1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

2.1. Evoluția social-economică în Republica Moldova în primele 9 luni ale anului 2017

În anul 2017 economia Republicii Moldova conturează unele semne de învigorare: creșterea investițiilor în active imobilizate, intensificarea comerțului exterior, a veniturilor și cheltuielilor publice etc. Creșterea reală a salariului și majorarea remiterilor de peste hotare au condus la majorarea consumului. Se înregistrează evoluții pozitive ale sectorului real. Totodată, continuă aprecierea valutei naționale și intensificarea procesului inflaționist. Datoria de stat internă și externă își continuă trendul ascendent. Vulnerabilitatea față de factorii externi rămîne actuală.

Produsul intern brut (PIB) în semestrul I 2017 a însumat 63,9 mild. lei, majorîndu-se faţă de perioada respectivă a anului 2016 cu 2,8% (în preţuri comparabile). Cea mai semnificativă influenţă asupra creşterii PIB a avut valoarea adăugată brută (VAB) creată în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, transport şi depozitare, hoteluri și restaurante – cu 1,5 puncte procentuale (p.p.), construcții și informații și comunicații – cu cîte 0,2 p.p., industria, tranzacții imobiliare și activități profesionale, științifice și tehnice – cu cîte 0,1 p.p. etc. Totodată,  agricultura a contribuit negativ la creșterea PIB – cu 0,2 p.p., fiind determinată de condiţiile climaterice nefavorabile din primăvara anului curent.

În luna septembrie 2017 rata inflației a constituit 4,4% față de decembrie 2016, comparativ cu rata deflației de 0,7% înregistrată în aceeași perioadă a anului 2016. Asupra modificărilor prețurilor în anul curent au influențat factorii monetari (creșterea masei monetare), precum și nemonetari (evoluția cursului de schimb, prețurile mondiale la resursele energetice și produsele agricole, prețurile la produse și servicii reglementate). Rata inflaţiei anuală a constituit 7,6%, depăşind nivelul ţintă a inflaţiei stabilite de BNM (5% +/-1,5%).

Dinamica ratei inflaţiei în ianuarie - septembrie 2013–2017, %

Anii

Faţă de luna precedentă

Septembrie

faţă de decembrie

a anului precedent

Ianuarie-septembrie

faţă de perioada similară a anului precedent

Rata inflaţiei medie lunară

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

2013

0,9

0,2

0,1

0,4

1,2

-0,5

-1,0

-0,2

1,1

2,3

4,5

0,2

2014

0,8

0,5

0,3

0,5

0,1

-0,1

-0,7

-0,4

0,8

1,8

5,2

0,2

2015

0,8

2,2

0,9

1,0

0,5

0,1

-0,5

2,9

1,2

9,5

8,4

1,0

2016

0,7

-0,5

0,0

0,0

0,2

-0,3

-0,9

-0,4

0,6

-0,7

7,7

-0,1

2017

1,2

1,2

0,4

1,4

0,9

-0,4

-0,9

-0,4

0,9

4,4

6,3

0,5

De la începutul anului 2017 moneda naţională a marcat o apreciere de 11,9% faţă de dolarul SUA în termeni nominali (de la 19,98 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2017 pînă la 17,61 lei la 30.09.2017). Faţă de Euro leul moldovenesc s-a apreciat cu 0,7%. Principalii factori care au determinat fluctuațiile  monedei naționale au fost creșterea exporturilor și remiterilor valutare de peste hotare, oscilaţiile dolarului SUA pe pieţele valutare internaţionale și politica monetară a BNM. Stocul activelor valutare de rezervă ale BNM la 29.09.2017 a atins o valoare de 2629,4 mil. dolari, majorîndu-se cu 19,2% comparativ cu nivelul înregistrat la sfîrşitul anului 2016 şi cu 22,5% faţă de situația la 30.09.2016.

Masa monetară M3 la sfîrşitul lunii septembrie 2017 a constituit circa 74,7 mild. lei şi s-a majorat cu 7,4% comparativ cu sfîrșitul lunii septembrie a anului trecut. Evoluţia masei monetare M3 a fost determinată de majorarea cu 9,5% a volumului depozitelor în monedă naţională, în special a depozitelor la vedere (+28,1%). Soldul creditelor acordate economiei au fost sub nivelul perioadei similare a anului trecut (-6,7%).

În ianuarie-septembrie 2017 la bugetul public național au fost acumulate venituri în sumă de 38,4 mild.lei, cu 18,3% mai mult faţă de ianuarie-septembrie 2016. Cheltuielile efectuate în cadrul BPN au fost la nivel de 37,3 mild.lei, în creștere cu 11,2%. În ansamblu, BPN a înregistrat un excedent de 1162,1 mil.lei, comparativ cu deficitul de 1045,7 mil.lei în ianuarie-septembrie 2016.

Suma totală a datoriei de stat (internă şi externă) administrată de Guvern la 30 septembrie 2017 a constituit circa 51,2 mild. lei, în creștere cu 37,6% față de data similară a anului 2016. Datoria de stat internă s-a majorat de circa 2,6 ori (din contul emisiei hîrtiilor de valoare de stat pentru executarea garanției de stat), iar datoria de stat externă - cu circa 15%.

În ianuarie-septembrie 2017 exporturiles-au majorat cu 15,3%, iar importurile - cu 18,8%. Soldul negativ al balanţei comerciale a constituit 1787 mil. dolari SUA, faţă de 1463,3 mil. dolari în ianuarie-septembrie 2016. Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în ianuarie-septembrie 2017 a constituit 48%, fiind mai mic cu 1,4 p.p. decît cel înregistrat în aceeași perioadă a anului 2016.

Întreprinderile industriale din Republica Moldova au produs în perioada ianuarie-august 2017 cu 1,4% mai multe bunuri, în expresie valorică, decît în perioada similară a anului 2016. Volumul producției industriei prelucrătoare a crescut cu 1,7%, volumul producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 0,2%, în timp ce volumul producției industriei extractive s-a diminuat cu 1,9%.

Producţia globală agricolă în ianuarie-septembrie 2017 a înregistrat o creştere de 3,7% (în preţuri comparabile) faţă de perioada respectivă a anului trecut. Majorarea producţiei agricole a fost determinată, în special, de creşterea producției vegetale cu 6,3%, contribuind la valoarea indicelui producţiei agricole cu +4,2 p.p. Totodată, producţia animalieră a înregistrat o descreștere de 1,5%, avînd o influență negativă la indicele producției agricole (-0,5 p.p.).

În semestrul I 2017 volumul investiţiilor în active imobilizate a însumat circa 6,2 mild. lei, cu o creştere de 2,5% (în preţuri comparabile) faţă de perioada similară a anului 2016.

Întreprinderile de transport feroviar, rutier, fluvial şi aerian au transportat circa 11,9 mil. tone de mărfuri în ianuarie-septembrie 2017 sau cu 21,8% mai mult faţă de volumul transportat în perioada similară a anului 2016. 

Volumul cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul în ianuarie-august 2017 s-a diminuat cu 3,9% (în preţuri comparabile) faţă de ianuarie-august 2016, iar volumul cifrei de afaceri în servicii de piaţă prestate populaţiei s-a majorat cu 2,2%.

Cîştigul salarial mediu nominal al unui salariat din economia naţională pentru trimestrul II 2017 a constituit 5636,7 lei şi s-a majorat în termeni cu 13,2% faţă de perioada similară a anului 2016. În termeni reali salariul s-a majorat cu circa 5,7%. Veniturile disponibile lunare ale populației pentru semestrul I 2017 au constituit în medie pe o persoană 2181,1 lei, în creștere față de aceeași perioadă a anului 2016 cu 7,5% în termeni nominali, iar în termeni reali – cu 1,7%.

Cheltuielile medii lunare de consum ale populației pentru semestrul I 2017 au constituit în medie pe o persoană 2168,2 lei, fiind în creștere față de aceeași perioadă a anului 2016 cu 4,8% în termeni nominali, iar în termeni reali – în scădere cu 0,9%. Rata șomajului (proporția șomerilor (conform BIM) în populația activă) la nivel de țară pentru trimestrul II 2017 a înregistrat 3,5%, fiind cu 0,5 p.p. mai scăzută față de trimestrul II al anului 2016.[1]

2. Factori ce au dus la creșterea economică în Republica Moldova în 2017

Republica Moldova a înregistrat o creştere economică de 3,1 la sută în primul trimestru din acest an, în comparaţie cu perioada similară din anul trecut, arată ultimele date de la Biroul Naţional de Statistică.Produsul intern brut a însumat, pe serie brută, 29 de miliarde 670 de milioane de lei preţuri curente de piaţă, în scădere cu 0,7 la sută faţă de ultimul trimestru din 2016.
PIB-ul a crescut datorită următoarelor activităţi economice. 
- comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor; transport şi depozitare; activităţi de cazare şi alimentaţie publică (+2%), cu o pondere de 20,1% la formarea PIB şi o creştere a valorii adăugate brute (VAB) cu 10,5%;
- informaţii şi comunicaţii (+0,3%), cu o pondere de 7,5% la formarea PIB şi o creştere a VAB cu 3,8%;
- industria extractivă; industria prelucrătoare; producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat; distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+0,2%), cu o pondere de 15,8% la formarea PIB şi o creştere a VAB cu 1,2%;
- activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+0,2%), cu o pondere de 3,5% la formarea PIB şi o creştere a VAB cu 4,4%;
- agricultură, silvicultură şi pescuit (+0,1%), cu o pondere de 3,3% la formarea PIB şi o creştere a VAB cu 1,8%;
-  construcţii (+0,1%), cu o pondere de 2,8% la formarea PIB şi o creştere a VAB cu 2,7%;
-  artă, activităţi de recreere şi de agrement; alte activităţi de servicii; activităţi ale gospodăriilor private în calitate de angajator de personal casnic; activităţi ale gospodăriilor private de producere de bunuri şi servicii destinate consumului propriu (+0,1%), cu o pondere de 2,8% la formarea PIB şi o creştere a VAB cu 2,6%.
De cealaltă parte, o contribuţie negativă la creşterea PIB au avut-o administraţia publică şi apărare; asigurările sociale obligatorii; învăţământul; sănătatea şi asistenţă socială (-0,2%), cu o pondere de 16,4% la formarea PIB şi o diminuare a VAB cu 1,2%.
Din punct de vedere al utilizării PIB creşterea s-a datorat, în principal:
- Consumului final al gospodăriilor populaţiei (+3,7%), cu o pondere de 86,8% la formarea PIB şi o majorare a volumului cu 4,2%;
- Formării brute de capital fix (+0,7%), cu o pondere de 22,4% la formarea PIB şi o creştere a volumului cu 3,3%.[2] 

3. Prioritățile de dezvoltare în Republica Moldova

O analiză diagnostică a constrîngerilor pentru dezvoltarea economică scoate în evidenţă problemele critice, altfel spus, domeniile în care Republica Moldova este cel mai puternic devansată de ţările comparabile. Această abordare[3] a fost aplicată cu succes într-o serie de state precum Brazilia, Egipt, Bolivia şi Mongolia. În esenţă, atîta timp cît problemele critice rămîn a fi nerezolvate, potenţialul investiţional al economiei naţionale nu poate fi realizat pe deplin. Or, pentru schimbarea paradigmei de dezvoltare a ţării, este necesar să fie înlăturate, în mod prioritar, barierele care împiedică activitatea investiţională.

Pe această cale au fost identificate 4 probleme critice: educaţia, drumurile, accesul la finanţe şi mediul de afaceri. Ca urmare a procesului consultativ, Guvernul a stabilit problemele majore, a căror soluţionare ar contribui semnificativ la asigurarea creşterii economice şi la reducerea sărăciei. Astfel, existenţa unui sistem judiciar ineficient pune în pericol dezvoltarea tuturor domeniilor, afectînd grav atît mediul de afaceri din ţară, cît şi procesul investiţional. Alte două priorităţi, a căror soluţionare este posibilă în orizontul de timp oferit pentru implementarea prezentei Strategii şi care au impact direct asupra populaţiei sărace, sînt: consumul de resurse energetice şi sistemul de pensii. Sănătatea a fost identificată ca una din problemele critice care conduce la reducerea forţei de muncă şi a productivităţii muncii, iar soluţionarea acesteia este posibilă prin includerea aspectelor de sănătate în toate priorităţile de dezvoltare pe termen lung. Sub aspectul obiectivelor strategice pe termen lung, Strategia naţională de dezvoltare „Moldova 2020” este focalizată pe următoarele priorităţi de dezvoltare:

 1) Racordarea sistemului educaţional la cerinţele pieţei forţei de muncă, în scopul sporirii productivităţii forţei de muncă şi majorării ratei de ocupare în economie;

2) Sporirea investiţiilor publice în infrastructura de drumuri naţionale şi locale, în scopul diminuării cheltuielilor de transport şi sporirii vitezei de acces;

3) Diminuarea costurilor finanţării prin intensificarea concurenţei în sectorul financiar şi dezvoltarea instrumentelor de management al riscurilor;

4) Ameliorarea climatului de afaceri, promovarea politicii concurenţiale, optimizarea cadrului de reglementare şi aplicarea tehnologiilor informaţionale în serviciile publice destinate mediului de afaceri şi cetăţenilor;

5) Diminuarea consumului de energie prin sporirea eficienţei energetice şi utilizarea surselor regenerabile de energie;

6) Asigurarea sustenabilităţii financiare a sistemului de pensii pentru garantarea unei rate adecvate de înlocuire a salariilor;

 7) Sporirea calităţii şi eficienţei actului de justiţie şi de combatere a corupţiei în vederea asigurării accesului echitabil la bunurile publice pentru toţi cetăţenii.

 Optica prezentei Strategii este de a produce un impact economico-social pe fiecare dintre dimensiunile nominalizate mai sus. Efectul cumulat al soluţionării problemelor vizate constă în eliminarea barierelor critice care împiedică valorificarea optimă a resurselor. Această abordare face posibilă prioritizarea domeniilor de intervenţie ale statului şi supunerea acestora unui obiectiv bine definit al Strategiei: asigurarea dezvoltării economice calitative şi, implicit, reducerea sărăciei.

Republica Moldova va întreprinde toate eforturile necesare pentru asigurarea tranziţiei spre o dezvoltare economică verde, care promovează principiile dezvoltării durabile şi contribuie la reducerea sărăciei, inclusiv prin asigurarea unei guvernări mai bune în domeniul dezvoltării durabile, prin integrarea şi fortificarea aspectelor protecţiei mediului în toate domeniile de dezvoltare social-economică a ţării.

Un factor determinant pentru realizarea cu succes a priorităţilor identificate şi atingerea obiectivului principal îl constituie existenţa unor instituţii ale statului eficiente şi moderne. Accelerarea reformelor instituţionale şi consolidarea capacităţilor autorităţilor publice vor viza fiecare prioritate identificată. Sporirea calităţii serviciilor publice prin modernizare, creşterea transparenţei şi accesibilităţii acestora sînt inerente procesului de implementare a Strategiei.[4]

4. Prognozele Băncii Mondiale pentru Republica Moldova

Economia Republicii Moldova va înregistra o creştere economică de 3,5 la sută în acest an datorită unei recolte bune, dar şi consumului privat puternic. Sunt estimările Băncii Mondiale care şi-a prezentat astăzi prognozele economice pentru ţara noastră.
            Potrivit experţilor, cele mai însemnate riscuri pentru economia Republicii Moldova ţin de încetinirea implementării reformelor necesare pentru sustenabilitatea creşterii economice, în special, reforme ce ţin de restructurarea sistemului financiar şi energetic, dar şi eficienţa finanţelor publice.
            „Statul de drept slab şi diverse interese ar putea în continuare stopa procesul de reformă. Alegerile parlamentare, programate în 2018, pot afecta, de asemenea, ritmul punerii în aplicare a agendei de reforme”, spun experţii de la Banca Mondială.
            În 2017, pe fundalul unei asistenţe externe mai mici din partea UE, deficitul fiscal este prognozat să rămână sub nivelul planificat de 3% din PIB.
            Pentru 2018, Banca Mondială estimează o creştere economică de 3,8 la sută, iar pentru 2019 - de 3,6 la sută. Odată cu scăderea asistenţei financiare din partea comunităţii internaţionale, se aşteaptă ca deficitul fiscal să crească, dar să rămână sub 2,5 la sută din PIB. 

 

[1]NOTĂcu privire la prognoza preliminară a indicatorilor macroeconomici pentru anii 2018 – 2020; Disponibil:  http://www.mec.gov.md

[2]BNS: Economia Republicii Moldova a crescut cu peste 3 la sută în primul trimestru Disponibil: http://www.jurnal.md/ro/economic/

[3]„Growth Diagnostics” (2005), Ricardo Hausmann, Dani Rodrik, Andrés Velasco.

[4]http://particip.gov.md/public/files/Moldova_2020_ROM.pdf

Loading...