O analiză diagnostică a constrîngerilor pentru dezvoltarea economică scoate în evidenţă problemele critice, altfel spus, domeniile în care Republica Moldova este cel mai puternic devansată de ţările comparabile. Această abordare[1] a fost aplicată cu succes într-o serie de state precum Brazilia, Egipt, Bolivia şi Mongolia. În esenţă, atîta timp cît problemele critice rămîn a fi nerezolvate, potenţialul investiţional al economiei naţionale nu poate fi realizat pe deplin. Or, pentru schimbarea paradigmei de dezvoltare a ţării, este necesar să fie înlăturate, în mod prioritar, barierele care împiedică activitatea investiţională.
Pe această cale au fost identificate 4 probleme critice: educaţia, drumurile, accesul la finanţe şi mediul de afaceri. Ca urmare a procesului consultativ, Guvernul a stabilit problemele majore, a căror soluţionare ar contribui semnificativ la asigurarea creşterii economice şi la reducerea sărăciei. Astfel, existenţa unui sistem judiciar ineficient pune în pericol dezvoltarea tuturor domeniilor, afectînd grav atît mediul de afaceri din ţară, cît şi procesul investiţional. Alte două priorităţi, a căror soluţionare este posibilă în orizontul de timp oferit pentru implementarea prezentei Strategii şi care au impact direct asupra populaţiei sărace, sînt: consumul de resurse energetice şi sistemul de pensii. Sănătatea a fost identificată ca una din problemele critice care conduce la reducerea forţei de muncă şi a productivităţii muncii, iar soluţionarea acesteia este posibilă prin includerea aspectelor de sănătate în toate priorităţile de dezvoltare pe termen lung. Sub aspectul obiectivelor strategice pe termen lung, Strategia naţională de dezvoltare „Moldova 2020” este focalizată pe următoarele priorităţi de dezvoltare:
1) Racordarea sistemului educaţional la cerinţele pieţei forţei de muncă, în scopul sporirii productivităţii forţei de muncă şi majorării ratei de ocupare în economie;
2) Sporirea investiţiilor publice în infrastructura de drumuri naţionale şi locale, în scopul diminuării cheltuielilor de transport şi sporirii vitezei de acces;
3) Diminuarea costurilor finanţării prin intensificarea concurenţei în sectorul financiar şi dezvoltarea instrumentelor de management al riscurilor;
4) Ameliorarea climatului de afaceri, promovarea politicii concurenţiale, optimizarea cadrului de reglementare şi aplicarea tehnologiilor informaţionale în serviciile publice destinate mediului de afaceri şi cetăţenilor;
5) Diminuarea consumului de energie prin sporirea eficienţei energetice şi utilizarea surselor regenerabile de energie;
6) Asigurarea sustenabilităţii financiare a sistemului de pensii pentru garantarea unei rate adecvate de înlocuire a salariilor;
7) Sporirea calităţii şi eficienţei actului de justiţie şi de combatere a corupţiei în vederea asigurării accesului echitabil la bunurile publice pentru toţi cetăţenii.
Optica prezentei Strategii este de a produce un impact economico-social pe fiecare dintre dimensiunile nominalizate mai sus. Efectul cumulat al soluţionării problemelor vizate constă în eliminarea barierelor critice care împiedică valorificarea optimă a resurselor. Această abordare face posibilă prioritizarea domeniilor de intervenţie ale statului şi supunerea acestora unui obiectiv bine definit al Strategiei: asigurarea dezvoltării economice calitative şi, implicit, reducerea sărăciei.
Republica Moldova va întreprinde toate eforturile necesare pentru asigurarea tranziţiei spre o dezvoltare economică verde, care promovează principiile dezvoltării durabile şi contribuie la reducerea sărăciei, inclusiv prin asigurarea unei guvernări mai bune în domeniul dezvoltării durabile, prin integrarea şi fortificarea aspectelor protecţiei mediului în toate domeniile de dezvoltare social-economică a ţării.
Un factor determinant pentru realizarea cu succes a priorităţilor identificate şi atingerea obiectivului principal îl constituie existenţa unor instituţii ale statului eficiente şi moderne. Accelerarea reformelor instituţionale şi consolidarea capacităţilor autorităţilor publice vor viza fiecare prioritate identificată. Sporirea calităţii serviciilor publice prin modernizare, creşterea transparenţei şi accesibilităţii acestora sînt inerente procesului de implementare a Strategiei.[2]
[1]„Growth Diagnostics” (2005), Ricardo Hausmann, Dani Rodrik, Andrés Velasco.
[2]http://particip.gov.md/public/files/Moldova_2020_ROM.pdf