Pământ al legendelor, Bucovina este un loc pe care se vede și acum scrisă istoria. Din acest motiv meleagurile Bucovinei reprezintă o importantă destinație turistică, bogată in resurse naturale, culturale, istorice și balneare. Se poate compara cu un vast muzeu în are liber în care a rămas înscrisă în piatră, lemn, culoare şi grai o însemnată parte din zbuciumul, din visele şi străduinţele străbunilor noştri, şi în care oamenii locurilor te întâmpină şi azi cu o tradiţională ospitalitate, dar şi cu nobleţea vredniciei şi aspiraţiilor lor spre frumos.
Bucovina ne-a fost dăruită de natură cu un peisaj deosebit, fiind din punct de vedere turistic o zonă de prim rang a țării și ocupă unul din primele locuri privin potențialul economic, uman și turistic. Salba de 5 municipii şi 3 oraşe, distribuite proporţional în teritoriu pentru a penetra către ele cele 90 centre comunale şi 397 de sate, fiecare cu o anume specificitate şi o distincţie aparte, se desfăşoară într-un cadru natural de excepţie. Aici este situat cel mai întins şi mai complex masiv de origine vulcanică din România - Masivul Călimani (2.102 m); cel mai spectaculos sistem de culmi muntoase paralele - Obcinile Bucovinei, cele mai interesante sisteme depresionare cu turbării şi ape subterane mineralizate - Depresiunea Dornelor, cele mai frumoase depresiuni de contact dintre unităţile muntoase şi cele deluroase - Depresiunea Rădăuţi, Cacica, Solca; asocieri inedite între sistemele structurale de podiş cu văi terasate, lunci alungite; şi nu în ultimul rând, numai aici te poţi uimi de sclipirea argintată, când năvalnică, când molcomă, a apelor Bistriţei, Moldovei, Sucevei şi Siretului[1].
Strategia de dezvoltare durabilă a turismului în Bucovina are drept scop realizarea unei baze adecvate pentru creşterea activităţii turistice interne şi internaţionale într-un mod integrat, echilibrat şi durabil, care să aducă avantaje culturale şi socioeconomice judeţului Suceava, dar şi locuitorilor acestei zone. Turismul este cel mai important sector al economiei judeţului Suceava şi, în general, are o tendinţă de creştere permanentă atât la nivel local, precum şi naţional şi internaţional, deşi, în ultima perioadă, din cauza conflictelor militare şi politice, se observă o micşorare a numărului de turişti.
Industria turismului este foarte fragmentată, fiind formată din diferite firme mici şi mari, iar dezvoltarea turismului în această regiune necesită coordonare, investiţii, instruire şi marketing, fiind de fapt o coordonare între Guvern, autorităţile administraţiei publice locale, firmele şi comunităţile locale. Necesitatea dezvoltării economice durabile ne relevă tot mai mult importanţa elaborării şi aprobării unor strategii, al căror obiectiv final rezidă în faptul că potenţialul turistic natural şi antropic al Bucovinei să nu fie afectat negativ de turism, ci dimpotrivă, să fie protejat spre binele generaţiilor viitoare.
Strategiile de dezvoltare a turismului descoperă deficienţele existente în oferta turistică a Bucovinei şi determină direcţiile strategice de înlăturare a lor, precum şi organizaţiile responsabile de realizarea scopurilor scontate. În acest context, principalele argumente care determină necesitatea dezvoltării turismului în Bucovina, rezultă din următoarele aspecte:
- resursele turistice sunt practic inepuizabile, iar turismul reprezintă unul dintre puţinele sectoare ale economiei cu perspective reale de dezvoltare pe termen lung
- exploatarea şi valorificarea complexă a resurselor turistice însoţite de o promovare eficientă pe piaţa externă, trebuie privită ca o sursă de mărire a încasărilor valutare ale statului, contribuind astfel la echilibrarea balanţei de plăţi externe
- turismul reprezintă o piaţă oarecum sigură a forţei de muncă şi, practic, de redistribuire a persoanelor disponibilizate din alte sectoare economice puternic restructurate
- turismul, prin efectul său multiplicator, acţionează ca un element dinamizator al sistemului economic global, generând o cerere specifică de bunuri şi servicii care antrenează o creştere în sfera producţiei acestora, contribuind în acest mod, la diversificarea structurii sectoarelor economiei naţionale;
- dezvoltarea armonioasă şi oarecum uniformă a turismului pe tot teritoriul contribuie la creşterea economică şi socială şi la atenuarea dezechilibrelor apărute între diverse zone, constituind şi o sursă importantă de sporire a veniturilor populaţiei
- turismul reprezintă un mijloc de dezvoltare a zonelor rurale adoptarea unei strategii de dezvoltare turistică durabilă a unei regiuni impune luarea unor măsuri de protejare a mediului, a valorilor fundamentale ale existenţei umane (apă, aer, floră, faună, ecosisteme, etc.), turismul având în acelaşi timp şi o vocaţie ecologică;
- pe plan social, turismul, se manifestă ca un mijloc activ de educare şi ridicare a nivelului de instruire şi civilizaţie a oamenilor, având un rol deosebit în utilizarea timpului liber al populaţiei.
Bucovina, ca unitate turistică în profil teritorial, este proiectată ca un model dinamic de dezvoltare şi se înscrie în procesul de înnoire calitativă prin preocuparea de punere în valoare, la un nivel din ce în ce mai înalt, a bogatelor resurse de care dispune. Astfel, pentru a creşte cota de participare a turismului bucovinean la eficienţa economică şi socială a turismului românesc, în general, am considerat că amplificarea tuturor formelor de turism, a bazei materiale şi a infrastructurii sunt de mare actualitate şi pot constitui direcţii de acţiune în strategia modelării[2].
Când s-a lansat pe piaţă produsul turistic, Bucovina, s-a preferat strategia concentrată, pentru că acest produs este destinat unui anumit segment de piaţă, strategia nediferenţiată este folosită în cazul produselor cu utilizare largă. Investițiile realizate în ultimul an mai ales în domeniul infrastructurii rutiere , a managementului deșeurilor, materialelor informative și în acțiunile de înfrumusețare a municipiului Suceava reprezintă o dovadă în plus a eforturilor prin care Primăria Suceava întelege să contribuie la efortul general de promovare a valorilor locale în vederea dezvoltării turismului în această regiune a României.
Metodele de promovare a turismului în Bucovina sunt următoarele:
- definirea unui brand judeţean specific (eventual a unor branduri zonale) şi derularea unei game de activităţi pentru susţinerea acestuia
- organizarea de târguri, expoziţii şi manifestări culturale, festivaluri, acţiuni şi campanii de promovare integrată a produsului turistic local şi sprijinirea participării la acest tip de evenimente pe plan intern şi internaţional;
- sprijinirea integrării în circuitul internaţional a staţiunilor turistice
- editarea de publicaţii promoţionale şi materiale audio-video (inclusiv distribuirea acestora în mass-media turistică internaţională)
- includerea pachetelor şi circuitelor turistice judeţene în programele naţionale de promovare
- promovarea turismului ecologic şi a bucătăriei bucovinene
- sprijinirea evenimentelor culturale şi artistice care au impact asupra creşterii numărului de turişti la nivel local
- dezvoltarea de noi centre de informare turistică la nivelul judeţului Suceava
Bucovina este o regiune deosebită dar nu este privată de anumite aspecte negative, cum ar fi infrastructura rutiera. Chiar dacă s-au realizat o serie de proiecte pentru reabilitarea drumurilor, condițiile proaste de circulație rămân o problemă de imagine. Consiliul Județean Suceava a semnat în 2009 un contract de finanțare cu Ministerul Dezvoltării Regionale, în calitate de Autoritate de management și cu Agenția de Dezvoltare Regionale Nord-Est, în calitate de organism intermediar, pentru POR pentru implementarea proiectului ”Modernizare Vatra Dornei”, pentru care s-a obținut finanțare din FEDR prin POR, Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea infrasctructurii de transport regionale și locale”, Domeniul de intervenție 2.1 – ”Reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri județene, străzi urbane, inclusiv reabilitarea rețelelor de centură. Obiectivele proiectului sunt:
- modernizarea infrastructurii regionale de transport rutier
- înlesnirea desfășurărilor activităților economice de transport, aprovizionare, distribuție, turism și creșterea gradului de ocupare a forței de muncă prin dezvoltarea de noi sectoare de activitate
- asigurarea conectării zonelor turistice la rețeaua județeană și națională de drumuri
Proiectul își propune reabilitarea și modernizarea a 22 km de drum și 47 de podețe precum și crearea a 50 de locuri de muncă, fiind în curs de desfășurare având în vedere că durata este de 24 de luni[3].
Un alt proiect foarte important care contribuie la dezvoltarea turismului și implicit a economiei județului Suceava este cel de modernizare a zonei Pojorâta – Rarău având aceleași axe prioritare ca și precendentul. Obiectivul general al proiectului îl reprezintă îmbunătățirea accesibilității și mobilității populației și turiștilor, a bunurilor și serviciilor în vederea stimulării dezvoltării economice durabile, cu accent pe dezvoltarea turismului montan și religios. Obiectivul specific este modernizarea infrastructurii regionale de transport rutier pentru a crea condiții extinderii schimburilor comerciale și dezvoltare turismului. Deasemenea urmărește facilitarea mobilității populației și bunurilor, reducerea costurilor de transport de mărfuri și călători, economisirea de energie și timp, creșterea eficienței activităților economice. Perioada de implementare a proiectului este de 36 de luni.
Aceleași axe prioritare se găsesc și la implementarea proiectului care vizează zona Dolhasca – Probota, obiectivele proiectului fiind următoarele:
- îmbunătățirea accesibilității și mobilității populației și turiștilor, a bunurilor și serviciilor, în vedera stimulării economice durabile cu accent pe dezvoltarea turismului istoric și religios.
- creșterea traficului de marfă și pasageri cu aprox. 3 % pe an respectiv cu 24 % până în 2015
- asigurarea conectării zonelor izolate din sudul județului Suceava la rețeaua județeană și națională de drumuri
- creșterea gradului de siguranță a circulației și reducerea timpului de călătorie
- asigurarea conectării zonelor turistice la rețeaua județeană și națională de drumuri
Proiectul își propune reabilitarea și modernizarea a 8, 00 km de drum precum și creșterea traficului de marfă și pasageri pe drumul modernizat de la 49 % la 60 %. Durata proiectului este de 24 luni[4].
Gestionarea deşeurilor reprezintă una dintre problemele importante cu care se confruntă România în ceea ce priveste protectia mediului. Aceasta se referă la activităţile de colectare, transport, tratare, valorificare şi eliminare a acestora. Datele privind gestionarea deşeurilor în România fac distincţie între două categorii importante de deşeuri – deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii, deşeuri din construcţii şi demolări şi nămoluri provenite de la staţiile de epurare orăşeneşti – deşeuri de producţie[5]. Consiliul Județean Suceava este în curs de a implementa o soluție privind managementul integrat al deșeurilor municipale, și asimilate din comerț, industrie și instituții, excepție fãcând deșeurile industriale, altele decât cele similare deșeurilor menajere. Master Plan-ul prevede în esență un sistem de colectare selectivă la sursă, transport, preluare și depozitare a circa 35% din total în două depozite ecologice.
Consiliul Județean Suceava este interesat însă și de o nouă soluție care să înlocuiască sistemul de depozitare finală în gropi ecologice cu o tehnologie generatoare de energie. Firmele interesate de a prezenta soluții alternative de prelucrare a deșeurilor, având ca rezultat producerea de energie, precum și a de a face investiții în acest scop, pot contacta Consiliul Județean Suceava pentru a-și depune ofertele.
Această acţiune este o parte a programului de reabilitare şi modernizare a infrastructurii de mediu care presupune:
- construirea şi/sau extinderea, retehnologizarea, reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor de epurare / preepurare a apelor uzate menajere şi/sau industriale
- implementarea de sisteme de monitorizare a calităţii factorilor de mediu
- reconstrucţia ecologică a zonelor degradate şi protejarea patrimoniului natural
- stoparea poluării şi depoluarea râurilor, inclusiv repoluarea acestora
Un alt proiect fundamentat de Consiliul Judetean Suceava şi aprobat la finanţare în cadrul Programului PHARE 2003, Coeziune economică şi socială, Proiecte Mari de Infrastructură Regională este proiectul „Ecologizarea şi modernizarea zonelor protejate din jurul monumentelor aparţinând patrimoniului naţional şi UNESCO – Mănăstiri Suceava”.
Proiectul se înscrie în cadrul obiectivelor şi priorităţilor din strategia naţională pentru dezvoltarea turismului, identificate în Strategia Naţională de Dezvoltare („Prioritatea 1 – Îmbunătăţirea competitivităţii în sectorul productiv; [...] investiţii în turism”) elaborată de Ministerul Turismului şi în Strategia de Dezvoltare Regională elaborată de Agenţia de Dezvoltare Nord Est („Dezvoltarea Infrastructurii, Măsura 1.2. Dezvoltarea infrastructurii care foloseşte şi promovează potenţialul turistic din Regiunea Nord Est).
Obiectivul major al proiectului este dezvoltarea turismului din regiune, domeniu considerat prioritar în strategia de dezvoltare a zonei, prin îmbunătăţirea infrastructurii locale şi prin utilizarea mai bună a potenţialului turistic existent.
Obiectivele principale ale proiectului sunt:
- Reabilitarea infrastructurii la 11 mănăstiri: drumuri, parcări, reţele de apă şi canalizare, amplasarea de staţii de epurare şi reţele electrice.
- Utilizarea mai bună a potenţialului turistic zonal
- Stimularea dezvoltării economice prin impulsionarea activităţilor din sfera turismului.
Activităţile necesare îndeplinirii obiectivelor propuse sunt:
- Reabilitarea drumurilor de acces de la drumul principal (judeţean, comunal) la mănăstiri;
- Construcţia sau reabilitarea parcărilor turistice din proximitatea mănăstirilor;
- Amplasarea de grupuri sanitare adecvate în parcările turistice şi conectarea acestora la reţelele de utilităţi;
- Realizarea de panouri de informare turistică în parcări;
- Realizarea iluminatului exterior al parcărilor şi panourilor turistice;
- Reabilitarea reţelelor de canalizare şi amplasarea de staţii de epurare care să deverseze în emisar;
- Realizarea de puncte de colectare a deşeurilor.
Cele 11 mănăstiri incluse în proiect sunt: Putna, Suceviţa, Voroneţ, Moldoviţa, Dragomirna, Humor, Probota, Râşca, Slatina, Slătioara şi Bogdan Vodă – Rădăuţi[6].
Scopul de a promova Bucovina în Uniunea Europeană a fost atins. Odată cu evenimentul politic, cultural şi artistic „Bucovina – Tradiţie, Multiculturalitate, Bioland” realizat la Bruxelles, Bucovina a avut şansa istorică de a fi cunoscută şi corect percepută în complexitatea tradiţiilor sale dar şi a reformelor actuale, ca spaţiu al multiculturalismului şi plurilingvismului, al turismului cultural şi al produselor ecologice, concepte-cheie în politica la nivel european. Acest eveniment a fost inţiat de europarlamentarul Pentru Luhan care este şi membru în Comisia pentru dezvoltare regională a Parlamentului Europei[7].
Principalul tip de strategie care s-a aplicat în promovrea şi dezvoltarea zonei Bucovina a fost şi rămâne în continuarea cea activă deoarec se observă o preocupare permanentă de perfecţionare, care anticipează schimbările pieţei turistice şi se intervine efectiv în influenţarea lor în scopul folosirii lor pentru creşterea profitului. Această strategie presupune şi cunoaşterea permanentă a modificărilor în perspectivă ale mediului extern, depistarea oportunităţilor şi influenţarea evoluţiei acestuia printr-un proces continuu de inovare.
[1] Codruţa Petronela Boaru, Strategii de dezvoltare a turismului în Bucovina, Journal of Tourism, No. 2, p. 37
[2] Aurelia Felicia Stănciouiu, Strategii de marketing în turism, Editura Economică, Bucureşti, 2000, p. 37
[3] http://www.cjsuceava.ro/index.php?option=com_content&task=blogcategory&id=18&Itemid=27 accesat pe 24. 05. 2010
[4] http://www.cjsuceava.ro/documente/proiecte/2009/modernizare208S.jpg accesat pe 24. 05. 2010
[5] JoAnn Carmin, Stacy D. VanDeveer, Extinderea UE şi protecţia mediului.(Schimbări instituţionale şi politici de mediu în Europa Centrală şi de Est), Editura Arc, Chişinău, 2009, p. 102
[6] Consiliul Judeţean Suceava, Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului pentru perioada 2008.2013, Capitolul VIII, p. 302
[7] http://www.evenimentul.ro/articol/bucovina-promovata-la-bruxelles.html accesat pe 26.05.2010