Rolul determinant al stocurilor este evidentiat de faptul cä acestea asigurä certitudine, sigurantä și garantie ín alimentarea continuä a productiei și ritmicitatea desfacerii rezultatelor acesteia. Altfel spus, procesul de stocare apare ca un regulator al ritmului aprovizionärilor cu cel al productiei, iar stocul reprezinta acel “tampon inevitabil” care asigurä sincronizarea cererilor pentru consum cu momentele de furnizare a resurselor materiale.
- Rolul stocärii in lantul logistic
Obiectivitatea formärii de stocuri este justificatä de actiunea mai multor factori care le conditioneaza existenta și nivelul de formare, le stabilizeazä functia și scopul constituirii. Intre aceștia amintim: contradictia dintre specializarea productiei și caracterul nespecializat al cererii; diferenta spatialä dintre productie și consum; caracterul sezonier al productiei sau al consumului; pentru majoritatea produselor productia este continuä, ín timp ce consumul este sezonier; la produsele agricole situatia este inversä; periodicitatea productiei și consumului, a transportului; necesitatea conditionärii materialelor ínaintea inträrii lor ín consum; punerea la adäpost fatä de dereglärile în procesul de aprovizionare-transport sau fatä de factorii de fortä majorä (stare de necesítate, calamitäti naturale, seisme, caracterul deficitar al resurselor); necesitatea executärii unor operatii specifice pentru a înlesni procesul de livrare sau consum al materialelor (receptie, sortare, marcare, ambalare - dezambalare, formarea loturilor de livrare, pregätirea materialelor pentru consum ș.a.m.d.); necesitatea eficientizärii procesului de transport etc.
Alte motive pentru crearea stocurilor ar putea fi: investirea unei pärti din capital în stocuri pentru a reduce cheltuielile de organizare; capitalul investit în stocuri e ușor de evidentiat; asigurarea desfäșurärii neîntrerupte a procesului de productie; asigurarea unor comenzi de aprovizionare la nivelul consumului imediat nu este întotdeauna posibilä și eficientä din punct de vedere economic; comenzile onorate de cätre furnizorii din alte localitäti nu pot fi introduse imediat în procesul de fabricatie; anticiparea unei creșteri a preturilor (exceptănd speculatiile) etc.
Stocurile existä în lantul logistic din cauza diferentelor dintre cerere și ofertä. De exemplu, pentru un producätor de otel este mai economic sä producä în loturi mari care mai apoi sä fie depozitate pentru o vănzare viitoare. și un magazin cu amänuntul trebuie sä detinä stocuri de märfuri pentru a satisface cererea. Un rol important pe care îl au stocurile este de a create cererea care poate fi satisfäcutä prin faptul cä produsul este disponibil atunci cănd clientul îl vrea. Alt rol semnificativ este cä reduce costurile exploatănd economiile de scalä care pot apärea în timpul productiei sau distributiei.
Stocurile apar sub formä de materii prime, semifabricate sau bunuri finite. Stocurile sunt o sursä majorä de costuri în lantul logistic. Spre exemplu, un lant logistic care are stocuri mari la nivel de retail, are un grad înalt de receptivitate deoarece clientul inträ în magazin și iese cu produsul pe care íl cäuta. In contrast, un lant logistic cu stocuri mici poate fi eficient dar va face clientii sä aștepte cateva säptämani sau luni pentru märfurile pe care și le doresc.
Stocurile au un rol important ín fluxul materialelor ín lantul logistic. Managerii vor trebui sä actioneze cu stocuri cat mai mici färä sä creascä costurile sau reducä receptivitatea, deoarece reducerea scurgerii timpului poate fi un avantaj semnificativ íntr-un lant logistic.
Stocurile joacä un rol important ín abilitatea de a asigura competitivitatea unei firme. Dacä strategia competitivä a unei firme cere un nivel ridicat de receptivitate, compania poate atinge acest tel prin amplasarea unor mari cantitäti de märfuri langä clienti. Invers, o companie poate folosi stocurile pentru a deveni mai eficientä,reducand costurile. Dilema ín cazul stocurilor este íntre receptivitatea care rezultä din stocuri mai mari sau eficienta care rezultä din mai stocuri mai mici.
In cadrul gamei foarte largi de stocuri, se disting cu deosebire urmätoarele categorii:
- Din punct de vedere al productiei stocurile pot fi de trei feluri:
- cel de materii prime și materiale destinat consumului unitätilor de productie - stocul de productie, stoc ín amonte;
- cel de produse finite, destinate livrärii cätre beneficiari - stocul de desfacere, stoc ín aval);
- cel destinat asigurärii functionärii continue a unor mașini sau a unor linii de fabricatie - stocul
Ponderea cea mai mare o detine stocul de productie.
- Din punct de vedere al rolului jucat pe plan economic stocurile pot fi:
- stocuri cu rol de regulator; au ca rol reglarea fluxurilor de intrare și de ieșire ale produselor între douä stadii succesive ale procesului tehnologic;
- stocuri cu rol strategic; sunt formate din piese sau din subansamble folosite de serviciul de întretinere, necesare înlocuirii rapide a lor în caz de avarie la instalatiile vitale ale întreprinderii;
- stocuri speculative; sunt mai putin legate de activitatea agentilor economici și se referä în general la produse și materiale rare, a cäror valoare nu este fluctuantä.
- Din punct de vedere al modului de depozitare, care tine seama și de unele proprietäti fizico-chimice ale Așa avem: produse periculoase, voluminoase, fragile etc.
- Din punct de vedere al modului de gestionare avem:
- stocuri cu gestiune normalä;
- stocuri cu “afectare directä” (comandate special pentru o anume comandä);
- stocuri “färä gestiune” (din magaziile intermediare, cu o supraveghere globalä);
- stocuri de produse consumabile.
- Din punct de vedere al caracteristicilor formärii și destinatiei lor stocurile pot fi:
- stoc curent;
- stoc de sigurantä;
- stoc de pregätire sau de conditionare;
- stoc pentru transport intern;
- stoc de iarnä.
- Dupä locul formärii, existä:
- stocuri în comertul cu ridicata;
- stocuri în comertul cu amänuntul;
- stocuri “pe drum” sau în expeditie.
- Dupä perioada de identificare, existä:
- stocuri initiale;
- stocuri finale;
- stocuri intermediare, la un anumit moment al perioadei.
- Dupä nivelul atins în procesul de reînnoire, existä:
- stocuri minime sau de alarmä;
- stocuri medii;
- stocuri maxime.
Pentru a crește eficienta și receptivitatea trebuie cunoscute principalele tipuri de stocuri și modul în care acestea pot fi dimensionate:
Stocul curent. Acesta reprezintä stocul folosit sä satisfacä cererea în intervalul dintre douä livräri ale furnizorilor. Märimea stocului curent este rezultatul productiei, transportului sau achizitiei märfurilor în loturi mari. Firmele produc sau achizitioneazä loturi mari pentru a exploata economiile de scalä în productie, transport sau în procesul de cumpärare. O datä cu creșterea lotului, apare și creșterea costului expeditiei.
Stocul de sigurantä este stocul care trebuie tinut în cazul în care cererea depäșeste așteptärile sau furnizorii nu livreazä märfurile la timp. Daca totul ar fi previzibil, atunci ar fi suficient doar stocul curent. Deoarece cererea este nesigurä și ar putea depäși așteptärile, firmele tin un stoc de sigurantä pentru a putea satisface o cerere ridicatä, dar neașteptatä. Managerii se confruntä cu o decizie cheie atunci cănd trebuie sä stabileascä märimea stocului de sigurantä. Dacä stocul de sigurantä este prea mare, märfurile nu vor putea fi văndute și vor trebui scoase la vănzare la un pret redus dupä închierea sezonului. Dacä firma are un stoc de sigurantä mic atunci va avea vanzäri mai putine. Aladar, optarea pentru o anumitä märime a stocului de sigurantä implicä o legäturä íntre costul de a avea prea mult stoc de sigurantä și costul de a scädea vanzärile datoritä unui stoc de sigurantä nesemnificativ.
Stocul sezonier este utilizat ín cazul ín care cererea are variatii previzibile. Firmele constituie stocuri ín perioadele ín care cererea este micä și depoziteazä märfurile pentru perioadele ín care ín care ele nu vor mai putea produce atat de mult pentru a satisface cererea. Managerii se confruntä cu decizii cheie ín momentul ín care trebuie sä decidä dacä trebuie constituie un stoc sezonier și, dacä se decid sä íl contituie, atunci trebuie sä stabileascä nivelul acestuia. Dacä o firmä íși poate schimba rapid rata sistemului de productie la un cost foarte scäzut, atunci s-ar putea sä nu mai aibä nevoie de stocul sezonier, deoarece sistemul de productie se poate adapta unei perioade cand cererea este mare, färä a implica costuri mari. Oricum, dacä schimbarea ratei productiei este costisitoare (de exemplu cand angajatii trebuie concediati sau cand trebuie fäcute angajäri), atunci o firmä trebuie sä stabileascä o ratä a productiei potrivitä și sä constituie un stoc atunci cand cererea este micä. Deci, principala problemä cu care se confruntä managerii lanturilor de aprovizionare care constituie un stoc sezonier este costul acestuia ín raport cu costul de a avea o ratä de productie flexibilä.
Nivelul disponibilitätii produsului (Nivelul de serviciu) este o parte a cererii care este satisfacutä la timp de produsele care se aflä ín stoc. Un nivel ridicat de disponibilitate al produselor produce un nivel ridicat de responsabilitate, implicand totodatä și o crestere a costului, deoarece multe stocuri sunt constituite, dar foarte rar sunt folosite. In opozitie, la un nivel scäzut al disponibilitätii produselor, costul stocului este mai scäzut dar existä posibilitatea ca un client sä nu fie servit la timp.
- Indicatorii stocurilor de marfuri
Managerul ar trebui sä urmäreacä indicatorii stocurilor care influenteazä performanta lantului logistic.
Stocurile de märfuri pot fi exprimate cu ajutorul unui sistem, alcätuit din douä grupe mari de indicatori: absoluti și relativi.
Indicatorii absoluti mäsoarä stocurile în unitäti naturale sau valorice. Ambele forme de exprimare sunt importante pentru aprecierea märimii stocurilor și a implicatiilor acestora. Astfel, stocurile în exprimare valoricä, de exemplu, indicä märimea imobilizärilor de fonduri, a creditelor bancare necesare pentru finantarea lor și deci, implicit, märimea dobănzilor pe care trebuie sä le suporte întreprinderea. Cu ajutorul indicatorilor absoluti pot fi exprimate atăt stocurile existente la un moment dat (de exemplu, stocul initial, final etc.), căt și stocurile medii ale unei perioade anumite, calculate ca medie (aritmeticä, simplä, mobilä, cronologicä) a stocurilor de la diferite date (momente) dintr-o perioadä anumitä.
Indicatorii absoluti, oricăt de complet ar reda situatia stocurilor la un moment dat sau în cursul unei perioade, nu pot sugera aprecieri asupra caracterului normal sau anormal al stocurilor, nu pot exprima märimea lor în raport cu volumul circulatiei märfurilor.
Indicatorii relativi sunt rezultatul unor raporturi dintre mai multi indicatori absoluti și se pot referi la stocul existent într-un anumit moment sau la stocurile medii ale unei perioade.
Stocul de la un moment oarecare poate fi exprimat, în mod relativ, cu ajutorul indicatorului "stoc în zile-rulaj" (în zile desfacere)" care exprimä perioada de timp (în zile) pentru care stocul ar putea asigura desfacerea sau, cu alte cuvinte, în care s-ar înnoi în întregime.
Indicatorul se calculeazä cu ajutorul relatiei: Szr= SxZ/D, în care
Szr este stocul în zile rulaj;
S - stocul la un anumit moment;
Z - numärul de zile dintr-o perioadä consideratä;
D - desfacerea în perioada respectivä (planificatä sau previzionatä).
Stocul mediu din cadrul unei anumite perioade se poate exprima relativ prin mai multi indicatori:
Viteza de circulatie în zile exprimä numärul mediu de zile căt a stat o marfa în stoc de la sosirea sa în magazin, de exemplu, și pänä la vănzarea sa, sau märimea perioadei de reînnoire completä a stocului de märfuri.
Relatia de calcul este : Vc=SmxZ/D, unde
Vc - este viteza de circulatie, în zile;
Sm - stocul mediu calculat pentru o perioadä datä;
D - desfacerea din aceeași perioadä;
Z -numärul de zile ale perioadei considerate.
Stocul în numärul de rotatii aratä de căte ori se reînnoiesc stocurile în cursul unei perioade, de căte ori se cuprind ele în volumul desfacerilor de märfuri. Indicatorul se poate calcula cu una din urmätoarele relatii: SNR= D/S sau SNR = Z/Vc unde
SNR - este stocul în numär de rotatii.
Principala problemä cu care se confruntä managerii cănd iau deciziile privind stocul este raportul dintre receptivitate și eficientä. Cresterea stocului în general face ca lantul logistic sä devinä mai scump pentru client. De asemenea, un nivel ridicat al stocului faciliteazä reducerea productiei și a costurilor de transport din cauza economiei realizate în ambele cazuri. Aceasta optiune, însa, duce la o creștere a costului de stocare.
- Modalitati de stocare
Se pot distinge cinci moduri principale de stocare : stocare statica; stocare mobila;
stocare rotativa (orizontala sau verticala); stocare dinamica; stocare de mare înaltime automata.
Stocarea statica se poate face prin dulapuri sau mobila cu sertare pentru a stoca mici piese, dar mai adesea este realizata prin stelaj (mobilier format din rafturi suprapuse).
Stelajele pot fi foarte diverse, de la cătiva metri la mai mult de 30 de metri înaltime, cel mai adesea independente de structura depozitului, dar uneori integrate în scheletul cladirii.
In practica, pot exista:
- rafturi ușoare cu o încarcatura pe nivel de la 50 păna la 400 de kilograme;
- rafturi medii între 400 și 650 de kilograme;
- rafturi grele cu o încarcatura mai mare de 1000 de kilograme.
Stelajele pot fi formate din polite și rasteluri, pot primi containere sau palete, dar în orice caz ele sunt obiectul unei proiectari specializate foarte tehnica, cu toate ca nu exista nici o regula sau prevedere reglementara specifica.
Intr-un stelaj compartimentele pot accepta:
- fie o singura paleta , daca greutatea paletei este importanta;
- fie douä palete Standard cu laturile de 1,20 m in fatä;
- fie trei palete cu laturile de 0,80 m in fatä.
Suprafata ocupatä pe sol nu depinde numai de stelaje ci și de spatiul necesar intre ele pentru a aranja märfurile sau pentru a le extrage, tinand cont de mijloacele de manipulare a märfurilor utilizate pentru fiecare din aceste operatiuni.
Stocarea mobila
Stelajele cu etajere sau cu palete care sustin produsul se deplaseaza pe roti de otel montate pe șine care pot fi sau nu încastrate în sol, sunt antrenate manual - cu volan demultiplicator - sau motorizat și permit deplasarea unui aranjament complet de etajere. Se căștiga astfel spatiu în ceea ce privește aleile pentru ca este nevoie doar de una singura pentru un ansamblu de etajere. Se utilizeaza astfel de solutii atunci cănd costurile pe metru patrat de stocare sunt foarte ridicate și articolele nu necesita deplasari dese, de exemplu pentru arhivele care vor fi depozitate într-un spatiu restrăns în centrul orașului.
Stocarea pivotanta pe orizontala sau verticala
In stocarea pivotanta pe verticala, cel mai adesea, articolele sunt aranjate în rafturi sau în baxuri sustinute de transportoare care se deplaseaza cu ajutorul unor benzi rulante ce se învărt în mod continuu între doua axe orizontale aflate la distanta de cătiva metri. Acest tip de sistem este foarte utilizat pentru piese mici, mecanice sau electronice, sau pentru produse farmaceutice și reduce timpul de cautare precum și suprafata de acces necesara. Stocarea pivotanta pe orizontala se realizeaza pe un carusel cu coșuri care atărna cu ajutorul firelor de o șina și care se mișca circular.
Stocarea dinamica
Acest mod de stocare este format din blocuri de stocare mai mult sau mai putin lungi unde paletele sau coletele de aceeași natura sunt dispuse unele în spatele celeilalte, fie pe rulmenti care formeaza un plan ușor înclinat, fie pe un transportor orizontal. In partea din fata se pot extrage paletele sau coletele sau o parte din continutul lor. De fiecare data ce o paleta sau un colet sunt ridicate, fie ca sunt extrase în întregime, fie se ridica pentru ca sunt goale, celelalte palete sau colete ale blocului de stocare se deplaseazä cu un element. Se poate alimenta fiecare bloc prin partea din spate, separănd astfel pregätirea comenzii și reaprovizionarea doar cu douä alei, oricare ar fi adăncimea blocurilor de stocare. Cu conditia de nu a avea de lucrat cu cantitäti importante ci cu un numär mic de palete sau de colete identice (Articole A sau B ale analizei ABC), se poate realiza în acest mod o importantä economie a spatiului de stocare și o diminuare semnificativä a deplasärilor începănd cu pregätirea comenzii, cu ajutorul unui sistem FIFO de ieșire. Putem dispune de asemenea sisteme de stocaj în imediata apropiere a platformelor de mcärcare pentru partea din fatä și descärcare pentru partea din spate.
Pentru mcärcäturile ușoare în cutii de carton sau baxuri, aceste sisteme de stocaj dinamic pentru picking sunt realizate prin gravitatie pornind de la culoare, de la 3 la 6 m, adesea cu înclinare variabilä, realizate cu role din material plastic sau din otel. Pentru palete sau mcärcäturi grele, sistemele de rulare prin gravitatie trebuie sa fie controlate sau înlocuite cu sistemele de manipulare orizontale.
Sistemele automate de mare înaltime: transtockeurii
Deși putin räspändite în Franta, acestea sunt foarte utilizate, așa cum subliniazä Francois Mondou, în SUA, Germania și Japonia, de întreprinderile foarte mari. Transtockeurii sunt macarale concepute pentru a lucra numai pe aleile unui stelaj cu palete, unele modele permităndu-le totuși sä schimbe aleea. Ele se deplaseazä pe alei înguste (l m pänä la 1,2 m) cu ajutorul a douä șine, una la sol și una în partea maltä care ghideazä catargul de-a lungul cäruia se deplaseazä furcile ce permit mcärcarea și descärcarea märfurilor. La capetele aleilor, un transporter de intrare și unul de ieșire permit aducerea sau recuperarea paletelor.
Anumiti transtockeuri sunt manuali: un lucrätor comandä operatiunile dintr-o cabinä ce se deplaseazä la nivelul furcilor. Acești transtockeuri nu depäșesc o mältime de extragere în jurul a 15 m pentru viteze maxime de translatie de 10 km/h și cu încärcäturi ce depäșesc rar o tonä. Alti transtockeuri sunt automati și pot atinge pänä la 45 m cu mcärcäturi ce depäșesc căteva tone.
Toate acestea se organizeazä cu ajutorul unor mijloace informatice precum cititoarele (sacanerele) de etichete cu coduri de bare, calcul atoarele etc. Unul din instrumentele de bazä ale depozitelor automatizate este echipamentul de sortare. Începănd cu etichetele dispuse pe fiecare colet sistemul poate împinge coletele cätre un post de mcärcare sau paletizare. În locul coletelor se pot tria baxuri sau colete plate. Coletele pot fi cele care trebuie repartizate pe o platformä de livrare și provenind, de exemplu, din „spargerea” paletelor, sau pot fi colete provenind de la unul sau mai multe posturi de pregätire și reasamblănd, de exemplu, elementele provenind din picking.
- Manipularea
Mijloacele tehnice de manipulare constituie unul dintre componentele fundamentale ale logisticii. Este sectorul logisticii care a evoluat cel mai mult în aceste ultime decenii dacä luam în considerare faptul cä vagoanele de cale feratä nu s-au schimbat decăt putin și camioanele n-au cunoscut decăt modificäri ale performantelor și consumului. În schimb, generalizarea paletei și a elevatorului (cäruciorul de ridicat) a constituit o revolutie liniștitä, dar extraordinar de importantä. Este verosimil cä același lucru se va întămpla, în urmätorii ani, și cu automatizarea manipulärii și cu dezvoltarea instalatiilor grele.
Intre timp, industria manipulärii suferä variatii importante o datä cu evolutiile conjuncturii economice. In anii '80, expansiunea rapidä a succedat o crizä marcatä de un recul al investitiilor de 37%, in toate sectoarele. Anul 1995 s-a caracterizat printr-o nouä expansiune urmatä, cel putin pentru elevator, de ani buni ce par sä manifeste o preferintä a intreprinderilor pentru mijloacele de manipulare cele mai flexibile destul de adesea inchiriate, și trebuie sä așteptam anul 1998 pentru a vedea reluate investitiile in materie de manipulare. Se poate de asemenea sä trebuiascä luate in considerare dificultätile intalnite in punerea la punct a numeroaselor canale de manipulare automatizate care, ca toate instalatiile automatizate, cunosc cateodatä inceputuri dificile. Printre altele, variatiile destul de rapide ale pietelor și produselor, nu i-au incitat oare pe industria^ sä realizeze investitii importante pentru fluxuri a cäror durabilitate putea fi indoielnicä?
Paletele
Suport rectangular de dimensiuni standardizate, adesea din lemn, pe care se pune o anumitä cantitate de märfuri, paleta constituie o unitate de incärcare care poate fi manipulatä și deplasatä cu un elevator cu furcä. Paleta tip este in Europa paleta standardizatä Euro. Paleta reprezintä, impreunä cu elevatoarele sau transpaletele care sunt utilizate pentru a le manipula, baza logisticii moderne și gestiunea sa meritä un examen atent.
Existä numeroase modele de palete, dar principalele douä sunt paleta Euro(80xl20 cm) și paleta ISO(100xl20 cm).
Paleta Euro din lemn și dimensiuni 800x1200 mm a fost adoptatä de 18 retele de cale feratä europene. Ea poarta sigla EUR și stampila retelei de cale feratä corespunzätoare. Cea mai micä fatä permite preluarea märfurilor cu o transpaletä sau un elevator. Fata cea mai latä permite preluarea märfurilor cu un elevator.
Pe o semiremorcä standard cu o lätime utilä de 2,42 m și o lungime utilä de 13,50 m, se pot mcärca 3 Euro-palete pe lätime (cu conditia ca sä nu depäșeascä tonajul) și 11 Euro-palete în lungime,adicä 33 în total. Eventual se pot suprapune (dupä numärul pachetelor pe care le contine) și atunci se pot mcärca pänä la 99 de palete pe remorcä.
Dupä dimensiunile paletei existä mai multe tipuri:
- subdiviziunile de palete EURO : bax sau palete 80x 60, 60 x 60 etc.;
- paleta ISO 100x120 cu 4 spatii libere ;
- paleta "chimie" 110x130;
- paleta "ciment" 100x120;
- paleta "hărtie" adaptatä la formatele standard de hărtie;
Trebuie considerat în mod egal diferitele varietäti de cärucioare, care tind a juca un mare rol în distributie prin simplitatea lor de manevrare pe culoarele suprafetele de vănzare pänä la zona unde sunt expuse produsele.
Existä mai multe tipuri de palete în functie de calitatea materialului și numärul de utilizäri:
- paleta din lemn, de calitate EPAL care se preteazä la numeroase rotatii (în jur de 30) și care rezista mai multi ani
- paleta pierduta (sau unirotatie), din lemn de calitate inferioarä care poate asigura 2-3 rotatii sau chiar una singurä; ea este evident mai putin rezistentä și poate prezenta riscuri pentru agentii economici. Este interzisä cel mai adesea pentru stocäri automate sau pe mältime.
- paleta din lemn mulat, este compusä din particule de lemn și räșini sintetice; forma este obtinutä prin mulaj la temperaturi ridicate iar paletele se pot așeza unele in áltele, acest lucru ușurand returul. Ca dezavantaj ele nu se pot repara și nu trebuie expuse la intemperii.
- paleta din polistiren expandat este o paleta din polietilena cu inalta densitate, are ranfonsari metalice și este mai scumpa. Aceste palete din plastic nu se pot repara dar sunt reutilizabile și permit respectarea celor mai bune conditii de igiena.
- paleta metalica din otel sau din aluminiu, utilizata pe scara larga in industria farmaceutica sau agroalimentara.
- paleta din carton, mai ușoara care este utilizata in PLV sau in expeditiile pe cale aeriana.
- paleta lada: lada este adesea din lemn cu baza care permite prinderea cu o furca.
- box-paleta: recipient metalic cu baza ca o paleta.
Exista diferite sisteme de fixare a marfurilor pe palete:
- incercuind marfurile cu o coarda,o curea extensibila sau o chinga textile cu nod de tensiune;
- punand grile antiglisante intre diferitele randuri de produse,
- lipind cartoanele unele de altele cu ajutorul unui clei auto-casant care permite desfacerea imediat dupa incarcare dar și inclinari ale sarcinii pana la 45°; exista cleiuri care se incalzesc, altele care se pot pulveriza sau aplica cu pensula.
- inconjurand incarcatura cu ajutorul unei bande textile sau de otel pentru a proteja marfurile fragile (profile și colturi de carton, corniere etc.)
- invelind sarcina cu o folie termoretractabila care prezinta avantajul de a proteja impotriva ploii și a prafului. Pentru o utilizare mai putin intensiva se pot folosi huse pentru palete sau rulouri de film și un pistol cu gaz. Paletele standard pot fi „filmate” prin banderole cu un sistem de întindere și o folie întinsă transparentă sau opacă; folia întinsă poate fi de asemenea pusă manual cu o bobina specială. Există de asemenea huse care protejează vărful paletelor.