1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)
Pin It

Comertul international este definit drept un schimb de bani, bunuri, sau servicii, care se desfasoara intre doua state sau teritorii. tn majoritatea tarilor, acest tip de comert are o pondere importanta in PIB, deoarece prin schimb, diferite state pot avea acces la bunuri sau servicii pentru care aceste state nu au resursele necesare sau capacitatea pentru a le produce si a-§i satisface nevoile. Prin exploatarea resurselor limitate de care dispun, si dezvoltarea capacitatilor de folosire a acestor resurse, tarile pot produce un surplus de bunuri si servicii. Acest surplus poate mai apoi sa fie schimbat pentru bunuri sau servicii de care tara are nevoie. Bunurile si serviciile au mari sanse sa fie importate din strainatate, deoarece importurile pot fi mai ieftine sau pot oferi o calitate mai buna decat ar putea oferi productia interna. De asemenea, importurile pot fi mai u§or accesibile, din cauza multitudinii de ofertanti pentru diferite tipuri de bunuri sau servicii, sau pur si simplu, importurile pot fi mai atragatoare din punct de vedere estetic. tn multe dintre cazuri, nu exista alternative locale, prin urmare importul este necesar. Un exemplu foarte elocvent pentru aceasta afirmatie il constituie Japonia, care desi nu are rezerve petroliere, este al patrulea cel mai mare consumator de petrol din lume, cu un consum de 3,98 milioane de barili pe zi in 201740, si trebuie sa importe tot petrolul de care are nevoie.

Comerful international a existat de-a lungul unei perioade intinse din istoria lumii. Cea mai reprezentativa ruta comerciala din istorie fiind „Drumul Matasii”, ce lega Asia de Orientul Mijlociu si Europa de Sud, si care a conectat economic si cultural aceste regiuni, prin schimburi comerciale de bunuri si prin interactiunea dintre oamenii ce desfasurau comertul. De asemenea, aceasta ruta comerciala a actionat ca un impuls in dezvoltarea constructiei de nave maritime, deoarece, in timp, comertul desfasurat pe ruta Asia-Europa, a avut parte de o crestere spectaculoasa a volumului de bunuri transportate, calea terestra de transport a bunurilor nemaifacand fata unui volum atat de mare de bunuri, astfel a devenit tot mai necesar un mijloc de transport cu o capacitate din ce in ce mai mare de transport a bunurilor. Totodata, comertul a fost si principalul motiv pentru care s-a inceput explorarea lumii, necesitandu-se o cale mai facila de a aduce bunuri din Asia din cauza Imperiului Otoman care punea piedici in calea comertului dintre statele din Europa si cele din Asia.

Productia de bunuri si servicii ce trebuiesc schimbate intre tari, pentru a-si acoperi nevoile, se bazeaza pe doua principii fundamentale, principii ce au fost analizate pentru prima data de Adam Smith in secolul XVII, acestea sunt diviziunea muncii si specializarea[2] [3]. tn cel mai strict sens, o diviziune a muncii, inseamna separarea productiei in sarcini mai mici, dar interconectate, si mai apoi alocarea acestor sarcini la diferip „muncitori”, in functie de abilitaple si de eficienta acestora. Aplicata la nivel international, diviziunea munciii ar insemna ca statele sa produca doar o gama restransa de bunuri si servicii, si sa contribuie intr-o parte relativ redusa in productia de bunuri finite care vor fi vandute pe pietele internationale.

Specializarea este al doilea principiu fundamental prezentat de catre Adam Smith si asociat cu schimbul international si vine ca un rezultat al diviziunii muncii. Daca fiecarui muncitor sau producator ii este atribuit un rol de specialist, sunt mari sansele ca acestia sa devina contribuitori mai eficienti la procesul de productie si la produsul final. Astfel, specializarea poate genera beneficii viitoare in termeni de eficienta si productivitate. Principiul specializarii poate fi aplicat indivizilor, companiilor, masinariilor, tehnologiilor de productie, si totodata unei intregi tari. Specializarea international este sporita atunci cand tarile isi folosesc resursele limitate pentru a produce doar o gama redusa de bunuri si servicii, insa aceasta productie este realizata intr-un volum relativ mare. Productia de masa permite crearea surplusului de bunuri si servicii, care pot apoi sa fie exportate, asta insemnand ca alte bunuri si resurse ar trebui importate din tari care s-au specializat si au produs un surplus propriu.

Cand tarile se specializeaza, acestea devin mai eficiente in timp, deoarece producatorii vor deveni din ce in ce mai mari, ajungand sa utilizeze economia de scara. Puse in fata competitiei de pe pietele intenationale, companiile vor fi impulsionate sa adopte productia in masa, sa dezvolte si mai apoi sa aplice tehnologii si procese de productie cat mai noi si eficiente. Aceste lucruri pot aduce avantaje comparative unei tari, in relatie cu o tara mai putin specializata, si sa o faca din ce in ce mai competitiva, importurile acestei tari devenind tot mai atractive, fapt care ii va creste sansele de export in viitor. Spre exemplu, in prezent, un baton de ciocolata poate contine ingrediente din mai mult tari, fiecare dintre aceste tari contribuind poate doar cu un singur ingredient la produsul final, insa, prin aducerea de ingrediente la un pret redus din anumite state, unde productia acestor ingrediente este mai dezvoltata, si procesarea lor in state unde capacitatile tehnologice si de productie sunt mai dezvoltate, produsul final este atat mai ieftin pentru consumator cat si de o calitate mai buna.

Schimbul international prezinta o serie de avantaje care nu trebuiesc neglijate, deoarece ofera beneficii valoroase unei tari. tn primul rand, exploatarea avantajelor comparative ale unei tari, inseamna ca schimburile internationale incurajeaza tarile sa se specializeze strict asupra productiei acelor bunuri si servicii, pe care le pot produce mai eficient si cu un cost de oportunitate mai scazut. De asemenea productia unei singure game reduse de bunuri si servicii, pentru piata domestica si pentru cea de export, inseamna ca o tara poate produce un volum mare de bunuri si servicii, la un cost mai redus, iar mai apoi sa vanda acele bunuri si servicii la un pret care i-ar aduce castiguri cat mai mari, insa acest pret nu trebuie sa fie prea ridicat, deoarece comertul international creste

 

competitivitatea, existand sanse ca alte state sa poata produce bunuri similare la un cost mai redus, si sa le vanda la un pret mai mic.

Prin cre§terea competitivitatii, preturile pot scadea la nivel mondial si astfel, comertul international ajuta la cresterea puterii de cumparare a consumatorilor, pentru ca acestia sa poata achizitiona mai multe bunuri si servicii, mentinand astfel cererea. Comertul international imbunatateste calitatea bunurilor, cat si cea a serviciilor, datorita competitivitatii crescute si desfiintarii monopolurilor, inovatia in design si aplicarea de noi tehnologii fiind incurajata. Populatia nu are parte de beneficiul unui pret mai redus, datorita comertului international, ci si de o crestere a locurilor de munca disponibile si a calitatii acestora, deoarece nu vor aparea doar locuri de munca in domeniul productiei, ci datorita procesului de multiplicare, vor fi create locuri de munca in intreaga economie.

insa, in ciuda beneficiilor uriase aduse de comertul international, trebuie mentionat ca exista si o serie de dezavantaje pe care orice tara trebuie sa le aiba in vedere atunci cand isi concepe planul de dezvoltare economica. Principalul dezavantaj al comertului international, vine sub forma supra- specializarii, care ameninta direct populatia printr-un risc de pierdere al locurilor de munca, daca cererea mondiala pentru un anumit tip de produs sau serviciu scade, sau atunci cand se constata ca bunurile pentru consumul domestic pot fi produse mai ieftin in strainatate. Locurile de munca pierdute prin astfel de schimbari cauzeaza un somaj structural sever. Ca exemple pentru acest dezavantaj pot fi oferite Marea Britanie, care in urma crizei financiare din 2008 a suferit puternic din cauza dependentei puternice de sectorul serviciilor financiare, si S.U.A. care in urma aceleiasi crize a avut parte de un somaj puternic in sectorul constructor. De asemenea, unele companii, nu au sansa sa creasca deoarece au parte de o competitie puternica de la companii straine, care sunt mai dezvoltate, iar unii producatori locali, care ar aproviziona doar piata domestica, ar avea de suferit deoarece importurile mai ieftine le-ar putea distruge piata. in timp, diversitatea outputului intr-o economie, s-ar putea diminua semnificativ din cauza disparitiei producatorilor locali.

in 2017, comertul mondial se afla intr-o perioada de ascensiune, cea mai puternica ascensiune inregistrata din 2011 pana in prezent, care a fost rezultatul unor factori ciclici, in principal datorita cresterii investitiilor in diferite domenii si cresterii consumului de bunuri si servicii la nivel global. Privind situatia in termeni valorici, ratele de crestere ale comertului in 2017, in USD, comparativ cu 2016, au fost de 10,7% pentru exporturile de marfuri si 7,4% pentru exporturile de servicii comerciale[3]. Aceste rate de crestere reflecta atat cantitati mai mari, ce au fost exportate in decursul anului 2017, cat si o crestere a preturilor pentru diferite bunuri si servicii, la nivel global.

Valoarea

exporturilor in mii 2014                                    2015                            2016                              2017

USD[4]

TOTAL

$18,980,985,113

$16,505,653,131

$16,012,823,283

$17,420,657,800

Masinarii, autovehic echipamente electrice/electronice parti ale acestora

$2,407,150,323

$2,338,580,794

$2,316,339,056.00

$2,557,057,333

Aparate                         mecan

reactoare        nucle

cazane; parti acestora

$2,161,141,296

$1,940,799,300

$1,897,110,695

$2,078,720,633

Combustibili minei uleiuri      minerale

produse de distilare acestora;                         mater

bituminoase; minera

$3,053,459,019

$1,825,530,132

$1,500,964,267

$1,927,322,584

Vehicule, altele d cele feroviare tramvaie; parti accesorii ale acestora

$1,393,836,550

$1,322,339,211

$1,351,357,294

$1,434,993,896

Perle naturale, pietre pretioase me pretioase.

$708,602,227

$632,047,373

$654,668,499

$620,802,864

Materiale plastice articole din mater plastice

$624,229,210

$553,749,098

$549,131,323

$593,131,228

Aparate                              opt

fotografice, masurare, medicale chirurgicale

$578,285,829

$544,196,440

$539,066,757

$578,506,837

Produse farmaceutic

$516,831,699

$499,123,776

$507,646,212

$532,709,530

Produse                             chin

organice

$437,149,118

$370,746,618

$353,147,061

$377,170,831

Fier si otel

$414,368,954

$327,522,372

$303,531,806

$368,673,113

In „Tabelul 1” am prezentat evolu{ia schimburilor comerciale, in termeni valorici, din 2014 pana in 2017, §i principalele categorii de bunuri care au fost tranzac|ionate in decursul anului 2017. Conform UNCTAD, cele mai exportate bunuri in 2017 au fost ma§inariile §i echipamentele electrice[5]. Aici se includ atat automobilele si componenfele acestora, cat si toate echipamentele industriale mici si medii, echipamentele electrotehnice, calculatoare, telefoane mobile etc. Valoarea totala a acestei categorii de bunuri exportate in 2017 a fost de peste 2.500 de miliarde de USD, ceea ce reprezinta peste 14% din totalul exporturilor din 2017, care a fost de peste 17.000 de miliarde. insa, conform UNCTAD, petrolul a fost cel mai exportat bun din 2013, cand valoarea totala a petrolului exportat era de peste 1.500 de miliarde USD, si pana in 2017, cand valoarea totala a petrolului exportat a scazut la pufin peste 840 de miliarde USD din cauza reducerii prefului petrolului pe piefele internafionale[6]. Acest bun a ramas cel mai exportat si in 2017, in ciuda reducerii prefului.

in 2016, exporturile de bunuri si-au continuat trendul descendent, inregistrand o scadere de 3,4%, ce a venit ca rezultat al declinului prefurilor la combustibili si minereuri din 2014 si 2015, cand exporturile acestor bunuri au scazut cu peste 30%. insa, nu toate bunurile au fost afectate in acelasi fel de acest trend descendent, exporturile bunurilor manufacturate au scazut cu doar 2%, menfinandu-se in pozifia de lider al bunurilor exportate cu o cota de aproximativ 73% in totalul exporturilor de bunuri, datorita investifiilor semnificative in industria textila si in industria grea din farile asiatice. Exporturile produselor agriculturale au inregistrat chiar o crestere de 1%, insa din cauza fenomenului de incalzire globala, in multe zone ale globului condifiile meteorologice au fost nefavorabile pentru agriculture, ceea ce a insemnat ca anumite produse au devenit mai greu de obfinut.

Prefurile minereurilor si metalelor neferoase au scazut cu 5% in 2016, insa au fost si cateva bunuri din aceasta categorie ce au avut parte de cresteri ale prefurilor, si implicit cresteri ale volumului exporturilor, printre acestea putem enumera: zincul (+8%), plumbul (+12%), minereul de fier (+4%), etc. Prefurile pentru energie au scazut cu 18%, cel mai mare declin a fost in cazul gazelor naturale, care au suferit o scadere de 34%, petrolul a avut o scadere de 18% insa carbunele a inregistrat o crestere de 14%. Din totalul exporturilor din 2016, aproximativ 11.200 de miliarde de USD reprezinta exportul de bunuri, ceea ce inseamna ca bunurile au reprezentat peste 70% din exporturile inregistrate la nivel global.

in ceea ce priveste sectorul serviciilor, sectorul serviciilor de transport a suferit o scadere de 4% in 2016, ajungand la o valoare a exporturilor de peste 853 miliarde de USD, insa prefurile pentru transporturile navale de bunuri au continuat sa ramana la un nivel scazut. in schimb, transportul aerian a inregistrat o crestere de 10% a incasarilor. Serviciile de turism au inregistrat o crestere de 2%, ajungand la o valoare de peste 1.200 de miliarde de USD in 2016, inregistrandu-se totodata o crestere a numarului de sosiri internafionale, la 1,235 miliarde de turisti, si de asemenea o crestere
a cheltuielilor facute de ace§ti turi§ti in timpul §ederii lor. Exporturile mondiale de servicii financiare au inregistrat o crestere de 3%, insa aceasta crestere nu a fost impartita uniform in toate regiunile, ci s-a manifestat preponderent in Asia §i Orientul Mijlociu, ce a inregistrat cea mai mare crestere a exporturilor (+5%), datorata in mare parte cre§terii exporturilor de servicii financiare §i IT in Israel. Cumulat, in 2016, exporturile de servicii au reprezentat aproximativ 27% din totalul exporturilor.

Pe de alta parte, faptul ca in 2017 s-a inregistrat o crestere semnificativa a schimburilor interna|ionale, poate arata semne destul de promitatoare pentru viitor, daca mai multe reforme structurale §i politici fiscale expansioniste sunt puse in aplicare. Acestea pot cauza o crestere economica §i o accelerare a comertului international pe termen scurt §i mediu. Faptul ca toate regiunile globului au avut parte de cre§teri ale schimburilor internationale, §i concomitent, de cre§teri ale productiei ar putea de asemenea sa faca dezvoltarea viitoare mai suportabila.

 

[2]   Editorial, Reuters. "UPDATE 1-Japan 2017 thermal coal imports hit record, LNG up for..." AF. Retrieved 18 April 2018

[3]     Adam Smith, The Wealth of Nations, 1776

[3]    WTO Strong trade growth in 2018 rests on policy choices, press release, April 2018

[4]    Tabelul 1. Evolu^ia schimburilor comerciale intre 2014 §i 2017, §i principalele categorii de bunuri exportate in 2017, Sursa UNCTAD

[5]    UNCTAD, TRADE AND DEVELOPMENT REPORT 2017

[6]    idem

Loading...