Economie

Banca Naţională a României consideră investiţia străină directă într-una din ultimele Publicaţii periodice ca fiind „ capitalul social vărsat şi rezervele ce revin unui investitor nerezident care deţine cel puţin 10% din voturi sau din capitalul social subscris al unei întreprinderi rezidente , creditele dintre acest investitor sau grupul din care face parte acesta şi întrepridnerea în care a investit, precum şi profitul reinvestit de către acesta.”^[1] Pentru a vedea importanţa acestora asupra pieţei muncii, putem considera necesară o repartizare pe principalele activităţi economice ale soldului ISD, adică pentru a prefaţa principalele ramuri spre care merg invesiţiile străine directe. Acestea sunt reprezentate în tabeulul 1 şi sunt valabile pentru anul 2013.

Tabel 1 Distribuţia soldului ISD pe principalele activităţi economice, anul 2013

Sursa :http://www.bnr.ro/Publicatii-periodice-204.aspx#ctl00_ctl00_CPH1_CPH1_9403_lnkTitle [accesat 11.05.2015]

       După cum se poate foarte bine observa, sectorul industriilor este secorul cel mai „ţintit” de  către investiţiile străine directe. Putem astfel contura importante direcţii ale investiţiilor străine directe, după cum urmează:^[2]

• industia; 48,8 % din totalul ISD;
• intermedierile financiare şi asigurările; 14,2 % din totalul ISD;
• comerţul; 11,2 % din totalul ISD;
• construcţii şi tranzacţii imobiliare cu 9,8 % din totalul ISD;
• tehnologia informaţiei şi comunicaţii cu 6,9 % din totalul ISD.

    Un alt fenomen important al eficienţei ISD-urilor care poate fi luat în considerare, este acela de distribuţie a acestora pe regiuni de dezvoltare.

     La o primă privire asupra acestei distribuţii teritoriale, putem spune că există o oarecare inegalitate. Faptul că o anumită zonă teritorială absoarbe atât de mult din aceste investiţii străine directe, poate produce dezechilibre pe piaţa muncii. Concentrarea investiţiilor într-o anumită zonă poate atrage forţa de muncă din celelalte zone, ceea ce constituie un dezavantaj pentru acestea.

    De alfel, investiţiile străine directe ar putea crea dezavantaje pentru competitorii locali. Investotirii străini vor putea acapara atât piaţa în care aceştia activează, cât şi resursa umană disponibilă entităţilor autohtone.

    Un alt indicator important al analizei ISD-urilor, este reprezentat de fluxurile nete  de investiţii străine.  Fluxurile nete de ISD sunt alcătuite din participaţiile nete şi creditul net primit de către întreprinderea investiţie străină directă( de la firma mamă din străinătate).

    În acelaşi an 2013, BNR indică un nivel al fluxurilor nete de investiţii în valoare de      2 712 milioane euro. 

   Se observă faptul că în perioada de referinţă 2007-2013, anul 2008 a înregistrat cea mai mare valoare a fluxurilor nete ISD. Începând cu anul 2009 acestea scad cu 74,5 % faţă de anul precedent. Trendul se menţine descendent, în anul 2010 acestea scăzând cu 35 % faţă de anul 2009. Scăderea se menţine şi în anul următor, fluxurile  înregistrând din nou în anul 2011, o scădere cu 21% faţă de anul 2010. Abia în anul 2012 trendul revine ascendent. În acest an se înregistrează o creştere de 2,8 % faţă de anul 2011. În ultimul an de referinţă, 2013, acestea au o creştere mai consistentă, înregistrând o urcare de 56 % faţă de precedentul an, şi cu 61 % faţă de anul 2011.

    Putem spune faptul că scăderea masivă a acestor fluxuri începând cu anul 2009 până în anul 2012 au dost produse pe fondul recentei crize financiare mondiale. Aceasta a adus multe prejudicii pentru investitori importanţi din întreaga lume, care nu numai că au fost nevoiţi să oprească pentru un moment anumite investiţii, au trebuit şi să îşi reorienteze ulterior direcţiile investiţionale.  

     Am adus în discuţie aceste situaţiuni ale investiţiilor străine directe pentru a puncta relevanţa acestora asupra pieţei şi ocupării forţei de muncă. Astfel putem sublinia următorii factori relevanţi pentru  forţa de muncă:^[3]

• dimensiunea investiţiei; putem să redăm acestei dimensiuni două forme şi anume: dimensiunea calitativă şi dimensiunea cantitativă. Sub dimensiune cantitativă, după cum redam şi mai sus, acestea atrag resursele umane disponibile entităţilor autohtone. Dimensiunea calitativă se poate referi la nivelul de pregătire şi efortul pe care îl depun investitorii străini pentru formarea şi perfecţionarea angajaţilor;
• motivaţia investiţională şi modelul investiţiei reprezintă un alt factor semnificativ al efectelor ISD asupra resurselor umane. Spre exemplu, dacă interesul unui investitor străin este costul forţei de muncă mai scăzut decât din ţara sa de origine, însuşirile resurselor umane din zonă influenţează decisiv procesul investiţional;
• modul de pătrundere a investitorului străin în viaţa economică naţională. Spre exemplu, pentru o investiţie de tip „greenfield”, unde investitorul îşi construieşte afacerea „de la 0”, se vor genera noi locuri de muncă şi noi oportunităţi pentru folosirea eficientă a forţei de muncă. În cazul în care un investitor străin preia sau se afiliază unei entităţi existente, situaţia generării de noi locuri de muncă nu mai este aceeaşi. Spre exemplu dacă investitorul străin va prelua o întreprindere aflată în faliment sau restructurare, atunci acesta va impune noi politici şi strategii privind personalul. Pentru a amortiza ţi eficientiza ulterior investiţia, acesta, dacă va fi nevoit va recurge, în cel mai rău caz la  reduceri masive de personal;
• domeniul în care îşi desfăşoară activitatea investitorii străini influenţează atât în sens cantitativ cât şi în sens calitativ resursele de muncă regionale. În acest mod, în funcţie de produsul realizat sau de serviciul prestat, factorii de producţie sunt axaţi către o anumită direcţie;
• strategia investitorului; în funcţie de obiectivele pe care le are acesta pe teritoriul ţării; astfel, spre exemplu, dacă investitorul are ca obiectiv producţia de bunuri pe teritoriul ţării noastre, atunci acesta va avea nevoie sporită de forţă de muncă, în consecinţă se poate mări cererea de forţă de muncă.

ISD de tip „greenfield” – o posibilă soluţie eficientă pe piaţa muncii românească în contextul pieţei globale

      Investiţiile „greenfield”, adică în traducere liberă investiţiile pe spaţii verzi  reprezintă, după cum spuneam şi în rândurile anterioare construcţiile de la 0 a unei afaceri sau a unei întreprinderi. Consider această cale investiţională una cu un potenţial benefic datorită noilor locuri de muncă ce se pot genera ,dar şi datorită noilor valori pe care le poate aduce investitorul societăţii. Chiar dacă noile „aere” de gândire ar putea deteriora anumite valori naţionale, gândirea resurselor umane şi a societăţii în general ar putea fi deschisă către schimbare în perspectiva viitoarelor procesele ale globalizării.^[4]

      Aceleaşi rapoarte ale BNR-ului ne prezintă câteva situaţii ale investiţiilor străine directe în întreprinderi greenfield, pentru acelaşi an de referinţă, 2013.

     După cum din nou putem observa, regiunea Bucureşti-Ilfov domină investiţiile străine în întreprinderile greenfield, absorbând aproximativ 57% din totalul acestora. La nivelul ţărilor investitoare, Olanda şi Germania se evidenţiază cu aceste investiţii. 

     Sectorul industrial predomină direcţia în care se îndreaptă investiţiile străine direct, atât cele în întreprinderile greenfield, cât şi în celelalte categorii. În acest caz se poate spune faptul că acest sector deţine cea mai eficientă resursă de muncă pentru îndeplinirea obiectivelor investitorilor străini.

     Pentru a observa participarea forţei de muncă în acest cadru investiţional străin, Institutul Naţional de Statistică oferă date în ceea ce priveşte  ponderea fortei de munca din intreprinderi active nou create cu capital strain. În tabelul 2 datele sunt structurate pe principalele regiuni administrative şi  în intervalul anilor 2007-2013 .

Tabel 2 Ponderea forţei de muncă din întreprinderi active nou create cu capital străin,pe regiuni de dezvoltare

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=INT111P [accesat 23.05.2015]

     Se poate puncta din nou faptul că la nivel total, în intervalul anilor 2010-2012, este înregistrată o tendinţă de scădere a acestei ponderi, în timp ce în perioada 2007-2009, trendul este crescător. Putem pune din nou  această descreştere pe seama recentei crize financiare. După cum am explicitat şi în rândurile precedente, investitorii au fost nevoiţi fie să oprească din investiţii pentru o perioadă , fie să se reorienteze, fapt ce a dus la astfel de scăderi.

     Observăm totuşi, că nu pentru toate regiunile regulile, tendinţele naţionale au coincis cu cele regionale.

    Am considerat necesară abordarea acestor situaţii privind investiţiile străine, deoarece apreciez faptul că acestea reprezintă unele din efectele directe ale globalizării. În contextul formării tabloulului global, relaţiile investiţionale interstatale au devenit un factor foarte important pentru crearea  societăţii globale. Astfel, se poate spune că forţa de muncă  naşte o relaţie de interdependenţă cu trendurile investiţionale.  Adică  forţa de muncă se orientează în funcţie de ceea ce oferă  investiţile, iar acestea din urmă sunt orientate   în funcţie de ceea ce forţa de muncă oferă.

^[1] Definiţie preluată din raportul anual 2014 privind Investiţiile străine directe în România în anul 2013

^[2] Calcule procentuale conform aceleiaşi surse BNR

^[3] https://ro.scribd.com/doc/22487393/Efectele-investitiilor-straine-directe-asupra-economiei-romanesti

^[4] http://www.wall-street.ro/tag/investitii-greenfield.html