În contextul economic internaţional actual nici o ţară, oricât de mare şi de bogată ar fi, nu se poate izola de restul lumii fără a nu avea consecinţe negative din punct de vedere al dezvoltării.
O caracteristică a lumii contemporane o constituie existenţa economiilor naţionale ale statelor, ca celule de bază în cadrul economiei mondiale, într-un context de interdependenţe dinamice şi convexe, între care se stabilesc relaţii economice internaţionale.
Relaţiile economice internaţionale reprezintă ansamblul raporturilor structurilor şi tranzacţiilor economice dintre agenţii economici aparţinând unor state, care include: comerţul internaţional, cooperare în producţie şi tehnico-ştiinţifică, relaţii financiar-valutare şi de credit, relaţii din sfera producţiei şi a cercetării ştiinţifice. Relaţiile economice internaţionale au apărut şi s-au dezvoltat odată cu evoluţia economică şi cu adâncirea diviziunii internaţionale a muncii şi sunt unul din elementele care caracterizează economia mondială. Relaţiile economice internaţionale au un caracter dinamic, multiplicându-se şi diversificându-se sub influenţa unui ansamblu de factori tehnico-ştiinţifici, financiari, ecologici, manageriali interni şi externi. Ele se desfăşoară într-un cadru multilateral sau bilateral, în concordanţă cu normele şi principiile convenite de parteneri, sau care ghidează activitatea organizaţiilor specializate internaţionale regionale sau cele cu vocaţie universală, îndeosebi cele din sistemul O.N.U.