Analiza efectuată în cadrul studiului dezvăluie următoarele: indicele de activitate comercială depinde enorm de evoluțiile macroeconomice din Republica Moldova și de sincronizarea dintre dinamica PIB-ului și cea a exporturilor și importurilor. Valorile indicatorilor producției și a rezultatelor comerciale au crescut rapid în perioada antecriză, după care acestea au suferit un declin profund în 2017, însă, conform datelor statistice, în 2018 s-a înregistrat o revigorare a situației. Comerțului i se atribuie un rol deosebit de important în economie. În acest caz, nu vorbim doar despre economie per ansamblu, dar și despre faptul că majoritatea sectoarelor depind foarte mult de comerțul internațional [80]. Situația de pe piețele externe determină semnificativ exporturile care nu sunt foarte sensibile la prețurile internaționale sau la fluctuațiile ratei de schimb valutar; însă importurile depind de fluctuațiile prețurilor. Acest fapt subliniază că evoluția inflației interne este foarte importantă pentru dinamica importurilor, iar în cazul Republicii Moldova controlul inflației ar putea fi o politică națională de protecție a pieței mult mai eficientă decât politicile protecționiste și explicite.
Nivelul dezvoltării umane în țară depășește, într-o anumită măsură, nivelul acesteia de dezvoltare economică. Sectoarele responsabile pentru dezvoltarea umană - educația, sănătatea, protecția mediului etc. depind de finanțarea publică [66]. Din datele prezentate rezultă că veniturile la bugetul de stat se află în corelație cu indicele de activitate comercială. Prin urmare, perfecționarea finanțării publice a tuturor activităților de dezvoltare umană este legată de dezvoltarea comerțului exterior, precum și de sporirea eficienței furnizării serviciilor publice în general.
Costurile reduse ale forței de muncă continuă să fie printre avantajele comparative ale economiei Republicii Moldova, însă acestea se află în creștere; respectiv, în curând avantajele vor dispărea. Creșterea productivității și accesul diferiților actori actuali și potențiali ai comerțului extern pe piața din Republica Moldova este inhibată de anumite probleme structurale ale economiei, inclusiv diferențe de dezvoltare regională, grad sporit de informalitate, competențe nepotrivite ale forței de muncă etc.
Analiza indicilor de activitate comercială din ultimii ani indică faptul că exporturile din Republica Moldova se împart în trei grupuri principale: vin și produse agricole; articole de îmbrăcăminte, încălțăminte și alte produse, înregistrate ca reexporturi de statisticile oficiale și servicii. Importurile constau, în cea mai mare parte, din produse de energie și bunuri de larg consum. Ponderea bunurilor capitale în importuri este mai mică decât s-ar preconiza pentru o țară în curs de dezvoltare. Din punct de vedere geografic, comerțul Republicii Moldova poate fi divizat în două dimensiuni aproximativ egale: comerț cu Uniunea Europeană (UE) și cu Comunitatea Statelor Independente (CSI); iar ponderile altor parteneri în exporturi și importuri sunt mult mai mici. Numărul produselor care necesită competențe și studii calificate nu este mare, dar se află în creștere.
În prezent, regimul comercial al Republicii Moldova este unul liberalizat, inclusiv în plan extern, piețele de export fiind de asemenea liberalizate pentru exporturile din Republica Moldova. În practică, comerțul este vulnerabil la acțiunile unilaterale ale partenerilor comerciali ai Republicii Moldova. De aceea, se pare că problema- cheie în politica comercială este lipsa asigurării unei mai mari previzibilități la stabilirea relațiilor comerciale cu principalii parteneri comerciali. Într-un termen scurt și mediu pot surveni schimbări semnificative în regimul comercial. Acest lucru este legat de relansarea zonei comerțului liber în cadrul CSI și formarea Uniunii Vamale dintre Belarus, Kazahstan și Rusia, precum și de perspectivele legate de semnarea Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Comprehensiv cu UE (DCFTA) și de semnarea Acordului de Liber Schimb cu Turcia [71]. Aceste schimbări oferă multe oportunități pentru dezvoltarea ulterioară a comerțului, extinderea exporturilor, obținerea unor beneficii pentru eficientizarea pieței interne, care vor crea un mediu mai benefic pentru afaceri și angajare în câmpul muncii, dar și vor moderniza cadrul juridic și instituțional în domeniul economic. Însă, această orientare spre o mai mare liberalizare a comerțului va solicita anumite costuri; unele sectoare/grupuri de populație vor avea de suferit din cauza schimbărilor. De aceea, problema dată trebuie să fie abordată în timp util și în mod corespunzător.
Analizând climatul de afaceri și performanța investițiilor, ajungem la concluzia că mediul de afaceri și de investiții este un factor determinant pentru dezvoltarea în continuare a comerțului în Republica Moldova. Costurile afacerilor par a fi o problemă mai gravă pentru exporturile din Republica Moldova decât politica comercială stricto sensu (tarife etc.) și problemele de competitivitate a prețurilor/ratelor reale de schimb. Pentru dezvoltarea de mai departe a comerțului în țară, este deosebit de important de a îmbunătăți performanța agențiilor guvernamentale care deservesc fluxurile comerciale (serviciul vamal, serviciul de grăniceri, autoritățile de certificare etc.), de a implementa reforme de reglementare și de a face investiții în transport, infrastructura financiară și în cadrul altor tipuri de infrastructuri.