Incertitudinea care caracterizează starea funcţionării sistemului ratelor de schimb fluctuante, prin prisma încasărilor pe care acestea le aduc, influenţează în mod firesc asupra deciziei de a investi sau nu într-o monedă sau alta.
Pentru diminuarea riscului valutar şi deci al pierderilor ce ar putea să apară se pune problema asigurării, ce are drept scop o “completare” sau o “corectare” a beneficiilor care ar apare în anumite stări de modificare a dimensiunilor valorice a etaloanelor monetare. Sumele suplimentare ce se obţin prin acoperire implică achitarea unor taxe sau prime pentru asigurare. Ştiind, deci, că există situaţii sau stări de funcţionare care să conducă la pierderi şi că trebuie să recurgem la asigurări din cauza incertitudinii unor astfel de situaţii problema care se pune este de a decide dacă se ia sau nu o asigurare şi care anume dintre asigurări atunci când există mai multe variante posibile.
Natura riscului valutar e foarte complicată. Sensibilitatea lui la modificările dimensiunilor valorice ale etaloanelor monetare depinde de o multitudine de factori. Din cauza imposibilităţii cunoaşterii tuturor cauzelor apariţiei acestui tip de risc şi profunzimii lui e foarte problematic de ales o strategie de asigurare. Metodele de asigurare necorespunzătoare pot numai mări nivelul riscului, de aceea alegerea hedjingului riscului valutar nu poate fi nici precisă, nici identic efectivă.
Metoda de asigurare aleasă va depinde mai întâi de toate de cheltuielile efectuate pentru realizarea ei şi de mărimea capitalului agentului economic ce se supune acestui risc şi nu în ultimul rând de termenul utilizării ei.
Din această cauză se disting mai multe tipuri de hedjing.
În funcţie de tehnica realizării, se disting:
- hedjing pe termen scurt (vânzarea contractelor futures, options);
- hedjing pe termen lung (acţionarea contractelor futures, options).
În funcţie de obiective, există câteva tipuri de hedjing:
- hedjing pur este utilizat pentru evitarea riscurilor de preţ, dar în prezent practic nu se mai foloseşte:
- hedjing cu elemente de arbitraj are scopul de a realiza beneficii pe seama unei eventuale modificări favorabile a preţurilor.
Totodată în determinarea strategiei de acoperire e foarte important de a obţine valori concrete în privinţa viitoarelor schimbări de pe piaţa valutară. Este de remarcat că pentru a efectua o operaţiune de acoperire este necesar de determinat gradul de interdependenţă dintre pieţele financiare, adică schimbările de pe piaţa valutară să nu influenţeze prea mult piaţa pe care s-a efectuat acoperirea, astfel ca în final să avem un rezultat favorabil.
Există două criterii fundamentale ce trebuie luate în consideraţie la adoptarea strategiei de acoperire: în primul rând, perspectivele pieţei în ceea ce priveşte viitoarele modificări ale cursului valutar, şi în al doilea rând, conţinutul economic al acoperirii.
În practica financiară internaţională pentru acoperirea riscului valutar se folosesc un şir de operaţiuni care au avantajele şi dezavantajele sale printre care: forward, futures, options, swap ş.a.