Economie

Vrei ca mediul în care trăieşti să fie mai puţin poluat? Eşti adeptul energiilor neconvenţionale, care nu consumă resurse? Atunci, chiar dacă nu ţi-ai dat seama până acum, ai o gândire durabilă. Cine este interesat de o societate durabilă gândeşte pe termen lung. Aceasta este ideea în jurul căreia navighează tot ce ţine de conceptul durabilităţii, pornit în urmă cu 30 de ani de la problemele legate de mediu şi de resursele epuizabile.

Mai simplu spus, trebuie sa facem ceva cât încă mai este timp de făcut. Companiile au înteles, iar învestiţiile pentru protecţia mediului nu mai sunt demult o curiozitate. Corporaţiile şi le-au asumat ca nişte obligaţii atât faţă de comunităţile în care işi desfăşoară activitatea, cât şi faţă de viitor.

Gândirea durabilă asigură liniştea generaţiilor care urmează. Atenţia acordată resurselor, mediului înconjurător, responsabilităţii sociale sunt elementele de bază ale dezvoltării durabile. Poate nu aţi întâlnit foarte des acest concept, dar cu siguranţă aţi observat orientarea către reciclarea deşeurilor, către obţinerea unor combustibili sintetici nepoluanţi sau către sursele de energie neconvenţionale, precum cea solară sau eoliană. Aţi auzit de staţii ecologice de epurare a apei, de becuri economice, de aparate electrocasnice clasa A, de produse ecologice, de centrale termice care funcţionează pe bază de deşeuri, de companii care susţin programe de cercetare în folosul comunităţii. înseamnă ca aţi auzit despre dezvoltarea durabilă. Sună mai prietenos acum, nu? V-aţi dat seama dacă aveţi o gândire orientată către o societate durabilă?

Ţinând cont că un mediu sănătos este esenţial pentru asigurarea prosperităţii şi calităţii vieţii şi de realitatea că daunele şi costurile produse de poluare şi schimbări climatice sunt considerabile, Guvernul României promovează conceptul de de-cuplare a impactului şi degradării mediului de creşterea economică prin promovarea eco-eficienţei şi prin interpretarea standardelor ridicate de protecţia mediului ca o provocare spre inovaţie, crearea de noi pieţe şi oportunităţi de afaceri.

Având ca obiective principale întărirea structurilor admînistrative, ca element de bază pentru construirea unui sistem solid de management de mediu şi contribuţia la dezvoltarea durabilă, activitatea Guvernului României în acest domeniu se va concentra pe următoarelor priorităţi:

• integrarea politicii de mediu în elaborarea şi aplicarea politicilor sectoriale şi regionale;
• evaluarea stării actuale a factorilor de mediu şi fundamentarea unei strategii de dezvoltare pe termen lung în domeniul mediului, al resurselor regenerabile şi neregenerabile;
• întărirea capacităţii înstituţionale în domeniul mediului;
• ameliorarea calităţii factorilor de mediu în zonele urbane şi rurale;
• extinderea reţelei naţionale de arii protejate şi rezervaţii naturale, reabilitarea infrastructurii costiere a litoralului românesc, redimensionarea ecologică şi economică a Deltei Dunării;
• întărirea parteneriatului transfrontalier şi înternaţional cu instituţiile similare din alte ţări în scopul monitorizării stadiului de implementare a înţelegerilor înternaţionale;
• elaborarea strategiilor de protejare a cetăţenilor împotriva calamităţilor naturale, accidentelor ecologice şi expunerii în zone cu risc ecologic;
• întărirea parteneriatului cu organizaţiile neguvernamentale în procesul de elaborare şi aplicare a politicilor publice în domeniu. Pentru protejarea şi exploatarea echilibrată a resurselor mediului, Guvernul României va acţiona pe următoarele direcţii:

1. Integrarea politicii de mediu în elaborarea şi aplicarea politicilor sectoriale şi regionale, prin:

• statuarea Ministerului şi a Agenţiei Naţionale de Mediu într-o poziţie de decizie care să intersecteze orizontal toate politicile sectoriale (industrie, energie, transporturi, agricultură, turism, politici regionale, administraţie locală, sănătate);
• introducerea efectivă a evaluării de mediu ca mecanism de integrare pentru politicile nou formulate şi formularea unor indicatori de măsurare efectivă a progreselor înregistrate în cazul strategiilor şi politicilor existente;
• intensificarea acţiunilor de integrare a politicii de mediu în cinci sectoare prioritare cu impact semnificativ asupra mediului, respectiv: industrie, energie, transport, agricultură şi turism, prin:

• aplicarea standardelor comunitare privind procesele de producţie şi produsele;
• întărirea dialogului cu agenţii economici din îndustrie şi încurajarea promovării de
  către aceştia a schemelor voluntare de management de mediu şi a altor forme de auto-
  reglementare;
• îmbunătăţirea managementului resurselor, în vederea reducerii utilizării acestora
  şi creşterii competitivităţii produselor pe piaţă;
• îmbunătăţirea eficienţei energetice şi promovarea utilizării energiilor regenerabile;
• îmbunătăţirea planificării,   managementului   şi   utilizării   înfrastructurilor   şi
  facilităţilor de transport, prin includerea costurilor reale legate de infrastructură şi mediu în
  politicile de învestiţii, pe de o parte şi în costurile pentru utilizatori, pe de alta parte;
• dezvoltarea transportului public şi îmbunătăţirea competitivităţii acestuia;
• înoirea parcului auto şi încurajarea utilizării combustibililor mai puţin poluanţi;
• utilizarea durabilă  a resurselor naturale  şi  promovarea unei  agriculturi   şi dezvoltări rurale durabile;

- asigurarea fondurilor necesare, inclusiv prin utilizarea Fondului  de Mediu,  pentru realizarea investiţiilor de mediu necesare îndeplinirii angajamentelor asumate de România în procesul de negociere a Capitolului 22 al acquis-ului comunitar, în special pentru implementarea  directivelor UE  costisitoare,  legate  de  controlul  poluării  industriale, calitatea apei, managementul deşeurilor, calitatea aerului;

- promovarea progresivă a instrumentelor economice pentru implementarea politicilor de mediu.

2. Evaluarea stării  actuale a factorilor ecologici  şi fundamentarea unei  strategii  de dezvoltare   pe   termen   lung   în   domeniul   mediului,   al   resurselor   regenerabile   şi neregenerabile, prin:

• elaborarea în cadrul unui Program Naţional a parametrilor de evaluare a stării factorilor ecologici la nivelul existent în prezent (pe baza studiilor generale de încărcare a factorilor de mediu: aer, apă, sol, vegetaţie, faună);
• elaborarea şi aplicarea unei strategii sustenabile în domeniul calităţii mediului.

-    întărirea capacităţii instituţionale în domeniul mediului, prin:

- asigurarea resurselor financiare şi umane la nivelul autorităţilor centrale, regionale  şi locale de mediu, conform obligaţiilor asumate în cadrul negocierilor cu CE a Capitolului 22 - Mediu;

- reunificarea   Gărzii   de   Mediu   cu   Agenţiile   de   Mediu,   păstrându-se   caracterul deconcentrat al acesteia;

• asigurarea necesităţilor de instruire a personalului autorităţilor centrale, regionale şi locale de mediu în vederea asigurării implementării şi controlului eficient al conformării cu legislaţia de mediu;
• utilizarea transparentă a fondurilor acordate de UE prin programele PHARE, ISPA şi SAP ARD, concomitent cu accelerarea ritmului de absorbţie a acestor fonduri;
• asigurarea resurselor financiare şi umane pentru dezvoltarea autorităţii de management a fondurilor structurale şi de coeziune la nivel central şi a structurilor întermediare la nivel regional, pentru programul operaţional de mediu;

3. Ameliorarea calităţii factorilor de mediu în zonele urbane şi rurale, privind:

• Îmbunătăţirea calităţii aerului prin:

- punerea în aplicare a Strategiei şi a Planului de acţiune pentru protecţia atmosferei şi sistemelor de monitorizare în sectorul calităţii aerului;

• realizarea evaluărilor preliminare privind calitatea aerului la nivel regional şi pe baza acestora a programelor/planurilor de îmbunătăţire a calităţii aerului;
• finalizarea transpunerii legislative în domeniu instalaţiilor mari de ardere şi promovarea legislaţiei privînd stabilirea plafoanelor naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi;
• implementarea măsurilor prevăzute în Programul Naţional de Reducere a Emisiilor provenite de la instalaţiile mari de ardere;
• dezvoltarea Sistemului Naţional de Monitorizare a Calităţii Aerului şi a Sistemului Naţional de Inventariere a Emisiilor de Poluanţi în Aer;
• asigurarea calităţii corespunzătoare a benzinei şi motorinei şi operaţionalizarea sistemului de monitorizare calitativă şi cantitativă pentru benzină şi motorină;
• Îmbunătăţirea şi implementarea programului naţional de management al deşeurilor, prin:
• dezvoltarea unui sistem integrat de management al deşeurilor solide în localităţile urbane şi rurale, incluşiv implementarea sistemelor de colectă selectivă şi valorificare a deşeurilor şi ambalajelor la nivelul persoanelor fizice şi a agenţilor economici;
• constituirea parteneriatelor de tip public-privat în ceea ce priveşte reducerea, refoloşirea şi reciclarea deşeurilor, tratarea corespunzătoare a deşeurilor periculoase (incinerare, depozitare);
• elaborarea planurilor regionale de gestionare a deşeurilor, inclusiv evaluarea situaţiei actuale, elaborarea prognozelor pasive şi a obiectivelor generale şi specifice pentru fiecare regiune; stratificarea hărţilor prin care să se identifice viitoarele locaţii posibile ale facilităţilor de gestionare a deşeurilor;

• înfiinţarea Laboratorului Naţional de Referinţă pentru deşeuri şi  a laboratoarelor regionale pentru analiza deşeurilor;
• finalizarea transpunerii reglementărilor comunitare privind depozitarea şi incinerarea deşeurilor;
• completarea cadrului legislativ privind deşeurile din industria dioxidului de titan, a vehiculelor uzate şi a echipamentelor electrice şi electronice, precum şi a substanţelor periculoase din acestea;
• Managementul resurselor de apă, în conformitate cu regimul impus de Acordurile, Protocoalele şi Convenţiile la care România este parte şi a rezultatelor negocierilor cu CE. Aceasta se va realiza prin:
• elaborarea Programului de reactualizare a standardelor şi reglementărilor tehnice privind construcţia şi exploatarea sistemelor de colectare şi a staţiilor de epurare a apelor uzate orăşeneşti;
• elaborarea planurilor de management a bazinelor hidrografice pe baza caracteristicilor acestora, impactul activităţii umane asupra stării apelor, analiza economică a utilizării apelor, calitatea apei potabile şi a apei de îmbăiere;
• amendarea legislaţiei privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate;
• stabilirea obiectivelor de calitate aplicabile apelor marine;
• identificarea, catalogarea şi monitorizarea apelor salmonicole;
• asigurarea alimentării cu apă a localităţilor urbane şi rurale la standarde europene, prin realizarea lucrărilor de distribuţie a apei şi/sau modernizare a celor existente şi a staţiilor de tratare aferente;
• contractarea, implementarea şi finalizarea proiectelor de alimentare cu apă, reabilitare a sistemelor de canalizare şi punere în funcţiune a staţiilor de epurare fînanţate din fonduri ISPA (Bacău, Braşov, Bucureşti, Buzău, Piatra Neamţ, Piteşti, Şibiu, Satu-Mare);
• pregătirea unui portofoliu de proiecte, asigurând documentaţiile şi studiile necesare, pentru modernizarea şi construcţia sistemelor de alimentare cu apă, a staţiilor de tratare, sistemelor de canalizare şi a staţiilor de epurare pentru localităţile urbane eligibile a fi finanţate din fondurile ISPA şi SAMTID şi a celor rurale din SAP ARD, în vederea asigurării capacităţii de absorbţie a fondurilor respective.
• Controlul poluării industriale prin:
• înfiinţarea centrului de coordonare, informare şi reactualizare a documentelor BAT (cele mai bune tehnici disponibile) pe sectoare de activitate;
• realizarea şi/sau reactualizarea inventarelor naţionale, regionale şi locale ale instalaţiilor care intră sub incidenţă, prevenirea şi controlul integrat al poluării;
• realizarea Registrului de Poluanţi Emişi (EPER) la nivel naţional, regional şi local, în conformitate cu cerinţele UE;
• elaborarea şi aprobarea programelor de reducere progresivă a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi în vederea atingerii valorilor limită de emisie stabilite de standardele UE;
• finalizarea transpunerii şi accelerarea implementării legislaţiei privind limitarea emisiilor de compuşi organici volatili provenite din utilizarea solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii;
• controlul accidentelor majore care implică substanţe periculoase;
• accelerarea procesului de introducere a etichetelor ecologice şi încurajarea sectorului privat privind introducerea sistemelor de management de mediu şi a auto-monitorizării emisiilor;
• Managementul substanţelor chimice şi monitorizarea organismelor modificate genetic şi interzicerea folosirii pe teritoriul României a celor periculoase pentru sănătatea populaţiei, prin:

- transpunerea şi implementarea legislaţiei privind evaluarea şi controlul riscului chimicalelor periculoase pentru sănătatea umană şi mediu;

• dezvoltarea cadrului naţional de biosecuritate pentru implementarea Protocolului de la Cartagena (Legea nr. 59/2003);
• reactualizarea inventarului substanţelor active utilizate în produsele biocide existente plasate pe piaţă în România;
• implementarea Planului Naţional de Management al Halonilor;
• dezvoltarea laboratoarelor autorităţilor locale/regionale de mediu pentru determinarea conţinutului de asbest din efluenţi lichizi şi gazoşi în zonele în care există agenţi economici care utilizează asbestul în procesul de producţie;
• asigurarea cadrului legislativ privind transportul peste frontieră a produselor modificate genetic, urmărirea şi etichetarea acestora şi a produselor alimentare şi furajelor produse din organisme modificate genetic;
• constituirea unui Catalog naţional al organismelor modificate genetic acceptate pe teritoriul României, accesibil populaţiei;
• crearea şi dezvoltarea laboratoarelor specializate în detectarea organismelor modificate genetic;
• participarea la Mecanismul Privind Schimbul de Informaţii în Domeniul Biosecurităţii (Biosafety Clearing House);

• Schimbările Climatice prin:

-          elaborarea Strategiei Naţionale şi a Planului Naţional de Acţiune în  domeniul schimbărilor climatice;

• aşigurarea capacităţii instituţionale prin înfiinţarea la nivelul autorităţii centrale de mediu a Unităţii de Schimbări Climatice pentru dezvoltarea reglementărilor specifice necesare implementării strategiei şi planului de acţiune în domeniu, conform obligaţiilor asumate în procesul de negociere cu CE;
• evaluarea impactului transpunerii în legislaţia naţională a reglementărilor comunitare privind comercializarea permiselor de emisii de gaze cu efect de seră asupra sectorului industrial, în principal a celui energetic, în vederea asigurării statului de participant real pe Piaţa Europeană de Carbon a României;

-          înfiinţarea  Sistemului  Naţional pentru estimarea emisiilor antropice la surse şi a reţinerilor prin absorbţie a gazelor cu efect de seră;

• elaborarea Registrului Naţional de emisii de gaze cu efect de seră;
• estimarea emisiilor viitoare de gaze cu efect de seră;
• dezvoltarea proiectelor de tip "implementare în comun" care să vizeze reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin îmbunătăţirea eficienţei energetice în producerea de energie şi căldură şi transformarea unor industrii utilizatoare de combustibili fosili, inutilizatoare de biomasă, utilizarea altor surse de energie regenerabilă;
• realizarea Programului Naţional de prevenire şi combatere a eroziunii solului, instituirea sistemului de protecţie, ameliorare şi utilizare durabilă a solurilor şi monitorizarea zonelor afectate de secetă şi deşertificare, în condiţiile schimbărilor climatice - adoptarea unei noi

4. Extinderea reţelei naţionale de arii protejate şi rezervaţii naturale, reabilitarea infrastructurii costiere a litoralului românesc, redimensionarea ecologică şi economică a Deltei Dunării, prin:

• modificarea Anexei la Legea nr. 462/2001 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale a florei şi faunei sălbatice;
• asigurarea unui managementul performant la nivelul cerinţelor UE şi al convenţiilor la care România este parte, a reţelei naţionale de arii protejate;
• finalizarea cadastrului tuturor ariilor protejate şi utilizarea acestor date în inventarierea siturilor Natura 2000 în România;
• realizarea bazelor de date privind speciile de floră şi faună sălbatică şi habitatele naturale de interes comunitar existente în România;
• pregătirea listei cu situri propuse să facă parte din reţeaua Natura 2000, de înteres comunitar, şi desemnarea zonelor special protejate;
• extinderea ariilor naturale declarate arii speciale de conservare şi înfiinţarea de noi arii protejate pe ecosisteme în principalele zone bioclimatice;
• protecţia ecosistemului Dunăre-Delta Dunării-zona teritorială a Mării Negre, prin crearea unei infrastructuri la nivelul cerinţelor UE privind folosirea ecosistemelor, monitorizarea riguroasă a surselor de poluare şi măsuri pentru diminuarea acestora;
• redimensionarea ecologică şi economică a Deltei Dunării, în scopul protecţiei pe termen lung a acestui ecosistem şi a dezvoltării economice şi sociale în conformitate cu Convenţia Internaţională a Deltei Dunării.

5. Întărirea parteneriatului transfrontalier şi internaţional cu instituţiile similare din alte ţări în scopul monitorizării stadiului de implementare a înţelegerilor înternaţionale, prin:

• realizarea de Convenţii, Acorduri şi Cooperări Bilaterale şi Multilaterale în domeniul Protecţiei Mediului la nivel european şi mondial în vederea valorificării oportunitţilor şi facilităţilor de asistenţă tehnico-fînanciară instituţională şi ştiînţifică şi identificării unor posibilităţi de finanţare a proiectelor de refacere a mediului;
• respectarea cerinţelor de nortificare, raportare asumate de România ca Parte în diferite Convenţii, Protocoale şi Acorduri internaţionale;
• asigurarea cadrului instituţional stabilit prin diferite acorduri bilaterale şi multilaterale în vederea asigurării respectării implementării convenţiilor care reglementează poluarea transfrontalieră, prevenirea şi reducerea acesteia (Convenţia de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, Convenţia de la Aarhus privind accesul la informaţie, participarea publică la luarea deciziilor şi accesul la justiţie în probleme de mediu, Convenţia de la Helsinki privind accidentele industriale cu impact semnificativ asupra mediului în context transfrontieră).

6. Elaborarea strategiilor de protejare a cetăţenilor împotriva calamităţilor naturale, accidentelor ecologice şi expunerii în zone cu risc ecologic, prin:

• adoptarea de urgenţă a noii legi a protecţiei civile;
• implementarea sistemului CECIS (Sistem Comunitar de Comunicaţii şi Informaţii de Urgenţă) prin operaţionalizarea  şi   funcţionarea  Centrului  Naţional   de  Informare   şi Comunicare pe linie de protecţie civilă, care să asigure sistemul de comunicaţii precum şi alarmarea populaţiei în caz de dezastru;
• operaţionalizarea echipelor naţionale de protecţie civilă;
• Program Naţional de împădurire a mînimum 1% din Fondul Forestier Naţional pe perioada 2005-2008, pentru extinderea suprafeţei de păduri, combaterea eroziunii solului, diminuarea riscului de inundaţii şi ameliorarea climatului;
• Program Naţional de creare a perdelelor de protecţie a câmpului, a căilor de comunicaţie şi a aşezărilor umane (înfiinţarea a minim 500 de km/an perdele forestiere);
• amenajarea bazinelor hidrografice în scopul diminuării inundaţiilor;

- elaborarea de norme stricte în ceea ce priveşte amenajările pentru construirea sau protejarea  haldelor  (de  cenuşă,   steril),   a batalurilor  (reziduuri  petroliere, reziduuri provenite de la îndustria neferoasă).şi a standardelor ecosistemelor similare pe plan mondial.

7. Întărirea parteneriatului cu organizaţiile neguvernamentale în procesul de elaborare şi aplicare a politicilor publice în domeniu, prin:

• acordarea unei atenţii prioritare educării ecologice a populaţiei prin conceperea şi implementarea unui plan naţional de  acţiuni  pentru  sensibilizarea  şi  constientizarea publicului faţă de problematica protecţiei mediului;
• implementarea cerinţelor Convenţiei de la Aarhus cu privire la accesul la înformaţie, participarea publicului la luarea deciziilor şi accesul la justiţie în probleme de mediu, prin definitivarea cadrului legislativ, introducerea unui sistem informatizat la nivel central, regional şi local privind gestionarea informaţiei de mediu;
• realizarea unor campanii anuale de conştientizare a publicului cu privire la participarea publică la luarea deciziilor de mediu, în special cu privire la rolul publicului în procesele de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectele cu impact semnificativ, autorizare, evaluare de mediu pentru planuri şi programe;
• mediatizarea unor probleme punctuale de protecţia mediului: organisme modificate genetic (GMO - Genetically Modified Organisms), poluanţi organici persistenţi (POPs - Persistent Organic Pollutants), bifenili policloruraţi (PCBs), schimbări climatice în scopul de a proteja nu doar mediul, ci şi sănătatea umană de efectul dăunător al acestora.