1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Autorităţile publice generale cuprind:

a.)   Organele puterii şi administraţiei publice

  1. 1. instituţia prezidenţială;
  2. 2. organele puterii legislative centrale şi locale adică Parlamente unicamerale sau

bicamerale, consilii şi autorităţi locale;

  1. 3. organele puterii judecătoreşti;
  2. 4. organele executive centrale şi locale (guvern, ministere, prefecturi, primării, alte instituţii).

b.)  Organele de ordine publica

  1. 1. poliţia;
  2. 2. jandarmeria;
  3. 3. securitatea naţională;
  4. 4. serviciile speciale de pază şi protecţie.

Atribuţiile aparatului de stat sunt prevăzute în Constituţie şi legi speciale.Cheltuielile publice destinate acestei categorii manifestă ca şi celelalte cheltuieli publice o tendinţă de creştere de la o perioadă la alta.Factorii care influenţează nivelul acestor cheltuieli publice sunt:

  1. 1. mărimea şi structura aparatului de stat şi a organelor de ordine publică;
  2. 2. nivelul salarizării funcţionarilor publici;
  3. 3. dezvoltarea economică, socială şi urbană;
  4. 4. înzestrarea cu echipamente, aparatură informatică, mijloace de transport şi alte

mijloace tehnice specifice.

Ţările dezvoltate alocă pentru aceste cheltuieli 4% până la 10% din cheltuielile

publice şi între 1% şi 6% din PIB.

Ţările în curs de dezvoltare aloca 7% până la 22% din totalul cheltuielilor publice şi 2% până la 5% din PIB.

În   cadrul   cheltuielilor   pentru   servicii   publice   generale   sunt  predominante cheltuielile de functionare (85%) reprezentând salarii, bunuri şi servicii, cheltuieli administrative; cheltuielile de capital reprezintă 15% şi cuprind construcţii şi înzestrări cu echipamente şi mijloace de transport.

Principala sursă de finanţare a acestor cheltuieli o reprezintă bugetul de stat guvernamental  sau  local,  în  funcţie  de  subordonarea  instituţiei.  Alte  surse:  venituri proprii, donaţii, ajutoare financiare externe, credite externe.

În România această categorie de cheltuieli este înscrisă în bugetul de stat în 2

poziţii distincte:

  1. 1. Cheltuieli  cu  autorităţile  publice  care  cuprinde  cheltuieli  pentru  preşedenţie,

autorităţi legislative, autorităţi judecătoreşti şi autorităţi executive.

  1. 2. Cheltuieli cu ordinea publică şi siguranţa naţională care cuprinde cheltuieli cu

poliţia, jandarmeria, grănicerii, protecţia şi paza contra incendiilor, penitenciare, paşapoarte şi arhivele statului.

În aceste cheltuieli ,din punct de vedere al structurii economice, 84% reprezintă cheltuieli curente în cazul autorităţilor publice şi 90% cheltuieli curente în cazul ordinii publice.

Nivelul acestor cheltuieli este influenţat de factori ca:

  1. 1. numărul de salariaţi;
  2. 2. nivelul salariilor;
  3. 3. indexări şi majorări;
  4. 4. mărimea cheltuielilor materiale.

Cheltuielile de capital reprezintă dotări cu echipamente şi construcţii.

Sursa de finanţare a cheltuielilor cu autorităţile publice o reprezintă bugetul de

stat sau bugetele locale.

Unele ministere sau instituţii publice centrale realizează şi venituri din activităţi

specifice sub formă de taxe judiciare de timbru, amenzi, taxe consulare. De asemenea

pentru acoperirea acestor cheltuieli o altă sursă o reprezintă creditele externe.

Finanţarea cheltuielilor cu ordinea publică este tot bugetară dar începând cu 1991 ea este completată cu venituri proprii obţinute din activităţi specifice (pază, alte prestări de servicii) sau prin reţinerea unor procente din amenzile şi penalizările încasate.

Loading...