Capitolul 1. Monedele virtuale

Criptomonedă sau criptovalută, care provine din englezismul CryptoCurrency, reprezintă un tip de monedă virtuală, digitală, o monedă surogat, nebancară folosită ca și mijloc de plată, cum ar fi de exemplu Bitcoin, Litecoin, Ethereum, etc.

Denumirea de criptomonedă arată faptul că acest mijloc de plată utilizează criptografia și este descentralizat pentru a controla tranzacțiile și a preveni dubla cheltuială, ceea ce reprezintă o problemă permanentă pentru valutele digitale.

De cele mai multe ori, moneda virtuală este considerată ca fiind o monedă electronică, aceasta din urmă fiind doar o variantă electronică a monedelor și bancnotelor, care pot fi depozitate pe un dispozitiv de plată electronic, care poartă denumirea de e-money.

Caracteristicile criptomonedelor constau în: protocoale Proof-of-work - pe bază de algoritmi și hashing, cel mai important fiind algoritmul SHA-256; portofele digitale - sunt echivalentul unui cont bancar, care permite primirea de criptomonede, stocarea și trimiterea către alte conturi. Aceste portofele stochează adresa privată necesară pentru a putea accesa adresa bitcoin. Astfel fiecare utilizator are instalată o aplicație software, care este un fișier-portofel digital, fie pe calculator, fie pe telefonul mobil sau pe o pagină web. Prin intermediul acestui portofel digital, utilizatorul poate să trimită sau să primească criptomonede de la alți utilizatori; tranzacțiile – sunt securizate cu ajutorul criptografiei între portofelele virtuale și se realizează pe baza unei adrese alfanumerice. Fiecare portofel va primi cate o “cheie privată”, care va împiedica alterarea și modificarea tranzacției de catre o altă persoană; minerit – monedele virtuale pot fi cumpărate, dar și create. Procesul de creare se numește “minerit”, iar participanții poartă denumirea de “mineri”, care verifică, datează și partajează tranzacțiile într-o bază de date numită “blockchain”.

          1.1.Tehnologia Blockchain

Tehnologia blockchain se află la baza bitcoin-ului și a celorlalte monede virtuale. Primii pași în dezvoltarea tehnologiei blockchain au fost făcuți în anul 1991, atunci când Stuart Haber și W.Scott Stornetta au menționat pentru prima dată despre un lanț de blocuri, blockchain, securizat criptografic. În anul următor, cei doi împreună cu David Bayer au integrat arborii de tip Merkel în concept, în vederea optimizării. Astfel că, în anul 2009 tehnologia blockchain a fost adoptată și folosită de către Satoshi Nakamoto în cadrul dezvoltării primei criptomonede din lume, Bitcoin.

Blockchain-ul reprezintă o bază de date care stochează anumite informații care numai pot fi modificate ulterior. Această bază descentralizată de date conține informații cu privire la toate tranzacțiile ce implică valoare și sunt criptate pe blockchain, cu permisiunea de a le verifica validitatea în orice moment.

Blocurile acestea sunt aranjate în ordine cronologică, care iau forma unui lanț, și care au câteva caractestici: astfel un bloc din lanț nu poate fi modificat fără a altera alte blocuri din lanț, iar întreg lanțul este stocat descentralizat pe calculatoarele tuturor participanților, sau pe foarte multe calculatoare. Astfel, dacă modifici un bloc, toate celelalte blocuri vor semnala că ceva nu este în regulă, iar pentru că foarte mulți dintre participanți au versiunea originală a lanțului, încercarea de modificare va fi imediat sesizată.

Blockchain-ul este format dintr-o rețea de așa-numite “noduri” de calcul, fiecare nod conținând cheia hash a nodului anterior. Acesta deține o structură alcătuită din două componente principale: un header și un body. Hash-ul se aseamănă cu o amprentă care ajută la obținerea unei secvențe de caractere denumită “cheie hash”, care este unică și poate fi reprodusă doar atunci cand sunt știute toate componentele inițiale din care aceasta a fost obținută. Al treilea element pe care blocul îl conține este hash-ul blocului anterior, astfel obținându-se un lanț de blocuri.

Blockchain-ul ca și alte tehnologii oferă avantaje, cum ar fi: protejarea drepturilor, crearea unei economii distribuite, eliminarea taxelor, protejarea și controlul datelor, compensație pentru producători.

Cu timpul tehnologia blockchain a avansat, iar un exemplu în această privință este moneda Ethereum în cazul căreia tehnologia blockchain deține o gama variată de aplicații cu privire la tranzacțiile monedei. De altfel, Rusia cercetează posibilitatea de a trece la un sistem de vot, unde politicienii pot fi urmăriți de către cetățeni, iar șpaga poate fi eliminată dacă sunt adoptate sistemele care folosesc această tehnologie.

          1.2.Piața criptomonedelor

În prezent, pe piață există 29 de criptomonede, inclusiv Bitcoin-ul. Valoarea de piață a tuturor monedelor virtuale a ajuns la aproximativ 400 de miliarde de dolari. Bitcoin-ul, fiind cea mai cunoscută și populară monedă virtuală, a scăzut la un moment dat cu 10% până spre 8.000 de dolari, fiind cea mai mică valoare din ultimul an, în condițiile în care la sfârșitul anului trecut, adică 2017, valora 19.000 de dolari. De asemenea, și celelalte monede, Ethereum, Litecoin și Ripple au avut parte de scăderi în ceea ce privește valoarea cu care acestea erau cotate pe piață.

Utilizatorii care doresc să investească în criptomonede au două opțiuni: cumpărarea unei criptomonede care a fost deja lansată sau investiția în lansarea unei criptomonede noi. Prin urmare, în primul caz, investiția se face prin intermediul exchange-urilor, în timp ce a doua variantă de investiție, este cea într-o monedă digitală care urmează să se lanseze, procedură numită ICO. ICO-urile (Initial Coin Offering) reprezintă corespondentul IPO-urilor, adică al listărilor de bursă, și este utilizat pentru a strânge capital în vederea lansării unei noi monede digitale. Investiția în criptomonede este una dintre cele mai profitabile variante de investiții din lume. Surpriza vine însă din faptul că nu Bitcoin este cea mai profitabilă alegere, ci criptomonedele care urmează să fie lansate prin intermediul procedurii de ICO (Initial Coin Offering). Astfel că, investiția într-o criptomonedă nouă poate avea randament chiar și de 425.000%.

Deși Bitcoin-ul este cea mai cunoscută monedă virtuală, specialiști în domeniu susțin că și valutele virtuale mai puțin cunoscute pot oferi, de asemenea, la fel de multe oportunități care ar putea depăși Bitcoin-ul în ceea ce privește capitalizarea de piață în următorii cinci ani. Luând în considerare acest lucru, pe piață există un top al celor mai cotate monede virtuale.

Tabel 1. Top al celor mai cotate criptomonede

Conform celor mai recente studii de piață, se pare că moneda Ripple urcă cu pași repezi în topul preferințelor utilizatorilor. Moneda Ripple deține o infrastructură asemănătoare tehnologiei Blockchain, fiind fondată în anul 2012 și adoptată pănâ în prezent de peste 100 de instituții financiare, deoarece tranzacțiile care se desfășoară prin intermediul rețelei RippleNet sunt procesate mult mai repede, respectiv 4 secunde, fiind mult mai rapidă decât în cazul monedei Ethereum sau Bitcoin.

Cu toate că, în anul care a trecut, 2017, criptomonedele au avut parte de o perioadă de volatilitate mai scăzută, acestea au înregistrat în luna aprilie a anului 2018 cele mai ridicate nivele din ultimele săptămâni. Astfel că, Bitcoin a avut parte de o creștere cu 10,3%, respectiv la 7,644 dolari pe unitate, Ether cu 8%, la 465,02 dolari pe unitate, Bitcoin cash cu 6%, la 704,85 dolari pe unitate, în timp ce Litecoin a urcat cu 1,9%, la 121,33 dolari pe unitate.

Sursă: https://goanadupabitcoin.ro/stiri-bitcoin/top-10-cele-mai-performante-criptomonede-din-2017.html

Prin analiza profiturilor înregistrate în anul 2017, observăm că altcoin-urile mai vechi, cum ar fi Dash, au avut câștiguri impresionante, ajungând la un randament de 9,265%. Ethereum s-a clasat în top pe locul 6, cu un câștig de 9,162%, în timp ce Litecoin a încheiat anul cu un câștig de 5,046%, ajungând pe locul 9. Monedele noi, NEM și Ardor, s-au descurcat foarte bine, ocupând locul 2, respectiv 3, alături de Stellar, Golem, Binance Coin, OmiseGo. Bitcoin a ocupat locul 14, cu o creștere de 1,318%.

Capitolul 2. Riscurile monedelor virtuale

Criptomonedele au devenit părții importante ale tranzacțiilor, iar principalul motiv al creșterii, este și cel mai mare risc. Monedele virtuale scad cu aceeași viteză cu care cresc,iar dacă se vor integra și mai adânc în piețele financiare, riscurile se vor transfera la alți jucători, indiferent dacă aceștia investesc sau nu în criptomonede.

În România, în perioada ianuarie-februarie 2018, au fost lansate aproximativ 26 de oferte inițiale de monede, ICO-uri, cu scopul de a finanța proiecte sau idei de afaceri, dar totodată existând riscul ca piața să fie inundată de o cantitate în dauna calității investițiilor.

Investitorii în monede virtuale trebuie să știe că există un risc foarte mare de a pierde bani investiții. Înainte de a cumpăra criptomonedele cum ar fi, Bitcoin, Ethereum, Ripple, consumatorii trebuie să cunoască riscurile la care se expun. Aceste riscuri ar fi: fluctuații extreme și riscul de supraevaluare, imposibilitatea de a vinde monedele, prețuri netransparente, probleme operaționale, informații înșelătoare, investiție nepotrivită.

Banca Națională a României descurajează orice fel de implicare în legătură cu monedele virtuale, clasificându-le ca fiind drept active speculative, extrem de volatile și riscante. De asemenea, aceasta trage un semnal de alarmă și asupra riscului ridicat de pierdere a sumelor investite în aceste monede. Astfel, pe fondul lipsei reglementărilor și a lipsei supravegherii schemelor de monede virtuale, la nivel global, precum și a diversificării acestora, s-au amplificat riscurile financiare la nivelul deținătorilor.

O altă bancă care trage un semnal de alarmă cu privire la investițiile în criptomonede de tipul Bitcoin, este una dintre cele mai puternice bănci din Germania, respectiv Deutsche Bank. Aceasta susține ca monedele virtuale au volatilitate ridicată, o posibilă manipulare a prețurilor și pierderea de date sau furtul de date. Banca germană afirmă că “aceste monede sunt doar pentru investitorii care investesc speculativ, existând un risc real de pierdere totală”.

Investitorii în criptomonede se confruntă cu două riscuri semnificative. Primul este legat de zona de reglementare, adică țările diferite care au niveluri diferite de strictețe a reglementărilor pentru ofertele inițiale de criptovalute, fapt care generează vulnerabilități pe piață. Al doilea risc se referă la furturile prin hacking. Un studiu arată că peste 10%  din fondurile ICO se pierd sau sunt furate de către hackeri, adică aproximativ 400 milioane USD.

Alte riscuri care trebuie luate în considerare atunci când se dorește investiția, cumpărarea, tranzacționarea sau deținerea de monede virtuale sunt: posibilitatea să vă pierdeți bani pe platforma de schimb; banii pot fi furați din portofelul digital pe care îl dețineți; nu sunteți protejați când folosiți monedele virtuale ca mijloc de plată; valoarea monedei se poate schimba rapid, putând chiar să ajungă la zero; tranzacțiile în moneda virtuală pot fi utilizate abuziv pentru activități infracționale; posibilitatea de a fi supuși unor plăți fiscale.

În cazul în care cumpărați monede virtuale sau sunteți deja deținători ai acestor monede, trebuie să fiți pe deplin constienți de riscurile pe care le implică acestea și să înțelegeți caracteristicile specifice lor. Trebuie să acordați portofelului digital aceeași atenție pe care o acordați și portofelului din viața de zi cu zi, și totodată, să vă familiarizați cu proprietatea, modelul comercial, transparența și percepția publică a platformelor de schimb pe care le utilizați.

Tabelul 2. Dezavantajele și avantajele criptomonedelor

Sursă: https://ro.wikipedia.org/wiki/Criptomoned%C4%83

Capitolul 3. Concluzii

În concluzie, investiția în criptomonede este o decizie personală, având în vedere atât avantajele, cât și dezavantajele pe care le implică aceste monede virtuale.

În ceea ce privește popularitatea criptomonedelor în România, peste jumătate (57%) dintre românii din mediul urban au auzit de monede virtuale, în timp ce doar 17% intenționează să cumpere monede în următoarele 12 luni, iar 30% sunt de părere ca monedele virtuale vor reprezenta viitorul mijloc de plată.

Capitolul 4. Bibliografie

https://ro.wikipedia.org/wiki/Criptomoned%C4%83

https://www.transfergo.com/ro/blog/ce-sunt-criptomonedele/

https://www.todaysoftmag.ro/article/2469/tehnologia-blockchain

https://www.digi24.ro/stiri/economie/finante-economie/riscuri-tot-mai-reale-pentru-monedele-virtuale-807599

https://www.romaniatv.net/bnr-avertizeaza-asupra-riscurilor-criptomonedelor-sunt-speculative-extrem-de-volatile-si-riscante_402238.html

https://www.expertulbanilor.ro/care-sunt-riscurile-investitiei-in-monedele-virtuale/