Activitatea tehnică şi economico-financiară a oricărui agent economic este influenţată de o multitudine de factori din domeniul economic, social, cultural, juridic, politic, demografic, ecologic, etc, care alcătuiesc mediul extern al firmei agricole şi agroalimentare.
Factorii ce alcătuiesc mediul extern pot avea influenţă favorabilă sau nefavorabilă asupra firmelor agricole sau agroalimentare.
Raportul dintre elementele componente ale mediului extern al firmelor agricole şi agroalimentare prezintă o tendinţă de echilibru. Cu toate acestea, între componentele mediului extern au loc modificări evidente, care contribuie la asigurarea unei fizionomii de ansamblu a acestuia.
Corespunzător acestor schimbări, mediul extern al firmelor agricole şi agroalimentare poate trece prin mai multe forme:
■ mediul stabil se caracterizează printr-o evoluţie lentă şi previzibilă a fenomenelor, care nu ridică probleme esenţiale de adaptare a firmelor se întâlneşte destul de rar;
■ mediul instabil este caracteristic mai ales ţărilor care trec de la o eonomie centralizată (de comandă), spre o economie de piaţă liberă (concurenţială); într-un asemenea tip de mediu, firmele trebuie să-şi sporească capacitatea de adaptare în concordanţă cu direcţia şi mărimea schimbărilor ce apar;
■ mediul turbulent, spre deosebire de celelalte două tipuri de mediu, se opune firmelor printr-o serie de schimbări bruşte, imprevizibile, care ridică grave probleme adaptare sau de supravieţuire.
Mediul extern al firmelor agricole şi agroalimentare cuprinde componente cu care unitatea intră în relaţii directe formând micromediul întreprinderii şi altele, cu care relaţiile firmei sunt indirecte, mai îndepărtate, mai slabe, alcătuind macromediul întreprinderii.