Economie

Importanța economică, socială și politică a turismului, contribuția sa la dezvoltarea economiei naționale în ansamblu a determinat faptul de a efectua un studiu privind posibilitatea de evaluarea și folosire a resurselor turistice din Moldova la atragerea turiștilor străini.

Atenția acordată turismului se justifică, în toate țările, prin faptul că, pe plan economic, el creează venit național, participă la echilibrarea balanței de plăți externe, iar pe plan social creează noi locuri de muncă, contribuie la diminuarea șomajului.

Concepția în dezvoltarea turismului presupune valorificarea, în totalitate, a resurselor turistice naturale și antropice din Moldova, iar activitatea de turism trebuie orientată spre satisfacerea cerințelor și preferințelor turiștilor interni și străini.

Politica de dezvoltare durabilă a turismului trebuie concepută prin diversificarea formelor de turism și adaptarea ofertei la cerințele cererii interne și internaționale, transformarea turismului într-o activitate complexă, economică și socială, într-un turism civilizat, competitiv.

În baza unor analize detaliate pe teritoriul republicii a resurselor turistice și a unor ample documentări, este necesar de evidențiat posibilitățile concrete de dezvoltare a turismului, în concordanță cu valoarea și structura potențialului turistic, cererii și ofertei turistice.

Avându-se în vedere valorificarea unitară și optimă a resurselor turistice în profil teritorial, este necesar de stabilit strategia de dezvoltare și diversificare a formelor de turism, de promovare a acestora pe piața turistică internă și externă, de amenajare și echipare, competitive pentru un turism modern.

1.1. Premise ale dezvoltării turismului

Ramura economică importantă, de mare interes și cu importante disponibilități, turismul în republică trebuie să-și evalueze mult mai riguros șansele de relansare și să devină o componentă importantă la completarea bugetului de stat. Pe lângă aceasta dezvoltarea turismului va contribui la amenajarea și sistematizarea teritoriului, crearea de noi locuri de muncă.

Deaceea pentru relansarea turismului trebuie de examinat componentele de bază care stau la formarea potențialului turistic:^[1]

• componenta naturală, reprezentată prin peisaje spectaculoase, configurația variată a reliefului, condițiile climatice favorabile.
• componența antropică, reprezentată prin monumente și obiecte de artă, muzee, elemente de etnografie și folclor, realizări actuale de prestigiu.
• infrastructură, reprezentată de complexe hoteliere, instituții de alimentație publică, transport, agrement.

Aceste trei componente constituie elementele de atractivitate ale ofertei turistice naționale, și implicit premise de bază ale desfășurării unei activități turistice intense.

Pentru crearea produsului turistic, trebuie de analizat următoarele categorii principale de factori:

1. patrimoniul turistic, cu factorii naturali cum ar fi așezarea geografică, clima, relieful, peisajele;
2. diverse elemente naturale de atracție specifică cum ar fi izvoare, lacuri, iazuri etc;
3. factorul uman exprimat prin ospitalitate, obiceiuri, folclor, istorie, artă, cultură;
4. infrastructura generală a zonei incluzând dezvoltarea economică generală cum ar fi industria municipiului, transportul, comerțul, serviciile;
5. infrastructura cu specific turistic;
6. cadrul general privind pregătirea și perfecționarea personalului din turism;
7. cadrul instituțional legat direct sau indirect de turism.

Făcând o concluzie la cele expuse potențialul turistic poate fi alcătuit din resurse turistice naturale, resurse turistice antropice, infrastructură, factorul uman, care generează diverse forme de turism. Un teritoriu poate fi solicitat ca destinație turistică, în măsura în care acesta oferă resurse turistice naturale, antropice, infrastructură, a căror valorificare, pe fondul unor amenajări complexe, poate determina o activitate de turism și includerea acestui teritoriu în circuitul turistic intern și internațional.

Se poate afirma că potențialul turistic al Moldovei, componența antropică și infrastructura se află în stare de degradare, deaceea sunt necesare măsuri pentru redresarea acestei situații. Astfel, protejarea și conservarea mediului înconjurător și a potențialului turistic se înscrie ca o problemă majoră în activitatea economică de turism, ocupând un loc bine determinat în cadrul amenajărilor teritoriale pentru turism.

Un factor important la stabilirea traseelor turistice îl constituie zonarea turistică a republicii. Acest fapt trebuie conceput ca modalitate de valorificare complexă a resurselor turistice amplasate în Moldova, în vederea exploatării eficiente a patrimoniului turistic. Raportat la scara întregii republici, zonarea turistică urmărește stabilirea unui model de evaluare, valorificare și amenajare prioritară a patrimoniului turistic. Aceasta în consecință va duce la analiza relațiilor existente între turism și teritoriu, în vederea dezvoltării optime a turismului.

1.2. Cadrul legal și instituțional

Reglementarea activității de turism în Republica Moldova se efectuează în corespundere cu Legea turismului aprobată de Parlament prin legea organică nr. 798- XIV din 11.02.2000.

Prezenta lege a intrat în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial nr. 54-56/357 din 12.05.2000.^[2]

Organizarea activității de turism se efectuează conform Capitolului IV art.11 din Legea Turismului, prin acordarea licențelor de turism agenților economici care practică această activitatea. Criteriile pentru acordarea licențelor de turism se stabilesc din 1.03.2002 de către Camera de Licențiere.

Brevetarea activității de turism se face în baza art.14., Capitolul IV al Legii Turismului. Criteriile pentru acordarea brevetelor de turism se stabilesc de către Ministerul Culturii și Turismului.

În scopul executării Legii Turismului și pentru ținerea evidenței turistice la punctele de trecere a frontierei de stat Guvernul emite hotărârea nr.1470 din 27.12.2001 “Cu privire la introducerea contractului turistic, voucherului turistic și a fișei de evidență statistică a circulației turiștilor la frontiera Republicii Moldova”, începând cu 1.04.2002.^[3]

Aderarea Republicii Moldova la Statutul O.M.T. este efectuată în baza Legii nr.530-XV din 11.10.2001.^[4]

1.3. Potențialul turistic

Elementul cel mai important în plan decizional în viziunea noastră, îl constituie definirea unei concepții ferme, realiste privind valorificarea potențialului turistic în republică și obiectivele dezvoltării durabile a turismului pe termen scurt, mediu și lung.

Într-o asemenea concepție, obiectivele generale ale dezvoltării turismului în republică după părerea noastră se pot contura astfel:

• creșterea competitivității ofertei turistice promovată de agenții economici care practică activitatea turistică prin valorificarea potențialului turistic, modernizarea și dezvoltarea bazei tehnico-materiale specifice;
• perfecționarea cadrului organizatoric și legislativ necesar dezvoltării unui turism competitiv;
• diversificarea traseelor turistice din municipiu și creșterea calității serviciilor turistice;
• comercializarea produselor turistice moldovenești pe piața internațională și susținerea financiară din bugetul de stat a agenților economici care practică activitatea de turism receptor în vederea participării la expozițiile internaționale de turism, unde este promovată imaginea turistică a Moldovei ca destinație turistică de interes major.

Referindu-ne la creșterea competitivității ofertei turistice prin valorificarea potențialului turistic se poate apela la următoarele căi de realizare ca:

• încurajarea, susținerea și stimularea investițiilor de capital străin în cele mai diverse sectoare ale turismului moldovenesc;
• modernizarea unor obiective turistice din republică;
• elaborarea unor studii de fezabilitate în vederea realizării de noi unități de cazare, alimentație publică, agrement în principalele zone turistice ale Moldovei;
• introducerea în circuitul turistic a unor noi zone și localități rurale din imediata apropiere de municipiu;
• extinderea turismului automobilistic prin crearea punctelor de închiriere a autovehicolelor și a dotărilor specifice acestei forme de turism;
• restaurarea și amenajarea unor monumente de arhitectură, în vederea valorificării lor prin turism;
• crearea unei rețele diversificate și moderne de unități de alimentație cu specific național;
• elaborarea unui sistem optim de rezervare a locurilor de cazare pe teritoriul republicii și integrarea acestuia în sistemele de rezervare internațională;
• realizarea și implementarea unui sistem informațional adecvat noilor cerințe ale activității de turism, racordat la practica internațională, susținut de o dotare cu tehnică de calcul corespunzătoare;

Referindu-ne la perfecționarea cadrului organizatoric după părerea noastră trebuie să fie realizate următoarele acțiuni:

• integrarea internațională la nivelul organismelor centrale, prin afilierea la diverse asociații și organisme de profil din străinătate;
• folosirea largă a sistemului de licitații cu participare internațională și internă în modernizarea și dezvoltarea bazei tehnico-materiale a turismului;
• diversificarea formelor de colaborare și cooperare cu firmele străine în construirea și modernizarea drumurilor;

Referindu-ne la diversificarea traseelor turistice din republică după părerea noastră este necesar:

• împărțirea zonală a republicii după traseele turistice tradiționale;
• stabilirea unor rute turistice noi care ar completa rutele existente;
• includerea obiectivelor turistice nevalorificate din republică care prezintă interes național în circuitul turistic;
• organizarea unor activități turistice care ar contura originalitatea poporului moldovenesc;
• organizarea diferitor sărbători naționale de interes turistic care ar motiva turismul receptor în municipiu.

Referindu-ne la comercializarea produselor turistice moldovenești pe piața internațională după părerea noastră sînt necesare de primit un șir de măsuri după cum urmează:

• asigurare unui sistem de prețuri și tarife flexibile la complexele hoteliere în funcție de sezon;
• stabilirea unor tarife de prețuri competitive la nivel internațional, pentru serviciile turistice autohtone;
• crearea unor birouri de promovare a turismului în orașele din Europa cu care Moldova are încheiate contracte de colaborare reciproce;
• contribuția prin susținere financiară din bugetul de stat a firmelor turistice care se ocupă cu turismul receptor, pentru participare lor la expozițiile internaționale de turism.

Ținând seama de aspectele consemnate mai sus care pot fi caracterizate ca factori favorizați pentru dezvoltarea durabilă a turismului în Moldova este necesar de a pune în aplicare acele momente cheie care conturează principalele elemente ce pot fi folosite ca parametri a procesului de valorificare a produsului turistic.

Formele de turism

În opinia noastră, în Moldova pot fi utilizate următoarele forme de turism:

• de afaceri și congrese
• urban
• rural
• cultural
• viti-vinicol
• sportiv
• cu aspect religios și etnic

Turismul de afaceri și congrese manifestă o acțiune benefică asupra țărilor, și asupra orașelor în care acesta se desfășoară. În genere această acțiune este analogică cu cele manifestate de alte tipuri de turism, dar există și deosebiri.

În primul rând, turismul de afaceri costă scump, și prin urmare, este rentabil. Majoritatea călătorilor de afaceri o efectuează managerii companiilor de talie medie și superioară, de aceia prestatorii de servicii de înaltă calitate obțin cel mai important câștig (de obicei, hoteluri de categoria „trei stele” și superioară, companiile de transport ce oferă servicii de calitate ș.a.).

În al doilea rând, multe călătorii de afaceri se derulează nu în perioada de vârf a sezonului turistic, ci extrasezon, astfel ținându-se cont de oaspeții- bussines indiferent de sezon.

În al treilea, rând vizitatorii ce efectuează călătorii de afaceri mai puțin decât alți turiști au tangență cu mediul ambiant.

În al patrulea rând, oaspeții ce vizitează centrul turistic pentru a participa la conferințe sau expoziții, cît și cei care efectuează călătorii - cognitive, devin ambasadori necondiționați ai acestui centru, promovându-l.

În al cincea rând participarea activă a autorităților locale este destul de benefică și poate lua diferite forme:

• cuvântarea de salut a primarului orașului în ziua inaugurării conferinței sau expoziției:
• demonstrarea unui film publicitar despre locurile turistice interesate din zonă;
• turul cognitiv al orașului și împrejurimile acestuia.

Efectuând asemenea măsuri, autoritățile locale speră că oaspeții de afaceri vor povesti apoi despre oraș rudelor, prietenilor și colegilor de serviciu, de asemenea vor mai vizita încă odată aceste locuri, deja în calitate de persoane aflate la odihnă sau vor deschide aici o filială a bussines-ului propriu.

O altă formă de turism care poate fi dezvoltată este turismul urban. Turismul urban se bazează pe o gamă largă de obiective istorice și culturale, facerea cumpărăturilor, restaurante și pe atractivitatea generală a vieții urbane. Localitățile urbane funcționează și ca porți (puncte de sosire și plecare) ale țării sau regiunii. În R.Moldova, Chișinăul este un loc excelent pentru dezvoltarea turismului urban, având ca temelie străzile înverzite, parcurile, multele clădiri frumoase din punct de vedere arhitectonic, muzeele, restaurantele și cafenelele, evenimentele artistice (de operă, teatru și balet), galeriile de artă, magazinele. În Chișinău vin mulți oameni de afaceri și persoane oficiale, fapt ce contribuie la întreținerea turismului urban.

Analizând problema dezvoltării turismului rural pe teritoriul Republicii Moldova, considerăm că acesta prezintă o mare varietate de valori cultural-istorice, artă populară, folclor, tradiții, un cadru natural armonios îmbinat cu un fundal peisagistic variat și pitoresc. Principala problemă care trebuie rezolvată pentru dezvoltarea durabilă a turismului este atestarea potențialilor prestatori de servicii din mediul rural, care vor fi incluși în acest circuit. Proprietarii gospodăriilor atestate trebuie să dispună de cunoștințe temeinice în domeniul protecției mediului și să contribuie la informarea și educarea turiștilor, astfel încît aceștea să nu întreprindă acțiuni care contravin protecției mediului. Așa cum rezultă din structura turismului rural, la baza ofertei turistice trebuie să stea gospodăria țărănească, încadrată într-un program organizat, capabil să asambleze toate procedurile de practicare a turismului rural.

Turismul cultural poate fi o altă formă a turismului practicat, deoarece Moldova dispune de un variat potențial cultural care, prin valoarea, sa ar putea genera un anumit flux de turiști. El cuprinde monumente preistorice, arhitectură publică, clădiri și edificii culturale, muzee.

Toate aceste obiective pot servi ca motivație pentru includerea acestei forme de turism în circuitul internațional de produse turistice cu motivație culturală.

Altă formă de turism, turismul viti-vinicol poate fi cartea de vizită a industriei turistice, deoarece Moldova este recunoscută pe plan mondial ca țară a vinurilor. Vinotecile, centrele de expoziții, sălile de degustare, cramele subterane, diversitatea producției de vinuri, șampanie, divinuri, balsamuri, vinuri aromatizate reprezintă un potențial deosebit pentru promovarea turismului viti-vinicol. Sîntem de părerea că dezvoltarea acestei forme de turism va repune produsul turistic viti-vinicol al Republicii Moldova la justa sa valoare în circuitul turistic internațional.

Motivația turismului sportiv poate fi determinată de organizarea pe teritoriul municipiului Chișinău a diverselor activități sportive care va duce la utilizarea capacităților de cazare, alimentație, precum și a terenurilor de sport.

Turismul cu aspect religios și etnic este un tip de turism răspândit în întreaga lume. Motivația pentru această formă de turism poate să fie următoarea:

• vizitarea regiunilor cu religie comună sau a celor cu religie diferită, pelerinaje și reuniuni religioase;
• vizitarea locurilor ce au legătură cu strămoșii sau familia cuiva;
• vizitarea locurilor unde familia și prietenii cuiva s-au mutat sau au emigrat. Toate aceste forme de turism îi determină pe oameni să călătorească. Deaceea pentru agenții economici care practică activitatea de turism este important ca să le dezvolte și să le asigure servicii optime turiștilor străini.

Infrastructura turistică

Dezvoltarea eficientă a turismului este posibilă, deoarece Moldova posedă o infrastructură turistică cum ar fi: hoteluri, moteluri, drumuri, mijloace de transport, aerogări, autogări, gări feroviare, întreprinderi de alimentație publică etc. Însă pentru a corela tot potențialul turistic la standarde internaționale este necesar în primul rînd de participarea organelor locale ale puterii executive și agenților economici la elaborarea programelor de reconstruire, modernizare și construcție a obiectelor principale de infrastructură turistică, iar în al doilea rînd, a acorda o atenție deosebită dezvoltării selective și de control a infrastructurii turistice, obiectelor cererii și a întregului potențial turistic pentru a evita orice acțiune negativă asupra mediului înconjurător.

În scopul corespunderii standardelor mondiale Ministerul Culturii și Turismului trebuie să susțină întreprinderile naționale pentru colaborarea cu companiile de construcții, cele hoteliere, turistice și de transport de talie mondială.

În acest context ar fi binevenit ca:

-capitalul străin să fie utilizat pentru construirea obiectelor de talie internațională;

- construcția hotelurilor și complexelor turistice trebuie să fie utilizate diferite forme de concursuri internaționale ca tender;

-pentru minimizarea cheltuielilor la construcții trebuie angajate firme locale care ar utiliza materiale de construcție locale;

-să fie înfăptuită testarea și certificarea întreprinderilor hoteliere conform standardelor internaționale de evaluare;

-efectuarea lucrărilor pentru lărgirea și modernizarea transporturilor auto, aerian și feroviar, certificarea transportărilor internaționale efectuate de organizațiile de transport naționale, precum și de către firmele străine sau întreprinderile mixte cu capital și mijloace de transport străine.

Organele locale ale puterii executive trebuie să acorde o atenție deosebită obiectelor de cultură, istorice și de divertisment, creării unei atmosfere atractive în municipiu. O atenție sporită trebuie acordată curățeniei și igienei, aspectului exterior al clădirilor, construcțiilor arhitecturale și mediului înconjurător.

Unitățile hoteliere

Turismul poate să se dezvolte satisfăcător într-o zonă sau într-o localitate unde există suficiente posibilități pentru cazarea și odihna turiștilor. De aceea, dintre formele de bază tehnico-materială, unitățile hoteliere, condiționează în cea mai mare măsură volumul activității turistice.

Câteva dintre cele mai mari hoteluri din municipiul Chișinău (cum ar fi "Dacia", "Codru", „Leogrand”,"Cosmos", ș.a.) au fost supuse sau se află și în prezent în proces de reparație și renovare. Astfel a fost ridicat gradul de confort al camerelor, a fost lărgită considerabil gama serviciilor oferite clienților, cum ar fi: primirea și distribuirea în hotel a corespondenței turiștilor, servicii de schimb valutar, păstrarea obiectelor de valoare, spălatul și călcatul lenjeriei, curățarea hainelor și a încălțămintei, repararea unor obiecte din dotarea turistului, manipularea bagajelor, asigurarea parcării autoturismelor etc. Tot în această grupă se cuprinde dotarea camerelor, la cererea clienților, cu inventar suplimentar. Au fost create multe condiții pentru buna activitate a oamenilor de afaceri: săli de conferințe dotate cu echipament modern, bussines-centre pentru acces la Internet, fax și calculatoare puse la dispoziția clientului.

De asemenea există un șir de posibilități de relaxare și distracții cum ar fi cazinourile, baruri de noapte, saună. Câteva hotele dispun de piscină, fitness- centre.Ca urmare a renovării hotelurilor, inventarul camerelor a suferit de asemenea modificări. Astfel în camere există televizor cu programe prin cablu, telefon cu acces direct la liniile locale și internaționale, posibilitate de conectare la Internet, mini- baruri, frigidere, foen, duș cu hidromasaj, etc.

Unitățile de alimentațiepublică

Un alt compartiment care participă la formarea pachetului turistic sînt unitățile de alimentație publică.Pentru mulți potențiali turiști gastronomia reprezintă un element de bază în alegerea destinațiilor turistice.

Din punct de vedere al conținutului, serviciile de alimentație se realizează la fel, indiferent de destinatar și presupun următoarele procese:

• producția
• comercializarea
• servirea

Producția preparatelor culinare e comparabilă cu cea din sfera industriei alimentare, diferența fiind scara la care se desfășoară și faptul că preparatele sunt realizate de cele mai multe ori pe baza comenzii exprese a turiștilor. Sortimentul de bucate este determinat de tipul unității și de posibilitățile tehnice de realizare, de existența personalului calificat.

Comercializarea și servirea presupun existența unor spații adecvate de comercializare și servire, a unui personal specializat precum și a unor condiții de consum a preparatelor culinare cum ar fi normele igienico-sanitare.

Bucătăria moldovenească poate fi unul din motivele pentru care turiștii să ne viziteze țara.

După stilul de operare se pot distinge patru tipuri principale de unități de alimentație pentru turiști:

-restaurant clasic care servește un larg sortiment de preparate culinare, produse de patiserie și cofetărie, băuturi alcoolice și nealcoolice de asemenea oferă și programe de divertisment;

-restaurant specializat care servește un sortiment specific de preparate culinare și băuturi;

-cafenea unde se pot servi alături de cafea băuturi alcoolice fine, răcoritoare, specialități de cofetărie-patiserie și înghețată.

-barul unde clientul poate urmări de la tejghea prepararea meniului comandat.

În municipiul Chișinău astăzi își desfășoară activitatea 45 de restaurante cu capacitatea de 3784 locuri, 367 baruri cu capacitatea de 11438 locuri, 277 cafenele cu capacitatea de 12754 locuri .

Comercializarea produsului turistic

Agenția de turism este agentul economic care se ocupă cu formarea traseelor turistice, asigură funcționarea lor, organizează reclama, stabilește prețurile tururilor. Informațiile privind serviciile turistice pot fi prezentate partenerului sub forma unui catalog sau a unui pliant.

Agenția de turism care pregătește pachetul turistic are obligația să furnizeze partenerului în scris, înaintea încheierii contractului, informații adecvate referitoare: -localitatea de destinație;

-ruta de parcurs;

-mijloacele de transport utilizate, caracteristicile și categoria acestora;

-tipul unităților de cazare, adresele și categoriile de clasificare a acestora;

-serviciile de masă oferite și categoria de clasificare a unităților de alimentație;

-durata programului, cu indicarea datei sosirii și plecării;

-informații generale privind regimul pașapoartelor și a vizelor, formalitățile de sănătate necesare călătoriei și sejurului;

-suma avansului, dacă este cazul, precum și termenul pentru efectuarea plății restante; -numărul minim de persoane necesar pentru realizarea programului și termenul limită pentru informarea turistului, în caz de anulare;

Activitățile turistice se realizează pe teritoriul municipiului Chișinău de către diverși agenți economici care au următoarea forma organizațional juridică:

• Societăți cu Răspundere Limitată;
• Societăți pe acțiuni cu capital de stat;
• Societăți pe acțiuni cu capital privat;
• Societăți pe acțiuni cu capital mixt;
• Întreprinderi mixte cu capital străin;
• Întreprinderi individuale.

Agențiile de turism de regulă nu posedă mijloace de deservire și îndeplinesc funcția de intermediar între prestatorul de servicii turistice și cumpărătorul foii de călătorie.

Comisionul agenției de turism practicat variază între 5-15 %.

Zonarea turistică a Moldovei

O atenție separată se acordă analizei structurii de management a tuturor resurselor cu funcționalitate turistică din Republica Moldova, precum și nivelurile de competență ale autorităților publice în gestionarea eficientă a acestora,care conduce la o structură fragmentară a resurselor, precum și exploatarea diferită a acestora.

Implementarea conceptului de zonă turistică ar permite instituirea unei singuri structuri de

gestionare a resurselor turistice naturale și antropice, utilizarea unei politici adecvate de

valorificare economică, iar locațiile turistice ar obține un caracter reglementat.

Autoritățile publice centrale și locale în practica mondială au suficiente instrumente de dezvoltare prioritară a zonelor turistice pentru încurajarea antreprenoriatului și fluxului de investiții în turism. Formele de ajutor din partea autorităților publice acordate investitorilor în zonele de interes turistic în experiența internațională sunt: (i) reducerea cheltuielilor la investiții sau acordarea directă de subvenții; (ii) reducerea cheltuielilor de exploatare; (iii) garanții pentru investiții; (iii) asistență în dezvoltarea investițiilor și crearea parteneriatelor public- private^[5].

În Republica Moldova agențiile de turism au elaborat un sistem de trasee turistice naționale,dintre care sunt parte a unui program național “Drumul vinului”, iar guvernul a instituit printro hotărâre un sistem național de zone de agrement și odihnă aferente bazinelor acvatice. În prezent sunt în dezvoltare o rețea de structuri de cazare și alimentare în mediul rural. Asemenea sisteme de gestionare de regie o au muzeele și parțial unitățile de organizare a evenimentelor.

Principalele trasee turistice și excursioniste naționale în funcție de numărul de solicitări pot fi grupate în următoarele: (i) tur de oraș, (ii) circuite muzeale, (iii) trasee viti-vinicole, (iv) vizite a mănăstirilor, (v) vizite ale rezervațiilor naturale, (vi) vizite în locuri istorice și comemorative, (vii) trasee de recreare în zone de odihnă, (viii) trasee combinate.

În Republica Moldova pe teritoriul raioanelor (statistica națională nu oferă un alt parametru pentru structurile turistice din spațiul rural) se găsesc 78 unități de cazare, care au un fond de locuri de 53,6%, în care s-au înregistrat 45,9% din numărul total de cazări. Aceste rezultate sunt obținute din funcționarea unui număr mare de sate de vacanță, baze de odihnă și tabere pentru copii amplasate în mediul rural.

Zonele turistice naționale^[6]

Zona turistică de centru

Zona turistică de centru - nord

Zona turistică de nord - vest

Zona turistică de nord

Zona turistică de vest

Zona turistică de sud

Zona turistică de sud-est

Zona turistică de est

Municipiul Chișinău. Tematica turului de oraș

Încurajarea antreprenoriatului și facilitățile pentru utilizatorii de resurse este prevăzută de legislația națională sub forma: scutiri de impozite, introducerea amortizării accelerate a fondurilor fixe, fonduri extrabugetare nu se supun impozitelor și altor încasări, ș.a. De regulă, în strategiile de dezvoltare a zonelor turistice se iau în considerare două principii^[7]: (i) determinarea turismului ca domeniu de dezvoltare prioritară a economieii locale; (ii) orientarea investițiilor spre crearea unei destinații turistice competitive prin maximizarea utilității de consum și minimizarea cheltuielilor productive. Totodată este important de analizat indicatorii activității turistice într-o zonă de interes pentru vizitare, astfel încât să se facă posibilă eficientizarea utilizării potențialului disponibil al destinației turistice.

^[1] Vasile Glăvan. Valorificareapotențialului turistic al Republicii Moldova. București-1990.p20

^[2] (Nr 798-XIV din 11 februarie 2000) Monitorul Oficial al Republicii Moldova An VII Nr 54-56 din 12.05.2000 pag.4-11.

^[3]     Platon N. Ghidde legislație turistică a RepubliciiMoldova, ediția I Chișinău - 2003.p 78

^[4]     Platon N. Ghid de legislație turistică a Republicii Moldova, ediția I Chișinău - 2003.p97

^[5]      Miron, Viorel. Turismul rural în Moldova. Chid pentru autoritațile publice locale./Viorel Miron. -Chișinău: Știința, 2002. - p45.

^[6]     Revista „ Turism și Odihnă” nr.9 septembrie 2005.

^[7]     Miron, Viorel. Particularitățile specifice ale zonelor turistice din Moldova.Viorel Miron// Materialele

conferinței științifice anuale a profesorilor IRI „Perspectiva”. - Chișinau, 2000-2001, P.11- 12