Turismul - exprimă o activitate complexă care presupune deplasarea, staţionarea de la câteva ore la mai multe zile şi realizarea într-o localitate, pe un traseu sau într- o regiune a unui scop precum recreerea, odihna, tratamente balneare, instrucţia specifică, manifestări ştiinţifice sau de afaceri. Deci, turismul include prestarea de servicii şi activităţi pe care turistul le desfăşoară cotidian prin meserie sau calificare.
Turismul, după profesorul W. Hunziker, este ansamblul de relaţii şi fenomene care rezultă din deplasarea şi sejurul persoanelor, în afara domiciliului lor, atâta timp cât sejurul şi deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanentă şi o activitate lucrativă oarecare.
Turismul ca ramură a economiei naţionale cu funcţii complexe reuneşte un ansamblu de bunuri şi servicii oferite spre consum persoanelor care călătoresc în afara mediului lor obişnuit pe o perioadă mai mică de un an şi al căror motiv principal este altul decât exercitarea unei activităţi remunerate în interiorul locului vizitat.
Organizaţia Mondială a Turismului(OMT) dă în 1991 o definiţie cuprinzătoare a turismului conform căreia turismul reprezintă activităţile efectuate de o persoană ce călătoreşte în afara mediului său obişnuit pentru o perioadă de timp nespecificată al cărui scop principal de călătorie este altul decât cel de a efectua o activitate remunerată în interiorul locului vizitat.
Turismul exprimă astfel un fenomen datorită căruia un număr din ce în ce mai mare de persoane părăsesc temporar, de regulă pentru mai mult de 24 de ore locul domiciliului stabil pentru a efectua sau presta activităţi neremunerate transformându-se în consumator de bunuri şi servicii în alte localităţi sau ţări.
Termenul de turism provine din termenul englezesc To Tour - a călători, a colinda, având deci semnificaţia de excursie. Termenul are semnificaţii asemănătoare şi în franceză(tour), greacă(tournos) şi ebraică(tur).
Vizitator este orice persoană care călătoreşte spre un loc, altul decât locul său obişnuit, pentru mai puţin de 12 luni, scopul călătoriei fiind altul decât exercitarea unei activităţi remunerate. Ei se împart în două grupe: - turişti(vizitatori al căror sejur include cel puţin o înnoptare) şi excursionişti(vizitatori care se deplasează în scopuri turistice pentru mai puţin de 24 de ore, fără a include o înnoptare).
Pachetul de servicii turistice este o combinaţie prestabilită a cel puţin două dintre următoarele trei grupe de servicii, cu condiţia să fie oferite la vânzare la un preţ global şi ca durata neîntreruptă a acestora să depăşească 24 de ore sau să cuprindă o înnoptare, şi anume: - transport, cazare şi alte servicii(alimentaţie, tratament, agrement).
Produsul turistic este un ansamblu de bunuri materiale şi servicii reunite într-o formă specifică - pachet de servicii oferit spre vânzare consumatorului final, turistul. Serviciile turistice reprezintă componenta importantă a produsului turistic împreună cu atracţiile turistice şi accesibilitatea la locul de vacanţă care sunt de două categorii: - servicii de bază(cazare, masă-alimentaţie, transport, tratament - turismul balnear) şi servicii suplimentare sau opţionale(vizitele, excursiile şi intrările la diferite obiective turistice, asigurările în timpul călătoriei - medicale, pentru automobil etc., inchirierile de maşini, procurarea de vize, taxele de aeroport şi de securitate, serviciile de ghid local, închirierea de echipament de schi sau nautic sau orice serviciu de agrement şi tratament cumpărat direct de către turist, la faţa locului).
Produsul turistic cuprinde următoarele elemente: - factori naturali, factori generali, intrastructura generală şi structuri de primire turistică. Structura produsului turistic poate fi redată şi astfel: - atracţii turistice - naturale(aşezarea geografică, climă, relief-litoral, munte, lacuri-parcuri naturale, peisaje etc.), antropice sau create de om(monumente istorice şi de artă, muzee, parcuri de distracţii, centr de agrement etc.), privind modul de viaţă a oamenilor(tradiţii, cultura şi arta, folclor, meşteşuguri vechi) şi evenimente sau manifestări(festivaluri, expoziţii, spectacole şi activităţi sportive).
Turismul de litoral - este ansamblul activităţilor turistice care se desfăşoară în spaţiul aflat în imediata apropiere a unei suprafeţe de apă, dar şi pe oglinda acesteia. Se include aici dezvoltarea turismului(staţiuni, hoteluri, restaurante, catering, etc), dar şi infrastructura care suportă această expansiune(activităţi de comerţ, drumuri spre plajă amenajate special, facilităţi legate de pescuit, etc.). De asemenea nu putem să ignorăm ecoturismul şi sporturile acvatice(scufundări, înot, bird-watching).
- Se include în funcţie de obiectivul specific al călătoriei, în grupa "loisir, recreere şi vacanţe(odihnă)".
- Se leagă în principal de apele stătătoare, mai exact de mări şi oceane, date fiind dimensiunile mari ale acestora.
Caracteristi: - operarea sa concomitent cu alte activităţi economice(mai ales activităţi portuare).
- Fragilitatea mediului înconjurător, mai evidentă în cazul litoralului
- Împletirea activităţii de litoral cu cea de turism balnear(ex.: talasoterapia)
- Sezonalitatea accentuată - tendinţe în dezvoltarea turismului de litoral: - fragmentarea vacanţelor
- Turiştii sunt din ce în ce mai informaţi
- Turiştii sunt din ce în ce mai pretenţioşi faţă de calitatea plajelor şi faţă de dotările din staţiuni
- Datorită diversificării ofertelor de sporturi nautice are loc o mutaţie considerabilă şi o formare de fluxuri în acest sens
- Reacţia cererii la propunerile ofertanţilor este pozitivă
Turismul de litoral în ţara noastră - ca produs turistic - este unul de sezon, deoarece el se desfăşoară pe o perioadă scurtă din an(pe timpul verii), însă în ultimii ani se încearcă o încurajare a dezvoltării acestui segment din turismul românesc prin diverse programe gen: - litoralul pentru toţi sau cel de week-end ori cel de deschidere a sezonului odată cu ziua liberă naţională de 1 Mai.
Turismul de litoral oferă turistului o multitudine de atracţii turistice gen - mare, nisip fin, soare, bronz, distracţii, shoping(centre mari - City Mall şi Vivo Mall) sau obiective turistice - resurse naturale oferite de litoralul Mării Negre(surf, kiting, windsurf, skyjet, banana, croaziere pe mare cu vaporaşul, pescuit, scufundări şi alte activităţi), precum
şi resurse antropice(monumente de artă şi istorice - statuia lui Ovidiu, muzee - Muzeul de Istorie, Muzeul de Marină Militară, zona Peninsulară cu Catedrala Tomisului, Moscheea şi Biserica Catolică, ruinele vechii Cetăţi Tomis, Portul Turistic, Acvariul, Cazinoul, Faleza din Constanţa şi cea din Mamaia, Delfinariul şi Planetariul, Satul de vacanţă cu Căsuţele din fiecare zona specifică a ţării unde se serveşte mâncare după specificul fiecărei zone).
O atracţie importantă a litoralului românesc o reprezintă gastronomia dobrogeană prin mâncărurile sale specifice(tochitura dobrogeană) şi restaurantele cu specific pescăresc unde se mănâncă peşte marin şi de apă dulce, dar mai ales fructele de mare, şi nu în ultimul rând cherhanalele care pregătesc diferite feluri de mâncare din peşte în stil tradiţional care în ultimii ani au luat amploare şi turiştii le consideră la mare căutare, declarându-se încântaţi şi de-a dreptul fascinaţi.
Litoralul românesc oferă condiţii naturale dintre cele mai favorabile pentru aşezarea şi dezvoltarea staţiunilor(inclusiv balneare), prin prezenţa unor plaje întinse, a unor condiţii climatice cu umiditate redusă şi prin existenţa unor nămoluri terapeutice. Plajele cu nisip fin sunt orientate spre est, având insolaţia diurnă de peste 11 ore(luminozitatea este accentuată ca şi pe coastele mediteraneene). Ele sunt de două tipuri: deschise(în golfuri mici unde curenţii litorali au depus cantităţi de nisip - Mamaia) sau închise(încadrate de promontorii şi faleze). Alături de oraşele istorice Tomis(Constanţa) şi Callatis(Mangalia) au fost construite în principal după 1955 o serie de staţiuni: Năvodari(în special pentru tabere de copii), Mamaia, Eforie Nord, Techirghiol(pentru cura balneară), Eforie Sud, Costineşti(pentru tineret), Neptun- Olimp, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn. Pe plan internaţional, cea mai cunoscută staţiune este Mamaia, perla Mării Negre, una dintre cele mai frumoase din Europa. Schimbările care au avut loc aici în ultimii ani(inclusiv renovarea hotelurilor, decorarea aleilor, creşterea calităţii serviciilor, un mai bun raport calitate-preţ) s-au concretizat într-o sporire a numărului de turişti români, dar şi străini. Capacitatea hotelieră de cazare în Mamaia înseamnă: 3 hoteluri de 5 stele, 4 hoteluri de 4 stele, 12 de 3 stele, 37 de 2 stele şi 5 de o stea la care se adaugă popasurile turistice cu căsuţe, bungalouri şi locuri de campare. Pe lângă numeroase restaurante(unele cu specific) şi posibilităţi de agrement, din anul 2003 funcţionează şi parcul de distracţii Aqua Magic. El poate primi zilnic 2500 de vizitatori şi este dotat cu tobogane, piscine, bazine, fast- fooduri, baruri, magazine de suveniruri ce ocupă 27000 metri pătraţi. Aici mai putem adăuga Telegondola care merge până la Cazinoul din staţiune şi care oferă o privelişte splendidă a staţiunii şi o panoramă superbă a mării. Ca şi atractie pentru turişti există în staţiune un debarcader pe care oamenii se plimbă şi admiră priveliştea mării şi de unde se organizează croaziere pe mare cu vaporaşul. Mai putem specifica că staţiunea este una cu o activitate bogată pentru tineri şi pe timpul nopţii prin prezenţa cluburilor şi prin multele concerte care se ţin chiar pe plajă, ceea ce conferă turiştilor o distracţie pentru care cei mai mulţi optează pentru un sejur în staţiunea Mamaia.
La sud de Mangalia se află localităţile turistice 2 Mai şi Vama Veche, agreate de turiştii care vor să-şi petreacă vacanţa într-un mediu natural, rustic. Ele sunt confruntate în prezent cu problema ridicării de numeroase amplasamente ce riscă să ştirbească din intimitatea zonei.
Pentru a se putea desfăşura în condiţii optime turismul de litoral este nevoie ca litoralul românesc să beneficieze de anumite condiţii care să faciliteze accesul turiştilor în staţiunile de pe litoralul românesc, şi anume: - transport, cazare, mâncare şi servicii de distracţie de foarte bună calitate. Turismul de litoral are nevoie de căi de acces, şi anume: - infrastructură rutieră(autostrăzi), aeriană(aeroportul Mihail Kogălniceanu), navală(Portul Constanţa) şi feroviară(Gara de tren Constanţa), precum şi mijloacele de transport in comun(RATC - atracţia sezonului fiind autobuzul etajat-estival) şi maxi-taxi.
Turismul de litoral ne poate oferi şi alte feluri de obiective turistice cum ar fi: - situri arheologice şi cetăţi romane sau greceşti. Aici putem aminti Cetatea Histria cu situl ei, Cetatea de la Adamclisi cu Columna lui Traian, Cetatea Capidava, ruinele vechii Cetăţi Tomis(în zona Peninsulară-lângă Catedrală) şi altele.
Un alt important segment al turismului de litoral îl reprezintă turismul balnear care are efecte curative asupra turiştilor care optează pentru un astfel de sejur. Aici vorbim despre statiunile balneare Techirghiol şi Eforie Nord acolo unde se găsesc pachete pentru turişti destinate pentru tratarea diferitelor afecţiuni. Cea mai mare căutare o constituie împachetările cu nămol din ghiolul cu apă sărată de la Techirghiol şi însăşi apa acestuia care tratează şi ameliorează durerile de oase.
Un alt segment din cadrul turismului de litoral îl reprezintă obiectivele religioase a zonei de litoral din ţara noastră. Aici vorbim despre arhicunoscutele şi consacratele obiective creştineşti, şi anume: - Peştera Sfântului Andrei şi biserica mănăstirii, Mănăstirea Dervent cu Crucea făcătoare de minuni şi Izvorul Sfântului Andrei, Peştera Sfântului Ioan Cassian şi biserica mănăstirii, Ansamblul bisericuţelor rupestre de la Murfatlar(bisericuţele de cretă), Catedrala din Constanţa şi altele.
Enumerând toate aceste premise ale turismului de litoral, putem concluziona că ţara noastră are un potenţial fantastic, dar şi resursele naturale necesare care să înlesnească procesul de dezvoltare turistică uitându-ne la aspectele încurajatoare pe care le-am enumerat în acest referat întocmit pe seama turismului de litoral care a început să fie la mare căutare atât pentru turiştii români, cât şi pentru turiştii străini care ajung în ţara noastră.
Ca şi lucruri de perspectivă ar trebuie să avem mai multă ambiţie şi să creştem calitatea serviciilor în turism pentru a concura cu celelalte ţări care deţin turism de litoral şi care se bucură de o calitate mai bună a serviciilor de tip HORECA(gen: Bulgaria, Turcia, Cipru şi Grecia). Ar trebui să schimbăm tactica noastră şi să abordăm o altă atitudine in a face turism de litoral, în sensul de a deveni competitivi în acest segment de piaţă şi de economie prin servicii mai bune, de calitate şi la preţuri accesibile şi competitive. Trebuie să revigorăm acest tip de turism, să-l împrospătăm şi să putem concura cu vecinii noştri şi să încercăm să atragem cât mai mulţi turişti pe litoralul românesc sau măcar să nu-i mai pierdem pe ai noştri care se duc în sejururi pe la vecini într-un număr din ce în ce mai mare şi care se declară încântaţi şi foarte mulţumiţi de raportul calitate-preţ, lucru ce-i determină să mai opteze şi altă dată pentru o astfel de vacanţă.