Definiţie şi caracteristici
O altă formă a tranzacţiei economice o reprezintă franciza. Ea a apărut şi s-a dezvoltat ca o activitate economică distinctă, colaterală tranzacţiei de vânzare-cumpărare.
Prin franciză, o afacere care şi-a dovedit deja succesul pe o anumită piaţă, se poate transpune pe o altă piaţă, în aceleaşi condiţii şi parametri, ca şi afacerea ce s-a dovedit a fi de succes.
Franciza a suferit un larg proces de manifestare economică şi de conturare juridică.
Primele începuri ale definirii francizei au fost făcute în Franţa.
Prin Hotărârea din 29 .XI. 1973, a Curţii de Apel Paris, franciza reprezenta „un contract prin care o întreprindere concede, către întreprinderi independente, în schimbul unei redevenţe, dreptul de a se prezenta sub denumirea sa socială şi sub emblemele sale , pentru a vinde produse sau servicii”
La început franciza a apărut în America în special sub forma contractelor de distribuţie. Treptat conţinutul francizei s-a dezvoltat.
Într-o definiţie mai cuprinzătoare, prin franciză se înţelege un aranjament comercial prin care o persoană, cedentul, acordă unei alte persoane, beneficiarul, permisiunea de a se folosi în afaceri de drepturile intelectuale şi materiale aparţinând cedentului.
Caracteristicile francizei.
Prin conţinutul său, franşiza prezintă mai multe caracteristici :
- are la bază un contract între un cedent şi un beneficiar, prin care cedentul permite beneficiarului să desfăşoare o activitate lucrativă într-o formulă de afaceri, agreată de benficiar.
- e) Beneficiarul deşi este o societate independentă cu capital propriu activează în numele mărcii cedentului, se conformează unei politici şi unor reguli stabilite de cedent, renunţând într-o anumită măsură la independenţa sa.
- Cedentul se angajează să asigure beneficiarului asistenţa tehnică, materială şi uneori, financiară. Această asistenţă se poate asigura chiar înainte de începerea afacerii, dar în mod cert în timpul desfăşurării afacerii.
- Cedentul are dreptul să controleze modul în care beneficiarul desfăşoară afacerile, respectă caracteristicile definitorii ale afacerilor cedate.
- Beneficiarul este o persoană distinctă de cedent. El este proprietarul afacerii sale, foloseşte capital propriu şi îşi asumă riscurile afacerii
- Cedentul încasează de la beneficiar o taxă de remunerare a firmei mamă (cedente ) pentru acordarea dreptului de a folosi marca şi sistemul de lucru al acesteia.
Forme
Franciza se manifestă ca :
- franciză de produs sau de distribuţie.
În cadrul acestei forme producătorul posedă şi îşi organizează o reţea proprie pentru a-şi distribui propriile produse cu ajutorul unor distribuitori independenţi de pe alte pieţe.
Cedentul nu mai este producător şi joacă rolul unui angrosist care asigură aprovizionarea beneficiarilor cu produse special selecţionate, de marcă.
- Franciza de servicii.
În această formă furnizorul acoperă anumite pieţe cu servicii proprii prin intermediul unor comercianţi independenţi. Aceştia din urmă oferă consumatorilor serviciile ca şi cum ar fi oferite de însuşi cedent ( ex. reţelele hoteliere Intercontinental)
- Franciza de producţie.
În această formă beneficiarul produce şi comercializează anumite produse folosind tehnica şi cunoştinţele pe care i le oferă cedentul.
În franciza de producţie, beneficiarul fabrică el însuşi produsul după indicaţiile cedentului şi le vinde sub marca acestuia. Ea este o formă foarte importantă de transfer de tehnologie care implică un know-how, creat şi testat de firma cedentă.
Franciza ca tranzacţie economică are influenţă şi asupra procesului investiţional. Cedentul îşi poate spori şi diversifica producţia şi piaţa cu un volum de investiţii mai redus, corespunzător cheltuielilor pe care le face beneficiarul La rândul său, beneficiarul reuşeşte şi el să-şi diversifice şi să-şi sporească volumul de afaceri cu un volum de investiţii mai redus.
În proiectele investiţionale mari, mobilizarea de capitaluri substanţiale se bazează pe tranzacţii de franşiză. Investitorii angajează propriile capitaluri în proiecte a căror gestionare o fac mandatari epecializaţi, care devin asociaţi ai afacerilor respective.
Afacerile în franşiză se bazează pe folosirea reciprocă a resurselor materiale ale partenerilor.
Francizorul (cedentul) are posibilitatea să-şi creeze un sistem de activitate mai mare decât i-ar permite mijloacele economice proprii; să-şi dezvolte activitatea printr-o reţea mai cuprinzătoare , să-şi sporească reputaţia mărcii sale fără cheltuieli sporite.
Beneficiarul la rândul său, îşi extinde operaţiunile economice (comerciale) într-un timp scurt. Folosind reputaţia mărcii firmei mamă, îşi asigură extinderea operaţiunilor cu o clientelă sigură. El beneficiază şi de sprijin în obţinerea ceditelor şi în formarea şi perfecţionarea personalului.
Prin franciză se îmbină avantajele conducerii centralizate cu desfăşurarea pe scară largă a operaţiunilor prin unităţi mici şi mijlocii, capabile să se adapteze mai bine cerinţelor, specificului, consumatorilor locali.
În condiţiile contemporane farnciza este tot mai mult o modalitate de valorificare a drepturilor de proprietate intelectuală, de transfer de licenţe, inovaţii tehnice şi tehnologice. Ea se practică prioritar pe pieţele internaţionale.
Contractul de franciză
Baza juridică a operaţiunilor de franciză , o constituie contractul de franciză încheiat între cedent (partea care deţine dreptul de proprietate asupra unei mărci de fabrică, comerţ sau serviciu) şi beneficiar (cesionarul)- (partea care doreşte să valorofifice dreptul obţinut printr-o activitate proprie), dispunând de mijloacele materiale , profesionale şi financiare şi de dreptul oferit de cedent.
Contractul de franciză trebuie să prezinte cu claritate şi cât mai cuprinzător obligaţiile şi drepturile partenerilor.
Acestea se referă prioritar la :
a ) principalele obligaţii acordate de cedent beneficiarului
b ) principalele obligaţii ale beneficiarului faţă de cedent
Principalele obligaţii ale francizorului (cedntului) faţă de beneficiar sunt :
- de a da autorizarea funcţionării unei activităţi, unui proces de fabricaţie, de distribuţie sau a unui gen de producţie deja experimentate şi bine cunoscute ;
- de a asigura asistenţa comercială tehnică şi financiară atât în etapa anterioară începerii activităţii, cât şi pe parcursul funcţionării sistemului ;
- de a asigura perfecţionarea pregătirii profesionale a angajaţilor din sistem ;
- de a garanta rentabilitatea investiţiilor făcute de beneficiar ;
- de a acorda sprijin în obţinerea de credite
b ) principalele obligaţii ale beneficiarului faţă de cedent sunt :
- de a se conforma unei politici şi unor reguli stabilite de cedent ;
- de a menţine nivelul standard al calităţii afacerii ;
- de a accepta controlul cedentului cu privire la tehnicile de comercializare stabilite prin contract ;
- de a respecta zona teritorială în care activează conform prevederilor contrcatuale ;
- de a asigura mijloacele materiale şi băneşti pentru punerea în aplicare a activităţii sonform formulei cedentului ;
- de a plăti cedentului taxe de franşiză ( care se compun din taxa de intrare în grupul economic respectiv şi o redevenţă variabilă, calculată în raport cu cifra de afaceri ) ;
ceea ce, prin contract, reprezintă obligaţii pentru o parte , sunt drepturi pentru cealaltă parte.
Activităţile prin franşiză care cunosc o mare varietate de forme şi conţinut , se vor reflecta în contracte prin descrieri cât mai adecvate ale specificului acestora.
Respectarea confidenţialităţii prevederilor contrcatuale este o răspundere majoră a părţilor.