Economie

Termenul logisticä apärut in cursul anilor ’80 trimitea spre notiuni ca stocare, manipulare, transport etc., de cele mai multe ori utilizate separat. Principala asociatie europeanä infiintatä in anul 1984, European Logistics Association (ELA), dä propria sa definitie acestei activitäti: „Organizarea, planificarea, controlul și realizarea fluxurilor de bunuri de la dezvoltare și aprovizionare pänä la productie și distributia cätre clientul final, pentru a satisface cerintele pietei cu un cost minim și cu un capital minim”.

La mijlocul anilor ’90 s-a impus termenul supply chain, sub influenta producätorilor de programe informatice, care propuneau instrumentele unei gestiuni coordonate și integrate a lantului logistic extins din amontele și avalul intreprinderii. Din acest moment, conducerea lantului logistic urmärește creșterea performantei globale și plasarea in mod sistematic a clientului ca motor și centru al dispozitivului. Fluxurile se intind din aval spre amonte și invers, datoritä noilor tehnologii de comunicare și, mai ales, a dezvoltärii Internet-ului.

Dacä informatiile sunt dematerializate, nu inseamnä cä operatiunile fizice sunt mai putin importante. Transportul, intr-o economie globalizatä, se confruntä cu constrangeri majore de rapiditate și de termene. Controlul manipulärii, cu diversele sale operatiuni - fragmentarea sau consolidarea loturilor, pregätirea comenzii, operatiunile de picking, ambalare etc. - necesitä rigoare și organizare eficace pentru a produce cäștiguri de productivitate. Pozitionarea strategicä a locurilor de stocare conditioneazä calitatea serviciilor și fluiditatea transporturilor din amonte și din aval.

Pentru ca un produs sä fie propus intr-un magazin la un cost acceptabil, trebuie ca infrastructurile logistice ale distribuitorului, producätorului și furnizorilor säi sä fie conectate, datoritä interdependentei intr-un lant continuu, a cärei mizä o reprezintä satisfacerea clientului. In afara functiei sale operationale, logistica va cäpäta și o dimensiune tacticä, care constä in programarea fluxurilor și modurile de tratare ale acestora, cat și o dimensiune strategicä, care are scopul de a defini mijloacele necesare pentru a räspunde obiectivelor intreprinderii.

Aceastä conceptie strategicä a logisticii ii conferä un loc din ce in ce mai important in intreprinderi și dä loc unui ansamblu de idei asupra manierei de integrare a unei functii la un sector de activitate, chiar la un sector geografic care se poate extinde la un grup de täri. Este necesar sä se actioneze dintr-o perspectivä globalä, tinand cont de mai multi factori:

• mondializarea schimburilor;
• multiplicarea numärului actorilor din canalul logistic care implicä integrarea noilor instrumente ale lantului logistic;
• concurenta (intreprinderile se diferentiazä prin servicii, care se bazeazä in mare parte pe logisticä);
• rapiditatea și flexibilitatea, criterii fundamentale ale eficacitätii unui lant logistic;
• logistica, in calitate de functie transversalä necesitä o cooperare a tuturor entitätilor implicate;
• numeroșii parteneri pe care ii antreneazä.

Logistica insotește produsul pe intregul parcurs in interiorul intreprinderii, dar și in afara acesteia. Nu toate serviciile propuse sunt importante ca volum, insä sunt decisive pentru bunul mers al operatiunilor.

Tabel nr.2: Tipología serviciilor logistice