1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)
Pin It

PNB este valoarea de piaţă a întregului volum de bunuri şi servicii care se creează într-o economie naţională într-o perioadă de timp. În calcularea PNB intră mărimea  stocurilor produse în anul curent. Crearea, mişcarea şi repartizarea PNB are loc în cadrul sistemului de conturi naţionale care prevede determinarea unui şir de indicatori macroeconomici în baza cărora putem efectua:

  • măsurarea volumului producţiei într-o perioadă concretă de timp;
  • Analiza şi determinarea factorilor care influenţează nemijlocit asupra dezvoltării economice la momentul dat;
  • compararea nivelului venitului naţional creat într-o anumită perioadă de timp; în baza acestor analize de a construi graficul care ne va reflecta funcţionarea economiei în perspectivă;
  • acumularea informaţiei în baza căreia vor fi elaborate politicile macroeconomice de către stat.

Calcularea PNB are anumite momente specifice:

  • PNB este un indicator monetar, din cauză că prin intermediul lui are loc analiza comparativă a diferitor grupe de mărfuri şi servicii create în diferite perioade de timp.
  • În procesul calculării PNB este necesară evitarea calculului dublu; calculul dublu apare în acel caz, cînd în volumul PNB se va include atît valoarea bunurilor intermediare (care vor fi supuse prelucrării ulterioare sau vor fi vîndute pentru acest proces) şi valoarea bunurilor finale (bunuri destinate consumului final. Excluderea acestui dublu calcul din măsurarea PNB presupune că firmele vor introduce în valoarea PNB aşa numita valoare adăugată, care presupune valoarea de piaţă a volumului producţiei create de către firmă minus valoarea materiei prime şi a materialelor procurate de la alte firme.

Exemplu de calculare a valorii adăugate (VA): PNB = 710

Etapele producţiei

Preţul de vînzare (iniţial)

Valoarea adăugată

1.     Ovicultura (lîna)

60

60

2.     Textilă (stofa)

100

100 – 60 = 40

3.     Fabrica (palton)

160

160 – 100 = 60

4.     Comerţ engro

180

180 – 160 = 20

5.     Comerţ cu amănuntul

210

210 – 180 = 30

 

PNB = 210

 

VA este preţul de realizare a mărfii pe piaţă.

În PNB nu se includ afacerile neproductive, care pot fi:

  1. afaceri financiare;
  2. vînzarea mărfurilor

Afacerile financiare se clasifică în trei tipuri de activitate:

  1. transferarea din bugetul de stat – plăţile efectuate din bugetul de stat sub formă de indemnizaţii pentru şomeri, pensii, plăţi pentru asigurarea socială;
  2. transferuri de plăţi private – subsidii particulare;
  3. afacerile cu hîrtiile de valori (acţiuni şi obligaţiuni) prezintă schimbul de active de hîrtii care în mod direct nu influenţează asupra modificărilor producţiei

PNB sau valoarea de piaţă a producţiei poate fi măsurată în diferite moduri.

  • PNB – din punct de vedere a cheltuielilor suportate de către consumator (A : 210 lei). Această metodă de determinare a PNB se numeşte metoda după cheltuieli sau după producţie.
  • PNB – prin suma tuturor salariilor, plăţilor de rentă, a procentului şi a profitului create în procesul de producţie (A : suma NA) – metoda de calcul după venituri.

Sensul analizei PNB conform acestor două metode constă în aceea că PNB poate fi calculat ori prin însumarea tuturor cheltuielilor suportate pentru procurarea întregului volum de producţie creat în anul curent ori prin însumarea tututor veniturilor obţinute de la producerea întregului volum de producţie în anul curent. Sensul acestei metode poate fi prezentat prin următoarea egalitate: volumul cheltuielilor consumate în anul curent pentru procurarea PNB = volumul veniturilor obţinute de la realizarea PNB.

Aceasta este principala identitate macroeconomică care ne explică fenomenul că vînzarea, cumpărarea sînt părţi diferite ale unei şi aceleiaşi afaceri (legea lui Say). În baza acestor două metode putem să prezentăm în mod schematic calculul PNB la nivel macroeconomic prin următoarele componente:

  • Metoda cheltuielilor:
    1. cheltuielile de consum ale menajelor;
    2. cheltuieli investiţionale ale business-ului;
    3. cheltuieli guvernamentale pentru achiziţionarea mărfurilor şi serviciilor;
    4. cheltuielile suportate de sectorul PNB = C + Ig + G + Xn
  • Metoda veniturilor:
    1. cheltuieli şi plăţi care nu sînt legate de plătirea veniturilor;
    2. salariul + plăţile de rentă
    3. dobînda;

După metodele cheltuielilor în componenţa PNB se includ:

  • Cheltuieli de consum a indivizilor (totalul consumului de bunuri şi servicii) de lungă durată (consumul curent) efectuat de indivizii societăţii.
  • Investiţiile brute interne – acest termen este utilizat frecvent în literatura economică americană şi include în sine trei părţi componente:
    1. toate cheltuielile întreprinderilor legate de procurarea utilajului;
    2. cheltuieli legate de realizarea construcţiei ce includ două tipuri de construcţii: fabrici, uzine şi fondul locativ;
    3. modificarea stocurilor – cheltuieli legate de mărirea stocurilor în anul curent şi introduc în calcul curent a

Micşorarea stocurilor, de obicei, nu se introduce în calcularea PNB pentru a evita calculul dublu.

Investiţiile pot fi: a) brute – reprezintă totalitatea de cheltuieli investiţionale care au fost legate de suma de investiţii cheltuite pentru recuperarea capitalului utilizat în cadrul întreprinderii şi suma de bani cheltuită pentru realizarea unei creşteri economice; pe de altă parte, include amortizarea capitalului + investiţiiule nete Ig = D (amortizare) + In; b) nete – sînt cheltuielile efectuate de o întreprindere în mod individual pentru realizarea unui anumit volum de producţie. Această categorie se utilizează în procesul de alcătuire a conturilor naţionale. În sistemul conturilor naţionale termenul de investiţii interne este prevăzut pentru a delimita investiţiile formelor autohtone private şi a celor străine private.

Investiţiile joacă un rol important în procesul creşterii economice. Raportul dintre investiţiile brute şi amortizare este un indicator după care putem să determinăm starea de dezvoltare a economiei. După nivelul acestui indicator deosebim trei tipuri de economii:

  1. economia în creştere cînd investiţiile brute ≥ amortizarea (In > 0);
  2. economia statică (în stagnare) reflectă situaţia cînd investiţiile brute sînt egale cu deprecierea capitalului (amortizarea);
  3. economia cu diminuarea activităţii de afaceri Ig <
  4. Cheltuielile guvernamentale – cheltuieli efectuate de către stat pentru cumpărarea mărfurilor şi serviciilor. În aceste cheltuieli se exclud
  5. Exportul net (Xn) – indicatorul exportului net este un indicator care dă posibilitate de a duce evidenţa în sistemul conturilor naţionale a afacerilor economice
Loading...