Penetrarea şi distribuţia de produse TIC ca şi multe alte servicii nu reuşesc să
ajungă la grupurile cele mai vulnerabile şi defavorizate. Decalaul de cunoştinţe este de zece ori mai mare decât decalajul de venituri. Această disparitate digitală a crescut distanţele privind privilegiile şi oportunităţile dintre grupurile din societate, creând conceptele de bogaţi în informaţii şi săraci în informaţii.
Gradul de utilizare a TIC, (frecvenţă, îndemânare şi complexitate) în rândul persoanelor fizice se lărgeste atunci când alţi factori ai decalajului digital sunt luaţi în considerare.
Din punct de vedere economic economiştii crează legături puternice între utilizarea TIC şi inovarea şi creşterea productivităţii şi a concurenţei. Având în vedere utilizarea omniprezentă a tehnologiei de către toate sectoarele economiei, TIC a devenit o condiţie prealabilă pentru stabilitatea economică. Din perspectiva capitalului uman, una dintre cele mai bune moduri de a stimula productivitatea este creşterea posibilităţii tuturor de a avea acces la tehnologie, cunoştinţe şi competenţe.
TIC este prezentată lumii ca un panaceu pentru numeroase probleme prin creşterea accesului la strategiile economice, creşterea participării cetăţenilor şi consolidarea individuală. Însă în timp ce persoanele bogate au accesi la tehnologie gratuit, excluderea, lipsa de tehnologie şi a serviciilor de Internet ameninţă din ce în ce şansele multor oameni pentru a găsi locuri de muncă şi de a participa la problemele din societate în general.