chiar pe acoperișuri, balcoane și logii;
  • Respectarea normelor de operare ecologică (utilități pentru aducțiuni de apă, deversările periculoase la canal fără a afecta pânza freatică sau fauna și flora din aval) eliminarea sau diminuarea surselor de poluare fonică (centrală de condiționare a aerului, transformatoare și trafo, restaurante, baruri zgomotoase în incintă etc.).

Este de dorit ca, prin toate proiectările viitoare pentru reabilitarea unităților hoteliere și restaurantelor existente și a noilor construcții cu destinație hotel sau restaurant, acolo unde spațiul permite, să se exploateze la maximum zona “vitală”” prin plantări chiar și pe acoperișuri sau balcoane pentru a amplifica aspectul plăcut și a câștiga pentru natură în “dauna”” clădirii, dar cu ambientarea peisagistică făcută de horticultori peisagiști profesioniști.

Este necesar ca prin toate proiectările să se păstreze specificitatea clădirilor reabilitate, iar celor noi să li se confere elemente de atractivitate din punct de vedere al “culorii locale”, al utilizării unor materiale de construcție, dotării, finisaje și echipări care să întrunească cerințele siguranței și întreținerii ușoare în exploatarea curentă, protecției clienților, personalului și mediului ambiant.

 

IHRA & UNEP - Pachet de măsuri ecologice pentru hoteluri, editat de PHARE și Ministerul Turismului, 1995

Loading...