1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)
Pin It

Odată cu schimbarea guvernării si vectorului extern al Republicii Moldova, din 2009 până în prezent, volumul asistenţei contractate si oferite ţării de către partenerii de dezvoltare a crescut considerabil. În mod special după semnarea, la 24 martie 2010, a Documentului "Relansăm Moldova" (Rethink Moldova)[1], în care donatorii s-au angajat pentru perioada anilor 2011-2013 să ofere circa 1,9 miliarde de Euro pentru dezvoltarea a trei sectoare cheie în Republica Moldova - Guvernare Responsabilă, Dezvoltare Economică si Investiţii în Capitalul Uman.

Mai mult de jumătate din suma convenită la această reuniune a Guvernului cu partenerii de dezvoltare a fost contractată în acelaşi an, peste 1 miliard de euro[2]. Anul 2010 atingând maximul sumelor contractate sub formă de asistentă externă de la independenta Republicii Moldova până în prezent.

Pentru ultimii 5 ani, Uniunea Europeană este lider absolut în contractarea asistentei externe, angajându-se să ofere suport Republicii Moldova în sumă de circa 840 mln. Euro sub formă de grant prin intermediul tuturor instrumentelor de finanţare ale UE (Anvelopele naţionale, Programele UE, NIF, etc.), fiind urmată de creditele concesionale ale instituţiilor financiare europene - BEI şi BERD, cu un buget de 517,5 mln. Euro şi respectiv 385,7 mln. Euro. Totodată, din partenerii bilaterali, lider este Statele Unite ale Americii cu un buget de 293,4 mln Euro, cel mai mare volum de asistenţă fiind oferit prin intermediul Fondului Provocările Mileniului pentru Programul "Compact", în cadrul căruia au fost reabilitaţi circa 100 km de drum şi 11 sisteme de irigaţie, urmat de România cu un buget de 121,7 mln Euro.

Asistenţa externă din partea Uniunii Europene

Pe lângă faptul că Uniunea Europeană a devenit partenerul de bază pentru Republica Moldova cu cel mai mare volum de asistenţa financiară oferit ţării noastre, şi Republica Moldova a devenit pentru Uniunea Europeană "istoria de succes" a Parteneriatului Estic, oferind cel mai mare volum de asistenţă financiară din partea Uniunii Europene. În perioada anilor 2007-2013 Comisia Europeană s-a angajat să ofere Republicii Moldova: (i) 561 mln. Euro în cadrul anvelopelor naţionale, care incluf şi sumele oferite după principiul "mai mult pentru mai mult" (more for more) (ii) participarea la programele transfrontaliere cu un buget de peste 150 mln euro, din care a Republica Moldova a reuşit să atragă 27 mln Euro, (iii) posibilitatea de aplicare la Fondul de Investiţii în Vecinătate, din care Moldova a beneficiat de peste 130 mln Euro, (iv) asistenţă macro-financiară în valoare de 135 mln Euro, (v) precum şi acces la alte instrumente ale Comisiei Europene (ex. TAIEX, SIGMA, etc.). Iar pentru perioada 2014-2017, în baza Cadrului Strategic Unic pentru acordarea suportului UE Republicii Moldova,

Comisia Europeană a planificat pentru Republica Moldova oferirea a 410 mln. Euro, pentru realizarea a 3 priorităţi majore la nivel naţional:

  1. Reforma administraţiei publice - 30 %;
  2. Agricultură si dezvoltare rurală - 30 %;

III. Reforma poliţiei si managementul frontierei - 20 %.

Totodată, 15 % urmează a fi oferite pentru consolidarea capacităţilor instituţionale si 5 % pentru societatea civilă. 

De asemenea, Republica Moldova a reuşit să adere la mai multe programe comunitare ale Uniunii Europene. Astfel, în anul 2014 au fost implementate 53 de proiecte, în valoare de 3,8 mil Euro în cadrul Programului-Cadru 7. Începând cu anul 2014, Republica Moldova a aderat la Programul UE Horizon 2020 pentru cercetare şi inovare. De asemenea, din anul 2014 Moldova este membră a Programului COSME pentru competitivitatea întreprinderilor mici şi mijlocii. Iar în prima jumătate a anului 2015, Moldova a aderat la Programul Europa Creativă - Program de susţinere a domeniului culturii şi mediei. De asemenea, a fost iniţiată colaborarea şi în cadrul celui de-al III-lea Program multianual de Acţiune al UE în domeniul sănătăţii pentru perioada 2014-2020 „Sănătate pentru creştere economică"[3].

Asistenţa externă sub formă de suport bugetar sectorial

După cum s-a menţionat anterior, asistenţa Uniunii Europene a crescut esenţial odată cu schimbarea vectorului extern al Republicii Moldova si întreprinderea primelor paşi spre integrare în Uniunea Europeană. În afară de faptul că volumul anvelopelor financiare anuale a crescut considerabil, la fel de considerabil a crescut şi pondere programelor de suport bugetar (Figura 4), acestea având drept obiectiv realizarea reformelor şi ajustarea standardelor la nivelul Uniunii Europene. În anul 2014, toate cele 131 mln. Euro constituie programe de suport bugetar, fiind pentru dezvoltarea agriculturii - ENPARD (64 mln. Euro)[4], reforma Managementului Finanţelor Publice[5] (37 mln. Euro) şi Implementarea Acordului de Liber Schimb - DCFTA[6] (30 mln.

Din 2007 până în 2014, în Republica Moldova au demarat 11 programe de suport bugetar cîn sumă totală de peste 475 mln. Euro, dintre care 9 demarând din 2009 cu un buget de circa 410 mln. Euro. Pentru anul 2015 este planificată demararea celui de al doisprezecelea program, acesta urmează a fi în domeniul reformei poliţiei, cu un buget de circa 57 mln. Euro.

Din cele 11 programe, până la momentul actual doar 3 au fost finalizate, acestea fiind: (I) Programul de reformare a serviciilor de asistentă socială[7], demarat în 2007 cu un buget de 21 mln, (II) Programul de reforma a sectorului sănătăţii, demarat în 2008, cu un buget iniţial de 46,5 mln Euro şi (III) Programul de reformă a sectorului apă şi canalizare[8], demarat în 2009, cu un buget iniţial de 42 mln. Euro. Altele 2 programe urmau a fi finalizate şi valorificate până la finele semestrului I al anului 2015, acestea fiind Programul Stimularea Economică a Zonelor Rurale[9], demarat în 2010 cu un buget integral de 72 mln. Euro şi Programul pentru reformarea sectorului energetic[10], demarat în 2011, cu un buget iniţial de 42,6 mln. Euro.

Deşi Republica Moldova, până la îngheţarea fondurilor de către Uniunea Europeană, era considerată ţara cu cea mai înaltă capacitate de absorbţie din cadrul Parteneriatului Estic, aceasta fiind în medie de circa 90 %, totuşi nu toate programele din cele finalizate şi din cele ce urmează a fi finalizat au reuşit să fie valorificate la maxim. Cel mai de succes program din cele finalizate până la momentul actual poate fi considerat Programul de reforma a sectorului sănătăţii, care a fost încheiat în anul 2014 cu un grad de debursare de 99 %, prin care s-a reuşit consolidarea sistemului sănătăţii, dar şi dezvoltarea Centrului Universitar de Simulare în Instruirea Medicală[11], pe când unul din cele mai modeste rezultate l-a avut Programul de reformă a sectorului apă şi canalizare, cu un grad de debursare de circa 84 %.

Astfel, la momentul actual în Republica Moldova derulează concomitent 8 programe de suport bugetar din partea Uniunii Europene.

Programul Stimularea Economică a Zonelor Rurale - ESRA, poate fi considerat cel mai de succes program pentru ultimii 5 ani, fapt declarat şi de dl. Pirkka Tapiola, Şeful Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău: "[...]ca Uniune Europeană suntem mândri să fim asociaţi cu acest succes"[12]. Succesul a constat în faptul că datorită acestui program au fost oferite peste 3200 de granturi individuale pentru crearea afacerilor, a fost oferit suport la peste 1600 de afaceri deja existente, au fost create 8 incubatoare de afaceri, precum şi peste 10 mii de noi locuri de muncă în economia rurală.

Problema majoră pe care o are acest program, este că deşi el a fost încheiat şi rezultatele au fost atinse, în contextul îngheţării fondurilor externe, ultima tranşa în sumă de 12 mln. Euro nu a fost debursată, deşi potrivit prevederilor Acordului Financiar, aceasta urma a fi debursată cel târziu până la finele semestrului I, 2015, iar nedebursarea acesteia până la finele anului prezintă un risc major de a nu mai fi debursată chiar şi după dezgheţarea fondurilor externe, în condiţiile în care termenii stabiliţi de Acordul Financiar prevăd termeni exhaustivi de debursare.

O altă problemă pe care o generează neintrarea în conturile trezoreriei a transei de 12 mln. Euro, este implementarea acţiunilor din cadrul primei transe a Programului pentru agricultură si dezvoltare rurală - ENPARD[13], or acesta urma să asigure continuitatea Programului ESRA prin creşterea afacerilor la nivel rural şi dezvoltarea tehnologiilor noi în domeniul agricol. Nerealizarea acţiunilor din cadrul primei tranşe a Programului ENPARD presupune ratarea unei sume de 17 mln. Euro. Totodată, menţionăm că Programul ENPARD, a fost semnat la data de 26.03.2015, cu un buget integral de 64 mln. Euro ce urmează a fi debursat până în anul 2018. În contextul instabilităţii politice, până la momentul actual Acordul nu a fost ratificat, iar potrivit Art 7 al Acordului, în eventualitatea neratificării şi notificării Comisiei Europene cu privire la ratificarea acestuia până la data de 31 decembrie 2015, acesta este declarat nul, ceea ce ar genera un risc de ratare a sumei integrale de 64 mln. Euro.

Un al doilea program de suport bugetar, implementat cu succes în anul 2014, este Programul de reformă a învăţământului vocational[14]. care urma până la finele semestruli I al anului 2015 să recepţioneze prima tranşă în sumă de 3,5 mln. Euro. Din acelaşi considerent menţionat anterior - instabilitatea politică la care s-a mai adăugat şi criza financiar-bancară, debursarea tranşei a fost suspendată, iar nedebursarea în termen a primei tranşe generează automat nerealizarea acţiunilor pentru tranşa 2 în sumă de 10 mln. Euro. Din primele 3,5 mln. Euro urmau a fi realizate un şir de acţiuni costisitoare, printre care cele mai importante fiind semnarea contractelor şi demararea construcţiilor pentru modernizarea a 5 centre de excelenţă şi renovarea a 3 cămine pe lângă acestea.

Programul de suport bugetar pentru implementarea planului de actiuni privind liberalizarea regimului de vize[15] a fost primul program care datorită mobilităţii eficiente a Guvernului s-a reuşit realizarea acţiunilor cu un an mai devreme decât termenul planificat, astfel tranşa planificată pentru 2015 s-a reuşit a fi recepţionată în 2014. Pin urmare, Guvernul şi-a planificat să menţină acelaşi ritm de realizare a reformelor şi să obţină anticipat şi cea de a doua tranşe în sumă de 7 mln. Euro (tranşa planificată pentru 2016 să fie recepţionată în 2015), suma planificată atât de Ministerul Finanţelor cât şi Comisia Europeană, însă din cauza reţinerilor în implementarea reformelor sectoriale Guvernul a ratat această oportunitate, creând un gol suplimentar de 7 mln. Euro în bugetul public naţional.

Tot în anul 2014, au demarat alte 2 programe noi, unul în calitate de suport pentru reforma managementului finanţelor publice[16]. şi cel de al doilea suport pentru implementarea Acordului de liber schimb cu UE[17], ambele obţinând în anul 2014 câte o tranşă fixă[18] în sumă de 8 mln. Euro fiecare. Pentru anul 2015, aceste două programe nu au planificate debursări, însă ambele având planificate câte o transă în anul 2016, în sumă de 8 mln. Euro fiecare. Însă si în cazul acestor două programe, îngheţarea fondurilor externe si suspendarea achiziţiilor publice din partea Guvernului, prezintă un risc major de ratare a debursărilor în anul 2016. Afară de acţiunile interne - "soft", pentru a obţine transele acestor programe în 2016, este nevoie de realizat si acţiuni costisitoarea, cum ar fi achiziţionarea unui program care să ofere un sistem de management si gestionare a datoriei financiare a Ministerului Finanţelor, crearea a 2 incubatoarea de afaceri la nivel rural, finanţarea Programul Naţional de Abilitare Economică a Tinerilor, Programului PARE 1+1 si Fondul de Garantare a Creditelor , astfel încât acestea să genereze cel puţin 450 de noi locuri de muncă.

Dacă pentru programele menţionate mai sus, anul 2014 a fost unul mai mult sau mai puţin un an de succes, atunci programele de reformă a sectorului justiţie[19] si reformă a sectorului energetic[20] pot fi catalogate drept programele eşuate (cel puţin conform gradului de realizare până la momentul actual).

Reforma justiţiei a înregistrat restanţe la toate capitolele, pornind de la optimizarea hărţii judecătoresti, combaterea corupţiei, modificării cadrului legal care sa permită verificarea modului de completare a declaraţiilor de interese, venituri, proprietăţi pentru a combate îmbogăţirea ilegala si finalizând cu drepturile omului. Astfel, chiar si în eventualitatea deblocării fondurilor externe, progresul prost în implementarea politicilor sectoriale vor diminua semnificativ transa de 15 mln. Euro planificată pentru acest an, cea ce la rândul ei nu doar că nu va permite continuarea reformei justiţiei, dar va putea genera alte efecte negative asupra realizărilor precedente, unul dintre cele mai periculoase fiind reducerea salariilor judecătorilor, or cresterea anterioară s-a bazat anume pe suportul financiar al UE. Consecinţele diminuării salariilor judecătorilor poate amplifica fenomenul corupţiei si reduce si mai mult încrederea în justiţie, care se află sub nivelul critic, fiind de 14,6 %[21], pierzând doar în câteva luni mai mult de 8 %[22].

Desi Programul de reformare sectorului energetic era planificat să fie finalizat în anul 2014, urmare a rezultatelor pozitive obţinute până la acel moment, în baza principiului "mai mult pentru mai mult" (more for more), acest program a beneficiat de un suport adiţional de 10 mln. Euro. Obiectivul acestei tranşe fiind asigurarea unei mai mari independenţe energetice a Republicii Moldova şi anume construcţia gazoductului Ungheni-Chişinău şi interconectare acestuia la gazoductul Iaşi-Ungheni. Pentru obţinerea acestei tranşei, Guvernul urma până la data de 31 iulie 2015 să aprobe 2 proiecte de lege (Legea cu privire la energia electrică şi Legea cu privire la gazele naturale) şi să semneze un acord financiar cu instituţiile financiare europene pe marginea construcţiei acestui gazoduct. Până la momentul actual aceste acţiuni nu sunt realizate, ceea ce generează riscul nedebursării ultimei tranşe de 10 mln. Euro şi nevalorificării potenţialului oferit de gazoductul Iaşi-Ungheni, prin prelungirea acestuia până în mun. Chişinău, regiune care consumă circa 60 % din consumul integral de gaze.

Tot la acest capitol, merită de menţionat că în afara faptului că instabilitatea politică şi criza din sectorul financiar au afectat debursarea tranşelor pentru anul acesta şi prezintă un pericol pentru următoarele tranşe, Republica Moldova pentru prima data de la lansarea principiului "mai mult pentru mai mult" (more for more) nu beneficiază de acesta, ceea presupune ratarea unei oportunităţi de obţinerea unui ajutor nerambursabil pentru priorităţile cheie ale ţării şi Acordului de Asociere de circa 30 mln. Euro[23].

Asistenţa complementară oferită de Uniunea Europeană

Potrivit Platformei guvernamentale pentru gestionarea asistenţei externe[24], pe lângă programele de suport bugetar, care constituie în mediu circa 70 % din anvelopele financiare anuale (Fig. 4), începând cu anul 2009 până în prezent, Uniunea Europeană a oferit Republicii Moldova peste 100 mln. Euro sub formă de suport pentru consolidarea capacităţilor instituţionale (ex. proiecte twinning, proiecte de asistenţă tehnică, etc.), ceea ce ar presupune peste 500 mii de zile lucrătoare cu experţi internaţionali. Cel mai mare program pe care l-a avut Uniunea Europeană a fost programul pentru consolidarea capacităţilor instituţionale (CIB), cu un buget de 41 mln Euro pentru instituţii responsabile de implementarea Acordului de Asociere şi implicit Acordul de Liber Schimb. Cea mai mare parte dintre bani a fost absorbită, expertiza a fost oferită, iar rezultatele sunt destul de modeste, în contextul în care acţiunile prevăzute pentru primul an în cadrul Planului naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană în perioada 2014-2016[25] sunt realizate doar la nivelul de circa 27 %[26].

Un al doilea program de consolidare a capacităţilor instituţionale este programul de suport tehnic pentru reforma justiţiei, în baza căruia au demarat 4 proiecte de asistenţă tehnică, cu un buget integral de 8,1 mln. Euro, care oferă asistenţă în paralel, timp de 3 ani, tuturor organelor de drept (Ministerul

Justiţiei, Procuratura Generală, Centrul Naţional Anticorupţie, Consiliul Superior al Magistraturii, etc.). La fel ca şi în cazul Programului CIB, acest program nu poate atinge rezultatele scontate, iar încrederea în justiţie, după s-a menţionat anterior, este în continuă scădere.

Concluzii şi recomandări

Acordul de Asociere cu UE este cel mai important document semnat de Republica Moldova de la independenţă până în prezent. Implementarea cu succes a acestuia poate prezenta un pas semnificativ spre obţinerea statutului de membru UE. Deşi până la momentul actual nu a fost efectuată o analiză a costurilor integral ale Acordului de Asociere, în spaţiul public s-a vehiculat cifra de circa 3 mlrd. Euro. Evident că este o sumă enormă pentru Republica Moldova, în special în contextul actualei austerităţi bugetare. Prin urmare, finanţarea acţiunilor care necesită cheltuieli adiţionale faţă de activităţile curente ale autorităţilor publice prezintă o provocare pentru autorităţile publice, iar potrivit rezultatelor primului an de implementare a Acordului de Asociere, există riscul tergiversării implementării pentru o perioada nedeterminată.

Astfel, pentru perioada imediat următoare este extrem de necesar mobilizarea eficientă a asistenţei externe din partea tuturor partenerilor de dezvoltare, dar în mod special din partea Uniunii Europene. Pentru aceasta fiind necesar îmbunătăţirea la nivel practic a mecanismului de coordonare a asistenţei externe, astfel încât tot suportul oferit de partenerii de dezvoltare să fie canalizat anume spre atingerea obiectivelor Acordului de Asociere. În acest sens, după cum am menţionat anterior opiniile experţilor UE la acest capitol, este necesar consolidarea rolului Comitetului Interministerial pentru Planificare Strategică (CIPS) şi oferirea întregului suport necesar autorităţii naţionale de coordonare a asistenţei externe, iar la nivel interministerial crearea sub-comitetelor sectoriale compuse din mai multe autorităţi publice şi prezidate de un viceprim-ministru sau un ministru responsabil de sectorul respectiv, care să şi prezinte în cadrul CIPS obiectivele şi proiectele comune ale întregului sector, indiferent de apartenenţa politică a şefilor de instituţii care intră în cadrul sub-comitetului. Relevant ar fi ca aceste sub-comitete să fie în număr de maxim 5-6 şi să fie responsabile de tematici exacte din cadrul Acordului de Asociere.

Cât priveşte utilizarea mai eficientă a asistenţei externe din partea Uniunii Europene, primordial este întreprinderea tuturor măsurilor pentru deblocarea fondurilor suspendate la momentul actual şi nemijlocit anularea interdicţiei Ministerului Finanţelor de efectuare a achiziţiilor, cel puţin pentru achiziţiile care vizează generarea altor resurse financiare şi vizează Acordul de Asociere. Deşi se atrage o atenţie sporită asupra sumelor, mai puţin se conştientizează efectele acestor suspendări. Primo, acestea pot afecta durabilitatea măsurilor realizate anterior (ex. scăderea la nivelul anului 2009-2010 a salariilor judecătorilor, nevalorificarea gazoductului Iaşi-Ungheni, etc.). Secundo - "efectul de domino", toate fondurile din cadrul programelor de suport bugetar sunt legate în lanţ între ele, de la acţiuni uşoare spre acţiuni cu impact direct pentru societate (ex. în primul an se obţine finanţare ca urmare a adoptării planul de restructurare a unor instituţii de învăţământ, în al doilea an se obţine finanţare ca urmare a reconstrucţiei instituţiilor selectate în primul an, iar în al treilea an se obţine finanţare în baza numărului de elevi înmatriculaţi în acele instituţii). Neobţinerea finanţării anul acesta deja a generat efecte pentru anul viitor, pentru că au rămas 3 luni pentru realizarea unui volum enorm de acţiuni, care din lipsa resurselor financiare majoritatea nici nu au demarat (ex. prelungirea Programul PARE 1+1, demararea lucrărilor pentru reconstrucţia centrelor de excelenţă în cadrul învăţământului vocaţional, construcţia a 2 incubatoare de afaceri, etc), or acordurile financiare au termeni exhaustivi, iar procedurile UE indică în mod expres "este considerat ca realizat ceea ce a fost realizat în termen prevăzut în acordul financiar"[27]. Astfel, neobţinerea celor 40,5 mln Euro planificate pentru anul acesta, au generat automat riscul ratării sumelor planificate pentru anul 2016, în valoare de 63,2 mln Euro, la care mai poate fi adăugată prim tranşă din cadrului Programului de direct bugetar pentru reforma poliţiei, acord ce urmează a fi semnat.

În acelaşi context merită de atras atenţia, că una dintre condiţiile generale pentru obţinerea suportului bugetar este stabilitatea macroeconomică, iar nesoluţionarea crizei din sectorul financiar-bancar poate afecta la fel anula debursarea celor 63,2 mln. Euro, sau cel puţin suspendarea acesteia, aşa cum s-a întâmplat cu tranşele de anul acesta din partea Uniunii Europene de 40,5 mln Euro şi Băncii Mondiale 45 mln. USD. Totodată, în eventualitatea neratificării Acordului financiar privind Programul ENPARD şi notificării Comisiei Europene cu privire la aceasta până la data de 31 decembrie 2015, automat va fi ratată suma integrală a programului în valoare de 64 mln. Euro, sumă ce urmează fi debursată în următorii 3 ani.

Din suport financiar angajat prin Cadrul Strategic Unic pentru acordarea suportului UE Republicii Moldova 2014-2017, în sumă de 410 mln. Euro, până la momentul actual au fost semnate acorduri financiare în sumă de 101 mln. Euro pentru 2 programe de suport bugetar (Programul ENPARD şi Programul pentru reforma managementului finanţelor publice), iar alte 2 acorduri în sumă de 77 mln. Euro financiare urmează a fi semnate anul acesta, circa 57 mln. Euro fiind destinaţi pentru un program de suport bugetar în domeniul reformei poliţiei şi circa 20 mln. Euro sub formă de asistenţă tehnică pentru reforma administraţiei publice centrale. Astfel, din cele 410 mln. Euro, rămân disponibili 232 mln. Euro ce urmează a fi valorificaţi şi utilizaţi pentru atingerea obiectivelor din Acordul de Asociere, evident ţinând cont de cele 3 priorităţi stabilite în Cadrul Strategic Unic.

Prin urmare, făcând abstracţie de fondurile restului partenerilor de dezvoltare, deşi nu au un rol mai puţin important, Comitetul Interministerial pentru Planificare Strategică, autoritatea naţională de coordonare a asistenţei externe şi comitetele sectoriale urmează să stabilească priorităţile majore din cadrul Acordul de Asociere şi să mobilizeze astfel resursele financiare disponibile încât să fie avansată agenda europeană şi să fie implementat în termen Planul naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană în perioada 2014-2016. Dacă facem abstracţie de unele rezultate negative, un instrument eficient de creştere a responsabilităţii, consolidării capacităţilor si realizarea cu succes a reformelor este anume programul de suport bugetar sectorial, datorită căruia Guvernul este stimulat să realizeze reformele, iar la final să fie remunerat pentru această. Astfel, pentru etapa actuală a Republicii Moldova, util si oportun ar fi continuarea aceste practici si mobilizarea majorităţii resurselor financiare anume prin acest instrument resurselor financiare prin direcţionarea restului de 232 mln Euro conform ponderilor stabilite în Cadrul Strategic Unic în coroborare cu Acordul de Asociere (câte 30% pentru reforma administraţii publice centrale si agricultură si dezvoltare rurală si 20 % pentru reforma poliţiei si managementul frontierei).

 

[1]  Documentul "Relansăm Moldova",

http://siteresources.worldbank.org/INTMOLDOVA/Resources/Relansam Moldova.pdf

[2] Raportul privind asistenţa externă contractată în perioada 2009-2015,

http://ncu.moldova.md/public/files/000000000000000000 2014/Proiecte lansate pe donatori 2010-2015 ro.pdf

Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

: http://www.mfa.gov.md/participarea-programele-ue/-

Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

[4]  http://amp.gov.md/portal/sites/default/files/inline/acordf-1.pdf.

[5]  http://amp.gov.md/portal/sites/default/files/inline/2293478 md acordul pifc.pdf.

[6]  http://amp.gov.md/portal/sites/default/files/inline/2295478 md agreement dcft.pdf.

[7]  http://ncu.moldova.md/public/files/acorduri/2007/FA%20ENPI 2007 018-964.pdf.

[8]  http://ncu.moldova.md/libview.php?l=ro&idc=478&id=1280&t=/CADRUL-NQRMATIV/Acorduri/Uniunea-Europeana- UE/Programul-Politicilor-de-Suport-in-Sectorul-Apelor.

[9]  http://ncu.moldova.md/public/files/acorduri/2010/M01057-eng.pdf.

[10]         http://ncu.moldova.md/libview.php?l=ro&idc=478&id=1278&t=/CADRUL-NQRMATIV/Acorduri/Uniunea-Europeana- UE/Suport-Reformei-in-Sectorul-Energetic.

[11]            http://usmf.md/despre-universitate/centrul-de-simulare/.

[12]         Comunicatul de presă al Delegaţiei UE privind închiderea Programului de Suport bugetar în domeniul stimulării economice a zonelor rurale

http://eeas.europa.eu/delegations/moldova/documents/press corner/press release closing workshop for eud2805 15 en.pdf.

[13]            http://amp.gov.md/portal/sites/default/files/inline/acordf-1.pdf.

[14]            http://amp.gov.md/portal/sites/default/files/inline/2285478 md af din grm si.pdf.

[15]            http://amp.gov.md/portal/sites/default/files/inline/2286478 md af dintre grm .pdf.

[16]            http://amp.gov.md/portal/sites/default/files/inline/2293478 md acordul pifc.pdf.

[17]            http://amp.gov.md/portal/sites/default/files/inline/2295478 md agreement dcft.pdf.

Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

[18]            Transă fixă - sumă de bani debursată la intrarea în vigoare a acordului financiar fără îndeplinirea unor condiţionalităţi adiţionale.

[19]         http://ncu.moldova.md/doc.php?l=ro&idc=478&id=2253&t=/CADRUL-NORMATIV/Acorduri/Uniunea-Europeana- UE/Acord-Financiar-dintre-GRM-si-UE-privind-Programul-de-suport-bugetar-in-sectorul-iustititei.

[20]         http://ncu.moldova.md/doc.php?l=ro&idc=478&id=2278&t=/CADRUL-NORMATIV/Acorduri/Uniunea-Europeana- UE/Amendamentul-nr-1-la-AF-dintre-RM-si-UE-privind-suportul-pentru-reforma-sectorului-energetic.

[21]         Conform Barometrul Opiniei Publice, aprilie 2015,

http://ipp.md/public/files/Barometru/BOP 04.2015 prima parte finale.pdf.

[22]         Conform Barometrului Opiniei Publice, noiembrie 2014, http://ipp.md/public/files/Barometru/Brosura BOP 11.2014 prima parte-r.pdf.

[23]         Reiesind din media ultimelor ani, 2013 - 28 mln. Euro, 2014 - 35 mln. Euro, http://europa.eu/rapid/press-release IP-13-1245 en.htm.

[24]            http://amp.gov.md/portal/.

[25]         Hotărârea de Guvern nr. 808 din 07.10.2014,

http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=354939.

[26]http://agora.md/stiri/12641/infografic--un-an-de-asociere-cu-ue-mai-mult-de-jumatate-din-punctele-de-pe-agenda-- nerealizate.

[27] Ghidul UE privind programele de suport bugetar, https://ec.europa.eu/europeaid/sites/devco/files/methodology- budget-support-guidelines-201209 en 2.pdf.

Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.