Pin It

Serviciile destinate populaţiei au în primul rând rolul de a satisface multitudinea trebuinţelor oamenilor şi de a stimula dezvoltarea personalităţii umane, influenţând nivelul şi calitatea consumului final. În acelasi timp însă, ele sunt implicate în sfera producţiei şi a distribuţiei.

Existenţa unei largi tipologii a serviciilor pentru populaţie aduce în discuţie, pentru analiza şi înţelegerea fenomenului, necesitatea structurării acestora, definirii unor categorii omogene cu un comportament similar.

  1. după natura relaţiilor economice şi financiare ce intervin între prestator şi beneficiar, serviciile pentru populaţie se divid în două mari grupe:
  • servicii de piaţă, plătite de populaţie şi procurate prin acte de vânzare – cumpărare. În economia pe piaţă, aceste servicii, cum ar fi cele de: transporturi, poşta şi telecomunicatii, turism, reparaţii, spălătorie şi curăţătorie etc., deţin ponderea majoritară în structura consumului de servicii al populaţiei;
  • servicii non-market, finanţarea lor realizându-se pe cale publică, din bugetul de stat : învăţământul public, cultura, administratie publică, ordine publică, apărare, activităţi sportive.
  1. după caracteristicile beneficiarului pot fi identificate două grupe ale serviciilor pentru populaţie, şi anume:
  • servicii personale, la care cetăţenii apelează în mod direct, procedându-se prin relaţii de cumpărare, prin intermediul pieţei, consumul fiind individualizat la nivelul persoanei, al familiei sau gospodariei (reparatii, turism, îngrijirea sănătăţii, de spălătorie si curăţătorie)
  • servicii colective, numite şi “utilităţi publice” înseamnă toate prestaţiile în furnizarea cărora statul participă fie printr-un aport financiar, fie definind condiţiile în care sunt oferite. De regulă, acestea sunt gratuite sau cu înlesniri de plată.
  1. din punct de vedere existenţial, serviciile din sfera consumului se structurează în:
  • Servicii independente, au rolul de a satisface nevoi ce nu au corespondent în bunuri satisfacând în acest caz la un nivel superior nevoile respective
  • Servicii asociate bunurilor pe care le însoţesc, sporindu-le valoarea şi performanţele în utilizare
  1. În funcţie de conţinutul activităţii, serviciile pentru populatie pot fi:
  • Servicii cu caracter industrial, similare – prin tehnicile de producţie şi organizare – activităţilor din industrie, cum ar fi: curăţătoriile şi spălătoriile, activităţile de reparaţii, cele ale restaurantelor etc.
  • Servicii cu caracter neindustrial, respectiv cele adaptate specificului cererii persoanei care le solicită: medicale, cultural – recreative, poştă, coafură.

5.  după nivelul de dezvoltare şi importanţa pentru consumul populaţiei serviciile pot fi:

  • Organizate ca ramuri distincte ale economiei, beneficiind şi de o administrare separată – transporturi, sănătate, cultură, învăţământ, turism, etc.
  • Organizate ca activităţi separate în interiorul unor sectoare, fiind prestate de societăţi specializate în acest sens: închirieri de bunuri sau de locuinţe, iluminatul public, curaţenia localităţilor etc. Multe dintre aceste societăţi se află în subordinea organelor administraţiei publice locale (primării sau prefecturi).

Pentru analiza sincronică şi diacronică a serviciilor pentru populaţie se cer a fi utilizate atât sursele de date statistice cât şi cele obţinute din cercetări directe .