loading...
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Mare parte din ceea ce se petrece astăzi în cadrul relațiilor umane, în planul conștientului sau subconștientului, este - sub o formă sau alta, de natură economică. Când apreciem că prețurile se majorează sau asistăm la o perioadă de scădere a lor (ce-i drept mai rar în țara noastră), atunci când salariile cresc mai puțin repede decât prețurile, la creșterea șomajului sau descreșterea investițiilor pe care le realizăm mai mult sau mai puțin pasivi, constatăm că avem de a face cu fapte economice. Câștigarea celor necesare existenței însăși intră în sfera relațiilor economice - cel puțin pentru că ne oferim forța de muncă și priceperea, cu intenția ca mai apoi cu „agoniseala” noastră să putem să ne satisfacem trebuințele, visele sau proiectele.

Conștient sau inconștient oferim ceea „ce avem” pentru „ceea ce dorim”. Suntem astfel în condițiile pieței și ne derulăm activitatea în concordanță cu legile ei, suportând - de o natură sau alta - cel puțin efectele și consecințele raporturilor dintre cerere și ofertă. De asemenea, în permanență tot ceea ce „visăm” ori ne propunem să înfăptuim îmbracă forma unor proiecte, care funcție de cât de bine suntem informați, planificați și organizați, prind contur materializându-se. În plus este bine să conștientizăm, de fiecare dată, că avem de rezolvat și problema economică generală: resursele sunt finite în timp ce dorințele au dimensiuni infinite.

Departe de a exagera, cât de puțin - poate minimalizând, la o scară dificil de precizat, trebuie să mai facem o altă constatare: viața poate fi considerată, ea însăși, ca o serie de proiecte în cadrul cărora avem nevoie de parteneriatul familiei, a prietenilor, colegilor, în general a celor din jurul nostru, al întregii societății în cadrul căreia activăm, pentru a înfăptui - în cele din urmă - ceea ce ne propunem. Fără să realizăm, este incredibil, tot timpul avem nevoie unii de alții. Iar pe de altă parte, privind cu atenție în jur și adaptându-ne nevoilor, exprimate sau întrezărite, constatăm cu surprindere că este loc pentru toată lumea, fiecare este bun la ceva și are un rol în acest mare ansamblu, sistem, univers.

Atunci când conștientizăm toate acestea aparent, avem senzația, că totul este greu de controlat și coordonat; totuși cineva face regula în această orânduială. Din punct de vedere economic, privind prin prisma comerțului (și oare ce nu se poate comercializa astăzi!?!), cea care reglează aproape totul este piața[1] (Piața reprezentând totalitatea actelor de vânzare- cumpărare, inclusiv aranjamentele prin care vânzătorii și cumpărătorii se întâlnesc și negociază în scopul comercializării bunurilor și serviciilor). Piața care indiscutabil există dar care, în bună parte, este opacă mai ales pentru “amatorii de chilipiruri” sau pentru cei care se bazează doar pe inspirație și șansă.[2]

Piața turistică este parte integrantă a pieței serviciilor (în particular) și a pieței globale (în general), ea reprezentând locul de confruntare al ofertei turistice (materializată în producția specifică) cu cererea turistică (expresia trebuințelor, dorințelor și aspirațiilor turiștilor). Deoarece locul ofertei coincide cu locul consumului - însă nu și cu locul de formare a cererii, interferența cererii cu oferta se va transforma în suprapunerea - în timp și spațiu, a celor două componente prin intermediul consumului turistic.[3] Piața turistică este caracterizată prin complexitatea, dată de componentele produsului turistic (bunuri și servicii, elemente tangibile și intangibile). Elementele intangibile ale produsului turistic conferind pieței turistice o anume opacitate. Opacitatea pieței turistice este datorată parțial:

  • insuficientei definiri a cerințelor de către turiști;
  • „invizibilității” ofertei;
  • dificultății de sintetizare a informațiilor primite;
  • experiențelor anterioare.

Această opacitate conduce la particularități în modul de manifestare a concurenței, care se materializează în apariția structurilor specifice concurenței imperfecte. Celelalte caracteristici importante ale pieței turistice sunt reprezentate de:

  • hipersensibilitatea acesteia la variațiile mediului (elasticitatea și dinamismul);
  • mobilitate;
  • concentrarea (în timp și spațiu)[4].

Din punct de vedere uman, cei care se străduiesc să regularizeze, echilibreze, atenueze acțiunile legilor pieței - contribuind la dorita armonie - nu pot fi decât dirijorii, artiștii și maeștrii conducerii organizațiilor umane: managerii.[5]

În vorbirea curentă persoana unui manager, fie că acesta are sau nu și statutul de întreprinzător sau acționar în cadrul organizației productive în care-și desfășoară activitatea, este asociată cu activitatea desfășurată de el și în majoritatea cazurilor aceasta este considerată (sau dorită) a fi o afacere. Iar aceste persoane fie că sunt numite în limbaj de specialitate:

  • Inginer comercial, pentru inventarea soluțiilor mai ales comerciale,
  • Purtător de afaceri, pentru “pilotarea” afacerii sau a unei părți din cadrul acesteia, sunt considerate a fi și apelate drept oameni de afaceri.[6]

Acest optică este datorată în parte și faptului că astăzi în întreaga lume, importanța cea mai mare o au afacerile sau programele legate de afaceri. Dat fiind faptul că nu în puține cazuri - în acest moment și nu numai în țara noastră - se utilizează nejustificat și neconcludent astfel de termeni, ne propunem în cele ce urmează să explicităm câteva dintre aspectele acestui domeniu atât de interesant, tentant dar mai ales profitabil.

 

[1]  Russu C. - Managementul IMM, Editura Expert, București, 1996, pag. 84

[2]    Lehnissch J. P, - Creation d’entreprise, Les Editions d’Organisation, Paris, 1990, pag. 109-112

[3]   Nedelea Al. - Piața turistica, Editura Didactică și pedagogică, Bucucrești, 2003, pag.36

[4]   Minciu Rodica - Economia Turismului, Editura Uranus, București, 2001, pag. 131-135

[5]   Nistoreanu P. - Noi aspecte ale activității comerciale, în cadrul pieței turistice, Revista de Comerț, nr.10/2000, pag. 3-4

[6]   Popescu D. - Conducerea afacerilor, Editura Scripta, București, 1995, pag. 14-15

Loading...